Două treimi din populația Moldovei trăiesc în localități rurale, această cifră fiind cea mai mare în Europa. NM a studiat statistica mondială și explică, care este legătura dintre gradul scăzut de urbanizare și sărăcie și de ce trebuie să dezvoltăm orașele.
Moldova continuă să fie una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar după gradul de urbanizare, e mai aproape de statele din Africa de Vest decât de țările europene dezvoltate.
Potrivit unui clasament al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru anul 2020, gradul de urbanizare al Moldovei este de doar 42,7%. Acest lucru face țara noastră mai puțin „urbană” în toată Europa. Bosnia și Herțegovina este țara europeană cea mai apropiată de noi în acest clasament, cu un indice de 48,6%. Vecinii Moldovei în această listă sunt țările din Africa: Mali (43,1%), Guineea-Bissau (43,8%), Egipt (42,7%) și Sierra Leone (42,5%).
Un alt clasament, întocmit de Banca Mondială, denotă că pe lângă faptul că este o țară mai puțin urbanizată, Moldova este și una dintre cele mai sărace state din Europa. Conform nivelului PIB per capita, țara noastră se situează pe locul 119 din 213. Unui cetățean al Moldovei îi revin 5 314 dolari din PIB. Aceste cifre sunt comparabile cu cele din Azerbaidjan (5 384 dolari) și Tuvalu, stat situat în Oceanul Pacific (5 291 folari).
Dacă e să comparăm aceste două clasamente, se poate observa că țările cu un grad înalt de urbanizare au un PIB per capita cu mult mai mare. Cu excepția statelor pitice, în top-10 țări după nivelul PIB per capita nu se regăsește niciuna în care mai puțin de 60 la sută din cetățeni ar locui în orașe. Pe de altă parte, în top-10 cele mai sărace țări nu există niciuna în care gradul de urbanizare ar depăși 45%.
Igor Malai, șeful Direcției Politici de Dezvoltare Regională a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a comunicat pentru NM că nicio țară care se consideră civilizată și puternică din punct de vedere economic nu a reușit să obțină succese fără niște orașe bine dezvoltare. În opinia sa, nicio țară nu a devenit bogată doar datorită agriculturii.
„Țările de Jos și Israel au o agricultură avansată, dar au devenit prospere nu datorită acesteia, ci grație orașelor în care este concentrat un potențial intelectual, economic și financiar înalt. Anume orașele asigură dezvoltarea unei țări și pot implementa proiecte de nivel internațional”, consideră specialistul.
De la „Satul Moldovenesc” la „Satul European”
Încă din perioada sovietică, Moldova era considerată exclusiv o zonă rurală. Deși avea industrii dezvoltate și se construiau orașe, republica rămânea „o țară a câmpiilor, livezilor și viilor”. După ce și-a declarat independența, situația nu s-a schimbat: în anul 1994, la guvernare a venit Partidul Democrat Agrar, apoi acesta a fost înlocuit de Partidul Comuniștilor (PCRM), care a pus accent în programul său tot pe dezvoltarea satelor.
Vladimir Voronin, liderul comuniștilor și șeful statului de atunci, a dat indicații, în anul 2004, să fie elaborat programul „Satul Moldovenesc”, care trebuia să rezolve problema privind asigurarea cu apă potabilă, gazificarea și restabilirea sectorului vitivinicol. Octavii Ivanov, expert în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a menționat pentru NM că programul „Satul Moldovenesc” nu a funcționat în mod corespunzător, întrucât nu a fost asigurat cu resurse.
În luna martie curent, președintele Maia Sandu a anunțat lansarea programului „Satul European”. Imediat, acesta a fost comparat cu proiectul comuniștilor. În ciuda denumirii, și orașele pot beneficia de finanțare în cadrul noului program. Au fost aprobate aproape 500 de cereri pentru obținere de fonduri pentru diferite proiecte, însă doar vreo 30 de demersuri dintre acestea au fost înaintate din partea orașelor.
Valoarea totală a proiectelor este de 2 miliarde de lei. De notat că cea mai mare parte a acestor mijloace a fost alocată pentru asigurarea cu apă potabilă și canalizare, întrucât aceste direcții sunt prioritare. Conform Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, autoritățile intenționează să sporească accesul populației la apă potabilă de calitate, de la 86,4% până la 95% și la sistemul centralizat de canalizare – de la 33,2% până la 65%. În acest sens, situația este mai gravă anume în mediul rural.
Infrastructura rurală este mai costisitoare decât cea urbană
Ivanov a precizat că lungimea drumurilor într-un sat cu o populație de 1500-2000 de persoane ar putea fi de până la 30 km. Apeductul ar avea aceeași lungime. Dacă e să împărțim costurile acestei rețele de infrastructură la numărul de locuitori, obținem niște sume și mai mari. Orașul are o mai mare densitate a populației, de aceea și costurile pentru o persoană sunt mai mici.
Malai și-a expus o opinie similară, doar că despre canalizare, menționând că în satele mici, nu este rentabilă construcția unei rețele de canalizare complete cu un sistem de epurare. „Construcția unui sistem de canalizare centralizat nu este obligatorie într-un sat cu o populație de 500 de persoane, pentru că acesta este foarte costisitor. Avem mai multe proiecte în care un sat cu până la 2 mii de locuitori depune cerere pentru a construi un sistem de canalizare, fântâni și sisteme de epurare. Un asemenea proiect costă 40 milioane de lei pentru un sat. Nu este corect. Există alte sisteme de asigurare cu canalizare, care sunt prevăzute pentru câteva case. Toate deșeurile sunt colectate într-un singur loc, iar apoi, la fiecare șase luni, o mașină evacuează deșeurile pentru reciclare”, a menționat Malai.
Deși dezvoltarea infrastructurii în orașe este cu mult mai simplă și mai ieftină, ambii specialiști consideră că satele nu pot să fie lăsate în voia soartei și să se aloce orașelor toate fondurile publice.
Expertul CALM a subliniat faptul că în țara noastră se atestă deja un proces de depopulare a satelor, pentru că tehnologiile moderne fac agricultura mult mai eficientă. Acesta a spus că în kolhozul în care a activat în perioada sovietică erau aproximativ 800 de lucrători, iar acum, aceleași terenuri sunt prelucrate de mai puțin de 100 de persoane. Această tendință duce la pierderea stilului de viață rural, însă orice țară vrea să păstreze acest stil, pentru că anume de aici provine cultura tradițională, susține Ivanov.
Și șeful Direcției Politici de Dezvoltare Regională consideră că nu trebuie transferate toate fondurile în orașe, pentru că o persoană din mediul rural nu poate fi lipsită de servicii. În loc de aceasta, ar trebui, cu ajutorul tehnologiilor avansate, să fie îmbunătățită eficiența serviciilor și să fie reduse costurile acestora.
„Așa s-a întâmplat din punct de vedere istoric. Nu putem schimba modul de viață printr-o decizie curajoasă. Acesta s-a format cu mulți ani în urmă și are perspective de a se dezvolta în continuare. O situație similară se creează și în alte țări unde se atestă procesul de depopulare – poate fi remarcat exemplul țărilor baltice. Acolo, într-un sat cu un teritoriu mare pot locui doar 10-15 persoane și acestea trebuie să beneficieze de servicii”, a spus expertul.
Planurile de dezvoltare urbană încă nu sunt prioritare?
Susținerea și dezvoltarea localităților rurale vor rămâne, cel mai probabil, o prioritate pentru Moldova, pentru că anume satele se confruntă cu cele mai multe probleme de infrastructură, educație, medicină și locuri de muncă decente. Însă autoritățile locale și cele centrale au propuneri privind consolidarea rolului orașelor. De mult se vorbește despre necesitatea reformei teritorial-administrative și despre decentralizarea fondurilor publice.
Implementarea reformei teritoriale dificile în următorii câțiva ani nu va mai fi posibilă, pentru că a rămas un an până la alegerile locale generale din Moldova. În legătură cu aceasta, CALM propune o soluție mult mai simplă – municipalizarea centrelor raionale.
„În ultimii câțiva ani, noi dezvoltăm concepția de municipalizare. Acest lucru se va face în baza exemplului municipiului Chișinău, care atrage forță de muncă din localitățile situate la o rază de 30 km. Are loc o integrare puternică a suburbiilor în centrul municipal. Propunerea constă în faptul ca centrul raional să obțină statut de municipiu, unind satele din apropiere și oferindu-le servicii sociale, de transport ș.a. Toate părțile vor avea de câștigat”, consideră Ivanov.
Malai a menționat faptul că ministerul nu a discutat cu CALM ideea municipalizării, dar consideră interesantă această propunere. „Înțelegem că este prea costisitor să avem o administrație specială pentru localitățile fără un potențial de creștere. Când primim cereri pentru proiecte, solicitanții sunt rugați să țină cont, din start, de principiul municipalizării. Pentru a obține fonduri pentru un proiect de dezvoltare regională, există o condiție: cererea se depune din numele mai multor localități și nu doar de la una singură”, a menționat acesta.
Potrivit afirmațiilor specialistului, autoritățile conștientizează faptul că în politica de stat a fost un gol în ceea ce privește dezvoltarea mediului urban. De aceea guvernul a aprobat în anul 2021 Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Sunt vizate municipiile Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca și Edineț.
„Există 11 factori care diferențiază orașul de sat. Noi încercăm să facem în așa fel ca cel puțin orașele prioritare să atingă corespundă acestor factori. Pentru că, dacă e să privim mai atent, orașele noastre nici nu sunt orașe. Există Bălți și Chișinău, iar celelate constituie un mediu rural în care sunt câteva blocuri cu mai multe etaje. Cei mai mulți oameni locuiesc în case la sol, au gospodărie și desfășoară activități agricole”, a spus Malai.
Acesta a mai spus că autoritățile doresc să aducă orașele respective până la nivelul în care nu numai că ar asigura o creștere economică durabilă, ci ar „atrage” și alte localități. Planul este următorul: orașele prioritare se dezvoltă și încep să propună mai multe locuri de muncă pentru locuitorii din localitățile vecine; iar în paralel, se dezvoltă infrastructura transporturilor care facilitează accesul locuitorilor din satele vecine spre locurile de muncă în centru.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
