facebook.com/Igor Dodon

1400 de km de drumuri urmează a fi reparate. Ce alte planuri are guvernul

Președintele Igor Dodon a convocat pentru această dimineață de luni, 25 noiembrie, o nouă ședință comună cu șefa legislativului Zinaida Greceanîi și cu premierul Ion Chicu. Ulterior, în fața jurnaliștilor a venit prim-ministrul, care a făcut un sumar al activității guvernului pentru săptămâna trecută. De asemenea, acesta a povestit ce activități plănuiește pentru săptămâna curentă și a răspuns la întrebările jurnaliștilor. 

Despre criticile aduse de fostul executiv

Ion Chicu și-a început discursul cu critici față de fostul cabinet de miniștri. „Suntem atacați în cea mai nepotrivită manieră de unii aspiranți la funcția de prim-ministru al țării și de acei care pe parcursul a ultimelor cinci luni au distrus sistemul administrației centrale. Ceea ce am depistat săptămâna trecută, din păcate, confirmă presupunerile noastre despre starea din ministere”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că activitatea instituțiilor de stat a fost afectată din cauza concedierilor operate de fostul executiv. „Ministerele au fost paralizate pentru că au fost concediați, fără motiv, secretarii de stat, care nu au fost implicați în politică și și-au făcut bine treaba”, a adăugat Ion Chicu.

Chicu a mai spus că nu va reacționa la declarațiile foștilor miniștri: „Am auzit multe declarații, cred că ar fi bine să ne abținem măcar până la Anul Nou. Sunt frustrări personale. Să se gândească la țară, să nu denigreze țara”.

Despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Prim-ministrul Ion Chicu a spus că sunt patru categorii de drumuri asupra cărora guvernul se va axa în perioada imediat următoare. „Drumurile care deja se află în lucru. Lungimea totală a acestora este de 426 de km, cu un cost de 319 milioane de euro”, a precizat premierul. Totodată, acesta a subliniat că în atenția guvernului sunt traseele „cu o istorie nefericită”, printre care Chișinău-Ungheni, Hăncești-Lăpușna, Bălți-Fălești-Sculeni, Chișinău-Comrat-Giurgiulești, ș.a. În total, potrivit lui Ion Chicu, sunt vizate sectoare de drum cu o lungime totală de 1.400 de km de drumuri naționale.

Totodată, acesta a menționat că a discutat cu președintele țării și cel al parlamentului despre aprobarea proiectelor politice bugetar-fiscale pentru anul viitor, legile bugetare anuale și proiectele sociale anunțate. Acestea urmează să fie aprobate până pe 20 decembrie.

Acesta a mai spus că va efectua mai multe vizite externe în următoarele săptămâni. Pe 12 decembrie premierul va merge la Kiev, pentru a participa la summitul ONU.

Despre creditul de jumătate de miliard de euro din Rusia

În legătură cu creditul în sumă de 500 de milioane de euro, acordat de Federația Rusă, prim-ministrul a explicat că banii se vor îndrepta exclusiv spre dezvoltarea infrastructurii, iar R. Moldova are nevoie pentru următorii 2-3 ani de investiții în acest sector care se ridică la aproximativ un miliard 400 de milioane de euro.

„Căutăm diferite modalități de finanțare. Prima, cea tradițională, pe care o avem deja cu instituțiile internaționale  Doi, R. Moldova va intra pe piețele financiare internaționale, planificăm pentru anul următor, prin emisii de hârtii de valoare, o să conectăm țara la piețele financiare așa cum fac toate țările normale. A treia modalitate de finanțare sunt credite pe baza bilaterală. Am făcut solicitare către partea rusă să deschidă o linie de creditare de 500 de milioane”, a explicat Chicu. Acesta a precizat că banii nu pot fi valorificați într-un singur an, de aceea, pentru 2020 este preconizată primirea unei tranșe de 300 de milioane de euro.

„Urmează un proces voluminos, dar nu îndelungat ca timp. Nu am semnat niciun acord de credit, dar rămân optimist că pentru perioada când vremea ne va permite să purcedem la aceste proiecte, să avem deja acordul”, a mai spus acesta, referitor la data când ar putea ajunge banii în țară.

Acesta a mai spus că, deocamdată, nu a discutat cu partea rusă despre eventuale condiții speciale pentru tranferul banilor sau despre dobânzi.

„Partea rusă nu a înaintat nicio condiției, este prematur. Ne-au spus doar că acești bani trebuie să meargă exclusiv pentru infrastructură și nu pentru consum intern. Vom lua acești bani doar dacă este convenabil pentru Republica Moldova”, a declarat Chicu.

Amintim că sâmbătă, 23 noiembrie, Igor Dodon a avut o ședință-maraton de peste șase ore cu Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, miniștri din noul guvern și primarul capitalei Ion Ceban. Discuțiile au fost despre „problemele din instituțiile pe care le conduc”, după cum a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: