facebook.com/Igor Dodon

1400 de km de drumuri urmează a fi reparate. Ce alte planuri are guvernul

Președintele Igor Dodon a convocat pentru această dimineață de luni, 25 noiembrie, o nouă ședință comună cu șefa legislativului Zinaida Greceanîi și cu premierul Ion Chicu. Ulterior, în fața jurnaliștilor a venit prim-ministrul, care a făcut un sumar al activității guvernului pentru săptămâna trecută. De asemenea, acesta a povestit ce activități plănuiește pentru săptămâna curentă și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. 

Despre criticile aduse de fostul executiv

Ion Chicu și-a început discursul cu critici față de fostul cabinet de miniștri. „Suntem atacați în cea mai nepotrivită manieră de unii aspiranți la funcția de prim-ministru al țării și de acei care pe parcursul a ultimelor cinci luni au distrus sistemul administrației centrale. Ceea ce am depistat săptămâna trecută, din păcate, confirmă presupunerile noastre despre starea din ministere”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că activitatea instituțiilor de stat a fost afectată din cauza concedierilor operate de fostul executiv. „Ministerele au fost paralizate pentru că au fost concediați, fără motiv, secretarii de stat, care nu au fost implicați în politică și și-au făcut bine treaba”, a adăugat Ion Chicu.

Chicu a mai spus că nu va reacționa la declarațiile foștilor miniștri: „Am auzit multe declarații, cred că ar fi bine să ne abținem măcar până la Anul Nou. Sunt frustrări personale. Să se gândească la țară, să nu denigreze țara”.

Despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Prim-ministrul Ion Chicu a spus că sunt patru categorii de drumuri asupra cărora guvernul se va axa în perioada imediat următoare. „Drumurile care deja se află în lucru. Lungimea totală a acestora este de 426 de km, cu un cost de 319 milioane de euro”, a precizat premierul. Totodată, acesta a subliniat că în atenția guvernului sunt traseele „cu o istorie nefericită”, printre care Chișinău-Ungheni, Hăncești-Lăpușna, Bălți-Fălești-Sculeni, Chișinău-Comrat-Giurgiulești, ș.a. În total, potrivit lui Ion Chicu, sunt vizate sectoare de drum cu o lungime totală de 1.400 de km de drumuri naționale.

Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele țării și cel al parlamentului despre aprobarea proiectelor politice bugetar-fiscale pentru anul viitor, legile bugetare anuale și proiectele sociale anunțate. Acestea urmează să fie aprobate până pe 20 decembrie.

Acesta a mai spus că va efectua mai multe vizite externe în următoarele săptămâni. Pe 12 decembrie premierul va merge la Kiev, pentru a participa la summitul ONU.

Despre creditul de jumătate de miliard de euro din Rusia

În legătură cu creditul în sumă de 500 de milioane de euro, acordat de Federația Rusă, prim-ministrul a explicat că banii se vor îndrepta exclusiv spre dezvoltarea infrastructurii, iar R. Moldova are nevoie pentru următorii 2-3 ani de investiții în acest sector care se ridică la aproximativ un miliard 400 de milioane de euro.

„Căutăm diferite modalități de finanțare. Prima, cea tradițională, pe care o avem deja cu instituțiile internaționale  Doi, R. Moldova va intra pe piețele financiare internaționale, planificăm pentru anul următor, prin emisii de hârtii de valoare, o să conectăm țara la piețele financiare așa cum fac toate țările normale. A treia modalitate de finanțare sunt credite pe baza bilaterală. Am făcut solicitare către partea rusă să deschidă o linie de creditare de 500 de milioane”, a explicat Chicu. Acesta a precizat că banii nu pot fi valorificați într-un singur an, de aceea, pentru 2020 este preconizată primirea unei tranșe de 300 de milioane de euro.

„Urmează un proces voluminos, dar nu îndelungat ca timp. Nu am semnat niciun acord de credit, dar rămân optimist că pentru perioada când vremea ne va permite să purcedem la aceste proiecte, să avem deja acordul”, a mai spus acesta, referitor la data când ar putea ajunge banii în țară.

Acesta a mai spus că, deocamdată, nu a discutat cu partea rusă despre eventuale condiții speciale pentru tranferul banilor sau despre dobânzi.

„Partea rusă nu a înaintat nicio condiției, este prematur. Ne-au spus doar că acești bani trebuie să meargă exclusiv pentru infrastructură și nu pentru consum intern. Vom lua acești bani doar dacă este convenabil pentru Republica Moldova”, a declarat Chicu.

Amintim că sâmbătă, 23 noiembrie, Igor Dodon a avut o ședință-maraton de peste șase ore cu Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, miniștri din noul guvern și primarul capitalei Ion Ceban. Discuțiile au fost despre „problemele din instituțiile pe care le conduc”, după cum a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: