realt.onliner.by

Mesajul lui Dodon, Chicu și Grecianîi, la 34 de ani după dezastrul nuclear de la Cernobîl

Astăzi se împlinesc 34 ani de la cel mai grav accident din istoria energiei nucleare – accidentul de la Cernobîl. Acesta a avut loc la data de 26 aprilie 1986, la 01:23 noaptea, când a explodat o centrală și a urmat contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Președintele Igor Dodon, speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi și premierul Ion Chicu au publicat mesaje cu acest prilej.

„Vreau să exprim profunde sentimente de recunoștință celor peste 3500 de eroi ai neamului nostru care, prin sacrificiu, curaj și înaltă responsabilitate civică, au pus umărul la lichidarea consecințelor avariei nucleare de la Cernobîl. Semnul prețuirii noastre se îndreaptă spre persoanele care au suferit cel mai mult de pe urma acestei catastrofe și spre membrii Asociației Obștești „Uniunea Cernobîl din Moldova”, care țin aprinsă flacăra memoriei camarazilor și susțin familiile pentru care Cernobîl înseamnă oameni dragi care nu mai sunt. Împreună cu respectul și gratitudinea întregului popor, vreau să dau asigurări că, în calitate de șef al statului, voi depune eforturi susținute pentru a asigura drepturile și protecția socială oamenilor care au nevoie de ajutor”, a scris Igor Dodon.

Speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi a asociat tragedia de la Cernobîl cu pandemia de coronavirus.

„Tragedia din 26 aprilie 1986 ne-a oferit o lecție dură, care este actuală mai ales în perioada aceasta, când o lume întreagă luptă cu pandemia ”COVID-19”. Este o nouă provocare globală, cu care trebuie să luptăm la fel de uniți și solidari, așa cum am procedat atunci”, a menționat Grecianîi.

Iar premierul Ion Chicu a mulțumit oamenilor care au participat la operațiunile de lichidare a consecințelor avariei de la Cernobîl și a menționat că aceștia au fost și rămân eroi.

„Republica Moldova, pe atunci parte componentă a Uniunii Sovietice, și-a adus aportul la acțiunile de lichidare a consecințelor accidentului nuclear. Peste 3500 de concetățeni de-ai noștri au participat la acele operațiuni. Astăzi în viață sunt 2027. E greu de apreciat la justa valoare sacrifciul „lichidatorilor” consecințelor avariei de la Cernobîl. În schimb, putem afirma cu certitudine că fiecare dintre aceștia a salvat mii de alte vieți”, a notat Ion Chicu.

Raportul Forului Cernobîl din 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Mondială a Sănătății, a atribuit accidentului 56 de decese directe, 47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian.

Același raport a estimat că peste 9 mii de persoane, din aproximativ 6,6 de milioane care au fost cel mai expuse, pot muri din cauza unei forme de cancer și a menționat 4 mii de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002. Alte cca 336 mii persoane au fost evacuate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: