realt.onliner.by

Mesajul lui Dodon, Chicu și Grecianîi, la 34 de ani după dezastrul nuclear de la Cernobîl

Astăzi se împlinesc 34 ani de la cel mai grav accident din istoria energiei nucleare – accidentul de la Cernobîl. Acesta a avut loc la data de 26 aprilie 1986, la 01:23 noaptea, când a explodat o centrală și a urmat contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Președintele Igor Dodon, speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi și premierul Ion Chicu au publicat mesaje cu acest prilej.

„Vreau să exprim profunde sentimente de recunoștință celor peste 3500 de eroi ai neamului nostru care, prin sacrificiu, curaj și înaltă responsabilitate civică, au pus umărul la lichidarea consecințelor avariei nucleare de la Cernobîl. Semnul prețuirii noastre se îndreaptă spre persoanele care au suferit cel mai mult de pe urma acestei catastrofe și spre membrii Asociației Obștești „Uniunea Cernobîl din Moldova”, care țin aprinsă flacăra memoriei camarazilor și susțin familiile pentru care Cernobîl înseamnă oameni dragi care nu mai sunt. Împreună cu respectul și gratitudinea întregului popor, vreau să dau asigurări că, în calitate de șef al statului, voi depune eforturi susținute pentru a asigura drepturile și protecția socială oamenilor care au nevoie de ajutor”, a scris Igor Dodon.

Speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi a asociat tragedia de la Cernobîl cu pandemia de coronavirus.

„Tragedia din 26 aprilie 1986 ne-a oferit o lecție dură, care este actuală mai ales în perioada aceasta, când o lume întreagă luptă cu pandemia ”COVID-19”. Este o nouă provocare globală, cu care trebuie să luptăm la fel de uniți și solidari, așa cum am procedat atunci”, a menționat Grecianîi.

Iar premierul Ion Chicu a mulțumit oamenilor care au participat la operațiunile de lichidare a consecințelor avariei de la Cernobîl și a menționat că aceștia au fost și rămân eroi.

„Republica Moldova, pe atunci parte componentă a Uniunii Sovietice, și-a adus aportul la acțiunile de lichidare a consecințelor accidentului nuclear. Peste 3500 de concetățeni de-ai noștri au participat la acele operațiuni. Astăzi în viață sunt 2027. E greu de apreciat la justa valoare sacrifciul „lichidatorilor” consecințelor avariei de la Cernobîl. În schimb, putem afirma cu certitudine că fiecare dintre aceștia a salvat mii de alte vieți”, a notat Ion Chicu.

Raportul Forului Cernobîl din 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Mondială a Sănătății, a atribuit accidentului 56 de decese directe, 47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian.

Același raport a estimat că peste 9 mii de persoane, din aproximativ 6,6 de milioane care au fost cel mai expuse, pot muri din cauza unei forme de cancer și a menționat 4 mii de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002. Alte cca 336 mii persoane au fost evacuate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Imităm că avem grijă“. Cum s-au luat la harță deputații din cauza Programului de împădurire

Programul Național de Împădurire, lansat acum doi ani, a fost în centrul unei dezbateri aprinse în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie a Parlamentului. Deputatul PAS, și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu a subliniat importanța „Generației Pădurii” și a unei Moldove mai verzi, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea că mimează grija pentru mediu, criticând calitatea puieților plantați și sugerând că evenimentul servește mai mult drept exercițiu de imagine.

„Moldova europeană înseamnă pace, dezvoltare, prosperitate. Înseamnă un mediu curat și mai multe păduri”, a declarat deputatul PAS Sergiu Lazarencu, îndemnând cetățenii să participe la acțiunile de plantare programate pentru weekend.

Potrivit fostului ministru al Mediului, în ultimii doi ani au fost împădurite deja 17 mii de hectare, iar obiectivul este de a ajunge la 20 de mii până la sfârșitul anului.

„Astăzi nu este despre PR politic, ci despre ce lăsăm în urma noastră. Mai multe păduri înseamnă mai multă apă, sol fertil și o țară mai rezilientă la schimbările climatice”, a subliniat el.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat programul, susținând că statul doar „mimează grija față de păduri”.

„M-am săturat să primesc puieți care în 90% din cazuri mor. Cu acești „ouășori”, nici mistreții nu-i vom hrăni, nici copaci nu vom mai avea. Domnule Grosu, dacă se poate, poate luăm o decizie ca să punem puieții de la un metru în sus. Adică, să plantăm cu adevărat și să modificăm legislația. Să nu mai punem ghindii sau puieți care, peste 2–3 ani, nu dau niciun rezultat. Totuși, trebuie să începem să plantăm copaci”, a subliniat deputatul.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea (PSRM), a abordat subiectul dintr-o perspectivă mai structurală și instituțională, subliniind că problema nu ține doar de plantarea puieților, ci de organizarea întregului sector silvic.

Acum patru ani, Republica Moldova înregistrase puțin peste 11% suprafață împădurită. Astăzi, procentul este tot 11%, ceea ce arată o dinamică stagnată și necesitatea unor propuneri concrete. Astăzi, pădurarii sunt lăsați să se descurce singuri, fără salarii decente și fără statut clar. Nu putem aștepta miracole fără să stabilim reguli clare, un Cod Silvic și o implicare reală a statului în administrarea pădurilor”, a explicat Batrîncea.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, lider al blocului Alternativa, a ironizat promisiunea guvernării:

„Guvernarea iar va planta ghinde. ‘Generația pădurii’ a mai plantat și în urmă au rămas câmpurile pârloagă. În Chișinău plantăm arbori cu balot — luați exemplu”, a spus edilul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a intervenit în dezbaterea parlamentară pe tema împăduririi, subliniind că responsabilitatea față de mediu nu este doar a Guvernului, ci a fiecărui cetățean. Perciun a criticat lipsa de coeziune politică și a cerut implicarea tuturor actorilor sociali în programele naționale.

„Nu este vorba doar despre plantarea puieților, ci despre educația generației viitoare și despre responsabilitatea civică a fiecăruia. Ministerul Educației va participa activ pe 15 la plantările de puieți, iar tinerii trebuie să vadă că acțiunea lor contează pentru mediul în care vor trăi. Fiecare hectar împădurit înseamnă nu doar mai multă apă și sol fertil, ci și un exemplu viu de implicare pentru elevi și studenți. Dacă nu reușim să integrăm aceste valori în educație, riscăm ca schimbările climatice să afecteze direct comunitățile, fără ca nimeni să fi învățat cum să prevină sau să gestioneze efectele lor”, a subliniat oficialul.

Amintim că pe 15 noiembrie, în Republica Moldova va fi dat startul campaniei naționale de împădurire „Generația Pădurii”, din această toamnă. Membrii Guvernului, împreună cu voluntarii, vor planta 27 de hectare de pădure în localitatea Mihailovca din raionul Cimișlia, iar acțiuni de plantare vor avea loc în aceeași zi în toate raioanele țării. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: