facebook.com/Igor Dodon

1400 de km de drumuri urmează a fi reparate. Ce alte planuri are guvernul

Președintele Igor Dodon a convocat pentru această dimineață de luni, 25 noiembrie, o nouă ședință comună cu șefa legislativului Zinaida Greceanîi și cu premierul Ion Chicu. Ulterior, în fața jurnaliștilor a venit prim-ministrul, care a făcut un sumar al activității guvernului pentru săptămâna trecută. De asemenea, acesta a povestit ce activități plănuiește pentru săptămâna curentă și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. 

Despre criticile aduse de fostul executiv

Ion Chicu și-a început discursul cu critici față de fostul cabinet de miniștri. „Suntem atacați în cea mai nepotrivită manieră de unii aspiranți la funcția de prim-ministru al țării și de acei care pe parcursul a ultimelor cinci luni au distrus sistemul administrației centrale. Ceea ce am depistat săptămâna trecută, din păcate, confirmă presupunerile noastre despre starea din ministere”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că activitatea instituțiilor de stat a fost afectată din cauza concedierilor operate de fostul executiv. „Ministerele au fost paralizate pentru că au fost concediați, fără motiv, secretarii de stat, care nu au fost implicați în politică și și-au făcut bine treaba”, a adăugat Ion Chicu.

Chicu a mai spus că nu va reacționa la declarațiile foștilor miniștri: „Am auzit multe declarații, cred că ar fi bine să ne abținem măcar până la Anul Nou. Sunt frustrări personale. Să se gândească la țară, să nu denigreze țara”.

Despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Prim-ministrul Ion Chicu a spus că sunt patru categorii de drumuri asupra cărora guvernul se va axa în perioada imediat următoare. „Drumurile care deja se află în lucru. Lungimea totală a acestora este de 426 de km, cu un cost de 319 milioane de euro”, a precizat premierul. Totodată, acesta a subliniat că în atenția guvernului sunt traseele „cu o istorie nefericită”, printre care Chișinău-Ungheni, Hăncești-Lăpușna, Bălți-Fălești-Sculeni, Chișinău-Comrat-Giurgiulești, ș.a. În total, potrivit lui Ion Chicu, sunt vizate sectoare de drum cu o lungime totală de 1.400 de km de drumuri naționale.

Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele țării și cel al parlamentului despre aprobarea proiectelor politice bugetar-fiscale pentru anul viitor, legile bugetare anuale și proiectele sociale anunțate. Acestea urmează să fie aprobate până pe 20 decembrie.

Acesta a mai spus că va efectua mai multe vizite externe în următoarele săptămâni. Pe 12 decembrie premierul va merge la Kiev, pentru a participa la summitul ONU.

Despre creditul de jumătate de miliard de euro din Rusia

În legătură cu creditul în sumă de 500 de milioane de euro, acordat de Federația Rusă, prim-ministrul a explicat că banii se vor îndrepta exclusiv spre dezvoltarea infrastructurii, iar R. Moldova are nevoie pentru următorii 2-3 ani de investiții în acest sector care se ridică la aproximativ un miliard 400 de milioane de euro.

„Căutăm diferite modalități de finanțare. Prima, cea tradițională, pe care o avem deja cu instituțiile internaționale  Doi, R. Moldova va intra pe piețele financiare internaționale, planificăm pentru anul următor, prin emisii de hârtii de valoare, o să conectăm țara la piețele financiare așa cum fac toate țările normale. A treia modalitate de finanțare sunt credite pe baza bilaterală. Am făcut solicitare către partea rusă să deschidă o linie de creditare de 500 de milioane”, a explicat Chicu. Acesta a precizat că banii nu pot fi valorificați într-un singur an, de aceea, pentru 2020 este preconizată primirea unei tranșe de 300 de milioane de euro.

„Urmează un proces voluminos, dar nu îndelungat ca timp. Nu am semnat niciun acord de credit, dar rămân optimist că pentru perioada când vremea ne va permite să purcedem la aceste proiecte, să avem deja acordul”, a mai spus acesta, referitor la data când ar putea ajunge banii în țară.

Acesta a mai spus că, deocamdată, nu a discutat cu partea rusă despre eventuale condiții speciale pentru tranferul banilor sau despre dobânzi.

„Partea rusă nu a înaintat nicio condiției, este prematur. Ne-au spus doar că acești bani trebuie să meargă exclusiv pentru infrastructură și nu pentru consum intern. Vom lua acești bani doar dacă este convenabil pentru Republica Moldova”, a declarat Chicu.

Amintim că sâmbătă, 23 noiembrie, Igor Dodon a avut o ședință-maraton de peste șase ore cu Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, miniștri din noul guvern și primarul capitalei Ion Ceban. Discuțiile au fost despre „problemele din instituțiile pe care le conduc”, după cum a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: