1500 de antreprenori din țară și de peste hotare, așteptați la ediția din acest an a „Moldova Business Week”

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă rampă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova. În urma organizării acestui eveniment în 2018, dar și drept rezultat al unui an de activitate a Agenției, 9 mari investitori au decis să se lanseze în țara noastră – reprezentanți ai mediului de afaceri din Germania, Spania, Ungaria, SUA, China, Italia și Cehia. Aceștia investesc în sectoare precum industria ușoară, agrifood, ITC, energetică, medicină și infrastructură de transport. Totodată, 4 companii localizate în Belgia, Portugalia, Japonia și Olanda sunt la etapa finală de pre-lansare, iar alte aproape 20 – în proces de identificare a locației. Astfel, avem mari așteptări și de la ediția din acest an.”, a declarat Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții.

Prezentarea a avut loc în contextul desfășurăriii, în perioada 13-16 noiembrie, la Chișinău, a celei de-a VI-a ediții a „Moldova Business Week” – cel mai important eveniment de business din Republica Moldova.

La eveniment sunt așteptați peste 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori. Agenda „Moldova Business Week” din acest an, va include sesiuni cu peste 160 de speakeri, dintre care peste 41 de experți internaționali, nume notorii, din 15 țări vor discuta despre oportunitățile și provocările sectoarelor strategice și a celor de nișă, care generează valoare adăugată înaltă.

Alături de tradiționalele paneluri de discuții, dedicate industriei agroalimentare, turismului și sectorului TIC, „Moldova Business Week – 2019” va aduce în prim plan potențialul neexplorat al industriilor creative și al producției TV/cinematografice, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și al energiei regenerabile.

Potrivit Doinei Nistor, director al Proiectului de Competitivitate din Moldova, poziționarea Republicii Moldova ca locație premium, țară producătoare de mărfuri și servicii cu valoare adăugată înaltă, este foarte importantă în atragerea de investiții. „Suntem bucuroși că pe lângă industriile tradiționale, la ediția din acest an vom aborda și industriile cu potențial nevalorificat. Aici facem referire la sectorul IT, inteligența artificială și digital city. Pentru industria ușoară, vrem să țintim branduri premium, să
dezvoltăm brandurile proprii, nu doar să creăm haine pentru mărci mass-market.”, a precizat Doina Nistor.

„Am susținut toate edițiile “Moldova Business Week” motivați de dorința de a contribui la valorificarea unei platforme, care pune față în față oamenii de afaceri din Moldova și din alte țări și care contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Evenimentele precum MBW sunt foarte importante, pentru că reușesc să unifice toate domeniile strategice care ar impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova.”, a menționat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Evenimentul nu poate fi ratat nici de antreprenorii locali, care își propun să-și internaționalizeze business-ul, să cunoască noile tendințe în abordarea parteneriatelor externe, să identifice noi clienţi sau pieţe de desfacere. Accesul la conferință este liber pentru toți doritorii, în baza înregistrării prealabile obligatorii pe pagina oficială a evenimentului www.mbw.md (până pe 10 noiembrie 2019). Până în acest moment, evenimentul înregistrează participanți și delegații din 24 de țări, printre care – România, Italia, Germania, Israel, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Bulgaria, Franța, Olanda, India, Canada, SUA, Iordania, Ungaria și, bineînțeles, Republica Moldova.

Datele BNM arată că anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Investițiilor din UE le revin 84,5 %, în timp ce investițiilor din CSI – 6%.

Partenerii media ai „Moldova Business Week – 2019” sunt:
Presa scrisă și online: Agrobiznes.md, revista „Business class”, Diez.md, Infomarket.md, Locals.md, Madein.md, Moldova.org, Mold-street.com, Moldovainprogres.com, Moldova9.com, Monitorul.fisc.md, Mybusiness.md, Newsmaker.md, Noi.md, Point.md, Sputnik.md, Stiri.md, Tribuna.md, Unimedia.info, Экономическое обозрение «Logos Press».
Posturi TV: Agro TV Moldova, TV8, TVR Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Zelenski, despre atacurile ucrainene asupra podului Crimeei: „Nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că podul Crimeei este o țintă legitimă pentru atacurile ucrainene, în urma anexării ilegale a peninsulei de către Rusia în 2014. Potrivit liderului de la Kiev, loviturile asupra podului reprezintă un răspuns la atacurile rusești. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru NBC News.

Întrebat despre atacurile asupra podului Crimeei, Zelenski a spus că, încă de la începutul războiului, trupele rusești au vizat infrastructura civilă și energetică a Ucrainei. El a amintit că, în acest an, armata rusă a atacat căile ferate și podurile ucrainene.

„Și, bineînțeles, a trebuit să răspundem. Iar răspunsul nostru a vizat podul Crimeei”, a declarat Zelenski, adăugând că „Rusia trebuie să simtă ce înseamnă războiul”.

„Vom răspunde atacurilor sale (ale președintelui rus Vladimir Putin – n. r.) asupra podurilor noastre, iar el trebuie să înțeleagă că acest pod nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”, a mai spus președintele ucrainean. Totodată, acesta a dat asigurări că Ucraina nu va accepta ocupația teritoriilor sale.

Amintim că, în ultima săptămână, Ucraina a atacat de trei ori podul Crimeei. În urma loviturilor, unul dintre segmentele carosabilului s-a prăbușit complet. Informația a fost confirmată inclusiv de autoritățile ruse, care au precizat că, deocamdată, nu se știe când va fi reparat podul. Atacurile din noiembrie reprezintă a patra serie de lovituri asupra podului Crimeei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, notează Meduza.

Podul Crimeei este o construcție rutieră și feroviară cu o lungime de 19 kilometri, care traversează strâmtoarea Kerci și leagă peninsula de Rusia. Acesta a fost construit de autoritățile ruse după anexarea Crimeei în 2014.

Facebook/Primăria Ialoveni

Autoritățile din Ialoveni, în alertă după apariția unui focar de boli diareice la o grădiniță. Ce măsuri au fost dispuse

Comisia locală de management al situațiilor de criză din Ialoveni s-a întrunit sâmbătă, 21 noiembrie, în ședință extraordinară, după ce la grădinița „Regina Maria” din oraș a fost semnalat un focar de boli diareice acute. Primăria localității a anunțat că, în cadrul ședinței, au fost analizate măsurile întreprinse până în prezent și au fost stabilite acțiunile necesare pentru gestionarea situației epidemiologice.

Autoritățile locale au dispus monitorizarea permanentă a evoluției focarului, coordonarea acțiunilor cu instituțiile competente și informarea părinților cu privire la măsurile referitoare la frecventarea grădiniței. Acestea urmează să fie aplicate până la prezentarea rezultatelor oficiale ale analizelor de laborator.

De asemenea, în gestionarea situației vor fi respectate recomandările Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

„Prioritatea autorităților locale rămâne protejarea sănătății și siguranței copiilor, a personalului instituției și a întregii comunități”, a menționat primăria.

Amintim că la grădinița „Regina Maria” din Ialoveni a izbucnit un focar de boli diareice acute. Pe 20 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că, potrivit datelor preliminare, 24 de persoane s-au îmbolnăvit, dintre care 20 de copii și 4 angajați. Potrivit instituției, 15 pacienți au fost confirmați cu infecția Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în proces de examinare.

Directoarea grădiniței, Tatiana Vrăjmaș, a declarat pentru NewsMaker că în rândul persoanelor care au fost confirmate cu Salmonella se numără 11 copii, din diferite grupe, și cei 4 angajați ai instituției.

Aceasta a menționat că, până în prezent, nu există indicii clare că focarul ar fi pornit din bucătăria grădiniței. „Se vorbește că cineva, ori din copii, ori din maturi, ori din părinți, este un purtător care nu are simptome”, a spus directoarea.

La grădinița „Regina Maria” din Ialoveni sunt înscriși 480 de copii.

Tudor Mardei / Newsmaker

De ce casele cu un consum ridicat de gaze nu vor primi compensații? Plugaru: „Dacă nu ai luat decizia de a vinde, supoziția este că o să achiți în continuare”

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a sugerat că persoanele care locuiesc singure în case cu un consum ridicat de gaze naturale ar trebui să ia în calcul vânzarea locuinței și mutarea într-una mai mică. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 20 noiembrie a emisiunii „Vocile puterii”, de la Exclusiv TV, în timp ce explica de ce autoritățile au decis să nu acorde compensații pentru perioada rece a anului gospodăriilor al căror consum depășește 350 de metri cubi de gaze naturale. Potrivit oficialei, acest prag a fost stabilit pornind de la presupunerea că persoanele care au reușit să achite facturile pentru un consum de peste 350 metri cubi în sezonul precedent vor putea face acest lucru și în continuare, dacă nu și-au schimbat condițiile de trai.

„Când persoana are mai mult de 350 m3, câte persoane locuiesc în acea gospodărie? Pentru că dacă locuiesc, de exemplu, mai multe, probabil își împart cumva plățile. Dar dacă locuiește o singură persoană într-o casă de 350 m3, probabil e o situație în care trebuie să se ia o decizie că fie este nevoie să fie vândută, să te realoci într-o casă mai mică… Pentru că probabil nu-i vorba doar de facturile la căldură, probabil e vorba de toate celelalte facturi, care sunt mari pentru o casă de 350 m3. Deci, noi vorbim despre gospodăriile care nu au această posibilitate, nu au nici această casă, nu au așa consum mare. Noi ne uităm la consumul istoric. Dacă tu până azi să-ți achiți o factură de 350 m3 și nu ai luat nicio decizie de a te realoca, de a vinde sau a schimba, supoziția este că tu o să achiți și în continuare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministra a justificat planul de 350 m3 de gaze prin experiența sezonului rece precedent.

„620 000 de gospodării care au primit compensații anul trecut. Toți au avut consum mai mic de 350 m3. Dacă mărim, există riscul să se califice și cei care consumă 350, dar au și venituri mari sau consumă 350 și au venituri mici. Deci, riscul deja e mare să dăm compensații și celor care nu trebuie. Dar noi chiar până la 350 m3 acoperim practic 70% din toate gospodăriile țării”, a spus ea.

Precizăm că circa 600 000 de cereri pentru acordarea compensațiilor la încălzire au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere. Cetățenii care doresc să beneficieze de sprijinul oferit de stat începând cu luna noiembrie trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie.

Înscrierile vor continua și după 27 noiembrie, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

În acest an, autoritățile au modificat unele condiții de acordare a sprijinului, iar compensația maximă va fi de 1 000 de lei. NewsMaker a explicat AICI cum să depui cererea pe compensatii.gov.md, cine poate beneficia de compensații și ce date sunt necesare pentru înregistrare.

VIDEO Luare de ostatici la gară – scenariul exercițiilor tactice desfășurate de „Fulger”

Un atac armat asupra unei gări, luarea de ostatici, negocieri cu atacatorii și, în cele din urmă, o intervenție în forță. Acesta a fost scenariul exercițiului tactic desfășurat la Chișinău de către oamenii legii din Republica Moldova. Timp de câteva ore, angajații brigăzii cu destinație specială „Fulger” au exersat acțiunile în situații de criză: au încercat să stabilească un dialog cu atacatorii, să obțină eliberarea ostaticilor și să prevină escaladarea situației. Exercițiul a încheiat un curs de o săptămână de pregătire a negociatorilor, organizat cu sprijinul Oficiului NATO în Republica Moldova și al experților FBI din SUA. Scopul acestuia este de a pune bazele formării în țară a unui corp propriu de specialiști în negocieri în situații de criză.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: