facebook.com/Igor Dodon

1400 de km de drumuri urmează a fi reparate. Ce alte planuri are guvernul

Președintele Igor Dodon a convocat pentru această dimineață de luni, 25 noiembrie, o nouă ședință comună cu șefa legislativului Zinaida Greceanîi și cu premierul Ion Chicu. Ulterior, în fața jurnaliștilor a venit prim-ministrul, care a făcut un sumar al activității guvernului pentru săptămâna trecută. De asemenea, acesta a povestit ce activități plănuiește pentru săptămâna curentă și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. 

Despre criticile aduse de fostul executiv

Ion Chicu și-a început discursul cu critici față de fostul cabinet de miniștri. „Suntem atacați în cea mai nepotrivită manieră de unii aspiranți la funcția de prim-ministru al țării și de acei care pe parcursul a ultimelor cinci luni au distrus sistemul administrației centrale. Ceea ce am depistat săptămâna trecută, din păcate, confirmă presupunerile noastre despre starea din ministere”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că activitatea instituțiilor de stat a fost afectată din cauza concedierilor operate de fostul executiv. „Ministerele au fost paralizate pentru că au fost concediați, fără motiv, secretarii de stat, care nu au fost implicați în politică și și-au făcut bine treaba”, a adăugat Ion Chicu.

Chicu a mai spus că nu va reacționa la declarațiile foștilor miniștri: „Am auzit multe declarații, cred că ar fi bine să ne abținem măcar până la Anul Nou. Sunt frustrări personale. Să se gândească la țară, să nu denigreze țara”.

Despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Prim-ministrul Ion Chicu a spus că sunt patru categorii de drumuri asupra cărora guvernul se va axa în perioada imediat următoare. „Drumurile care deja se află în lucru. Lungimea totală a acestora este de 426 de km, cu un cost de 319 milioane de euro”, a precizat premierul. Totodată, acesta a subliniat că în atenția guvernului sunt traseele „cu o istorie nefericită”, printre care Chișinău-Ungheni, Hăncești-Lăpușna, Bălți-Fălești-Sculeni, Chișinău-Comrat-Giurgiulești, ș.a. În total, potrivit lui Ion Chicu, sunt vizate sectoare de drum cu o lungime totală de 1.400 de km de drumuri naționale.

Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele țării și cel al parlamentului despre aprobarea proiectelor politice bugetar-fiscale pentru anul viitor, legile bugetare anuale și proiectele sociale anunțate. Acestea urmează să fie aprobate până pe 20 decembrie.

Acesta a mai spus că va efectua mai multe vizite externe în următoarele săptămâni. Pe 12 decembrie premierul va merge la Kiev, pentru a participa la summitul ONU.

Despre creditul de jumătate de miliard de euro din Rusia

În legătură cu creditul în sumă de 500 de milioane de euro, acordat de Federația Rusă, prim-ministrul a explicat că banii se vor îndrepta exclusiv spre dezvoltarea infrastructurii, iar R. Moldova are nevoie pentru următorii 2-3 ani de investiții în acest sector care se ridică la aproximativ un miliard 400 de milioane de euro.

„Căutăm diferite modalități de finanțare. Prima, cea tradițională, pe care o avem deja cu instituțiile internaționale  Doi, R. Moldova va intra pe piețele financiare internaționale, planificăm pentru anul următor, prin emisii de hârtii de valoare, o să conectăm țara la piețele financiare așa cum fac toate țările normale. A treia modalitate de finanțare sunt credite pe baza bilaterală. Am făcut solicitare către partea rusă să deschidă o linie de creditare de 500 de milioane”, a explicat Chicu. Acesta a precizat că banii nu pot fi valorificați într-un singur an, de aceea, pentru 2020 este preconizată primirea unei tranșe de 300 de milioane de euro.

„Urmează un proces voluminos, dar nu îndelungat ca timp. Nu am semnat niciun acord de credit, dar rămân optimist că pentru perioada când vremea ne va permite să purcedem la aceste proiecte, să avem deja acordul”, a mai spus acesta, referitor la data când ar putea ajunge banii în țară.

Acesta a mai spus că, deocamdată, nu a discutat cu partea rusă despre eventuale condiții speciale pentru tranferul banilor sau despre dobânzi.

„Partea rusă nu a înaintat nicio condiției, este prematur. Ne-au spus doar că acești bani trebuie să meargă exclusiv pentru infrastructură și nu pentru consum intern. Vom lua acești bani doar dacă este convenabil pentru Republica Moldova”, a declarat Chicu.

Amintim că sâmbătă, 23 noiembrie, Igor Dodon a avut o ședință-maraton de peste șase ore cu Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, miniștri din noul guvern și primarul capitalei Ion Ceban. Discuțiile au fost despre „problemele din instituțiile pe care le conduc”, după cum a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: