facebook.com/Igor Dodon

1400 de km de drumuri urmează a fi reparate. Ce alte planuri are guvernul

Președintele Igor Dodon a convocat pentru această dimineață de luni, 25 noiembrie, o nouă ședință comună cu șefa legislativului Zinaida Greceanîi și cu premierul Ion Chicu. Ulterior, în fața jurnaliștilor a venit prim-ministrul, care a făcut un sumar al activității guvernului pentru săptămâna trecută. De asemenea, acesta a povestit ce activități plănuiește pentru săptămâna curentă și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. 

Despre criticile aduse de fostul executiv

Ion Chicu și-a început discursul cu critici față de fostul cabinet de miniștri. „Suntem atacați în cea mai nepotrivită manieră de unii aspiranți la funcția de prim-ministru al țării și de acei care pe parcursul a ultimelor cinci luni au distrus sistemul administrației centrale. Ceea ce am depistat săptămâna trecută, din păcate, confirmă presupunerile noastre despre starea din ministere”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că activitatea instituțiilor de stat a fost afectată din cauza concedierilor operate de fostul executiv. „Ministerele au fost paralizate pentru că au fost concediați, fără motiv, secretarii de stat, care nu au fost implicați în politică și și-au făcut bine treaba”, a adăugat Ion Chicu.

Chicu a mai spus că nu va reacționa la declarațiile foștilor miniștri: „Am auzit multe declarații, cred că ar fi bine să ne abținem măcar până la Anul Nou. Sunt frustrări personale. Să se gândească la țară, să nu denigreze țara”.

Despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Prim-ministrul Ion Chicu a spus că sunt patru categorii de drumuri asupra cărora guvernul se va axa în perioada imediat următoare. „Drumurile care deja se află în lucru. Lungimea totală a acestora este de 426 de km, cu un cost de 319 milioane de euro”, a precizat premierul. Totodată, acesta a subliniat că în atenția guvernului sunt traseele „cu o istorie nefericită”, printre care Chișinău-Ungheni, Hăncești-Lăpușna, Bălți-Fălești-Sculeni, Chișinău-Comrat-Giurgiulești, ș.a. În total, potrivit lui Ion Chicu, sunt vizate sectoare de drum cu o lungime totală de 1.400 de km de drumuri naționale.

Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele țării și cel al parlamentului despre aprobarea proiectelor politice bugetar-fiscale pentru anul viitor, legile bugetare anuale și proiectele sociale anunțate. Acestea urmează să fie aprobate până pe 20 decembrie.

Acesta a mai spus că va efectua mai multe vizite externe în următoarele săptămâni. Pe 12 decembrie premierul va merge la Kiev, pentru a participa la summitul ONU.

Despre creditul de jumătate de miliard de euro din Rusia

În legătură cu creditul în sumă de 500 de milioane de euro, acordat de Federația Rusă, prim-ministrul a explicat că banii se vor îndrepta exclusiv spre dezvoltarea infrastructurii, iar R. Moldova are nevoie pentru următorii 2-3 ani de investiții în acest sector care se ridică la aproximativ un miliard 400 de milioane de euro.

„Căutăm diferite modalități de finanțare. Prima, cea tradițională, pe care o avem deja cu instituțiile internaționale  Doi, R. Moldova va intra pe piețele financiare internaționale, planificăm pentru anul următor, prin emisii de hârtii de valoare, o să conectăm țara la piețele financiare așa cum fac toate țările normale. A treia modalitate de finanțare sunt credite pe baza bilaterală. Am făcut solicitare către partea rusă să deschidă o linie de creditare de 500 de milioane”, a explicat Chicu. Acesta a precizat că banii nu pot fi valorificați într-un singur an, de aceea, pentru 2020 este preconizată primirea unei tranșe de 300 de milioane de euro.

„Urmează un proces voluminos, dar nu îndelungat ca timp. Nu am semnat niciun acord de credit, dar rămân optimist că pentru perioada când vremea ne va permite să purcedem la aceste proiecte, să avem deja acordul”, a mai spus acesta, referitor la data când ar putea ajunge banii în țară.

Acesta a mai spus că, deocamdată, nu a discutat cu partea rusă despre eventuale condiții speciale pentru tranferul banilor sau despre dobânzi.

„Partea rusă nu a înaintat nicio condiției, este prematur. Ne-au spus doar că acești bani trebuie să meargă exclusiv pentru infrastructură și nu pentru consum intern. Vom lua acești bani doar dacă este convenabil pentru Republica Moldova”, a declarat Chicu.

Amintim că sâmbătă, 23 noiembrie, Igor Dodon a avut o ședință-maraton de peste șase ore cu Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, miniștri din noul guvern și primarul capitalei Ion Ceban. Discuțiile au fost despre „problemele din instituțiile pe care le conduc”, după cum a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: