Škoda Moldova anunță reduceri exclusive de până la 5.000€, pentru automobilele noi, an fabricație 2024, în stoc. Disponibilitate imediată!
Škoda Moldova și compania DAAC Hermes informează clienții și partenerii că o gamă extinsă de automobile noi, cu anul de fabricație 2024, este disponibilă în stoc, cu livrare imediată. În cadrul acestei campanii speciale, sunt oferite discounturi semnificative, valabile în limita stocului disponibil:
Škoda Octavia – reducere de 3.000 €
Škoda Kodiaq – reducere de 4.000 €
Škoda Superb – reducere de 5.000 €
Toate modelele beneficiază de garanție de 4 ani, în limita a 100.000 km, oferind clienților siguranță și liniște pe termen lung.
Oferta este valabilă pentru automobilele aflate deja în stoc, ceea ce înseamnă că livrarea poate fi făcută imediat, fără perioade de așteptare. Clienții pot alege dintr-o selecție variată de configurații și motorizări, toate respectând standardele de calitate și fiabilitate ale mărcii Škoda.
Pentru detalii suplimentare, programări pentru test drive sau rezervări, clienții sunt invitați să contacteze cel mai apropiat dealer Škoda.
Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.
Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.
În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.
Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.
SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.
În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.
***
Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.
Una dintre cele 11 persoane reținute în dosarul privind pregătirea unor asasinate la comandă în Ucraina, la indicația Rusiei, ar fi o „jurnalistă” originară din regiunea transnistreană. TVR Moldova scrie că, în momentul reținerii, asupra acesteia ar fi fost găsită o legitimație de „corespondent” al postului de televiziune „de stat” de la Tiraspol.
O angajată a departamentului de resurse umane al televiziunii din regiune a declarat pentru TVR Moldova că, în prezent, în redacție nu activează niciun reporter cu numele indicat în legitimația ridicată de autoritățile ucrainene.
Conform surselor citate de TVR Moldova, tânăra ar avea 19 ani și ar deține cetățenia Ucrainei.
Amintim, 11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației schemei de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, la indicația Rusiei. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Cei 10 recrutați care ar fi lucrat la pregătirea schemei de asasinare în Ucraina au vârste cuprinse între 19 și 43 de ani și sunt din Chișinău, Comrat, Orhei și Tighina – partea stângă a Nistrului, necontrolată de autoritățile constituționale. Potrivit IGP, aceștia au mai fost cercetați penal în Moldova, unii fiind și judecați pentru huliganism și infracțiuni legate de conducerea mașinii.
Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean în vârstă de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Odată eliberat din închisoare, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram.
ZdG a scris, pe 20 februarie, cu trimitere la „surse din cadrul Președinției”, că principalul suspect pe acest caz este Șepeli Nicolae, grațiat de șefa statului, Maia Sandu, în 2022. Contactați, reprezentanții instituției prezidențiale nu au răspuns, deocamdată, solicitării NM.
Reamintim, Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli, pe 19 februarie. Instituția prezidențială a precizat că decizia de revocare a fost luată după apariția unor informații noi potrivit cărora persoana grațiată ar avea tangențe cu o grupare criminală și ar acționa în cadrul acesteia, fapt ce „contravin premiselor care au stat la baza acordării grațierii”.
Află cine a făcut parte din Comisia de grațiere de pe lângă președinta Republicii Moldova în 2022, care a dus la eliberarea lui Șepeli din închisoare, AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Peste 200 de transportatori aerieni din aproximativ 20 de țări – inclusiv Federația Rusă – rămân interziși sau cu restricții de operare în Republica Moldova. Decizia prin care Guvernul a aprobat listele actualizate ale transportatorilor aerieni care fie nu pot opera pe teritoriul țării noastre, fie sunt supuși unor restricții operaționale, a intrat în vigoare pe 19 februarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Restricțiile vor rămâne în vigoare până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, scrie Moldpres.
Astfel, printre statele ale căror transportatori aerieni se regăsesc în lista de interdicții se numără Rusia, Armenia, Afganistan, Angola, Republica Congo și Congo‑Brazzaville, Djibouti, Sudan, Iran, Coreea de Nord ş.a.
Majoritatea transportatorilor incluși în ordin au interdicție totală de operare atât în spațiul aerian, cât și pe aeroporturile din Republica Moldova. Aceste restricții se aliniază listei comunitare a transportatorilor aerieni pentru care au fost constatate deficiențe în respectarea standardelor internaționale de siguranță aeriană. Conform documentului, măsura adoptată se aplică până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dată până la care țara își armonizează legislația cu normele europene privind siguranța aviației civile.
Totodată, ordinul abrogă un document anterior similar — Ordinul viceprim‑ministrului, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 170/2025, privind aprobarea listelor transportatorilor aerieni care fac obiectul unor interdicții sau restricții operaționale — publicat în Monitorul Oficial în anul 2025.
Precizăm că lista comunitară a transportatorilor aerieni ce fac obiectul unei interdicții este actualizată periodic de către Comisia Europeană, în funcție de evaluarea autorităților de supraveghere din statele membre și din UE. În baza Regulamentului (CE) nr. 474/2006, statele care adaptează listele comunitare în legislația lor națională interzic sau restricționează operarea companiilor incluse în aceste liste, pentru a proteja siguranța pasagerilor și a menține standarde înalte în aviația civilă.
Liste similare sunt aplicate în mod curent în statele membre ale Uniunii Europene, unde transportatorii aerieni certificate în jurisdicții cu supraveghere neconformă sau cu istoric de deficiențe în siguranța operațiunilor pot fi supuși interdicțiilor. În unele cazuri, excepțiile sunt posibile atunci când sunt utilizate aeronave închiriate de la operatori care nu se află sub restricții, dar numai cu condiții stricte de siguranță și control.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a cerut convocarea de urgență a ședinței Consiliului Municipal Chișinău (CMC), cu includerea pe ordinea de zi a mai multor subiecte pe care le-a enumerat. Totodată, a cerut și includerea bugetului pentru 2026, iar în acesta să se regăsească amendamentele fracțiunii PAS, precum și un angajament public al primarului. În reacție, fracțiunea Mișcarea Alternativa Națională (MAN), partid condus de primarul capitalei, a acuzat PAS de „blocarea intenționată a votării bugetului municipal”. Totodată, MAN a declarat că „o parte dintre condiționalitățile înaintate de PAS sunt populiste”.
Pe 20 februarie, fracțiunea PAS a susținut o conferință de presă, în fața Primăriei. Consilierii au venit cu pancarte cu mesajul „Buget nu-i, probleme sunt!”, menționându-se despre „drumuri cu gropi”, „școli supraaglomerate”, „circa 5.000 de câini pe străzi” și „zero școli noi în 6 ani”.
Președinta fracțiunii, Zinaida Popa, a declarat că „suntem pe buget provizoriu, iar legea spune expres: în baza unui buget provizoriu nu putem să facem investiții noi, putem să facem doar cheltuieli operaționale”. „Buget nu-i, dar probleme sunt. Iar, ca aceste probleme să fie rezolvate, este nevoie de un buget funcțional, nu de PR și bannere. Din acest motiv, fracțiunea PAS solicită convocarea de urgență a ședinței CMC joi, cu includerea pe ordinea de zi a subiectelor de importanță majoră pentru oraș”, a declarat Popa.
Ea a spus că a depus o solicitare în Cancelarie, cerând includerea pe ordinea de zi a mai multor subiecte, printre care: prezentarea și dezbaterea Planului de mobilitate urbană durabilă al municipiului Chișinău; un raport privind implementarea procesului de creare și administrare a parcărilor și parcajelor pe teritoriul municipiului; un raport al Direcției Mobilitate Urbană privind ambuteiajele și supraaglomerarea în transportul public; un raport care să includă numărul de animale capturate, sterilizate și adăpostite, cheltuielile suportate, contractele și serviciile prestate. De asemenea, a cerut audierea pretorului sectorului Buiucani cu privire la o problemă de parcare de pe strada Alba Iulia.
„Totodată să fie inclus și bugetul municipal. (…) În buget să fie incluse amendamentele fracțiunii PAS și să fie un angajament public al primarului general că va susține amendamentele”, a adăugat Popa. Amendamentele prevăd: 200 de milioane de lei suplimentar pentru reparația drumurilor, 200 de milioane pentru școli și grădinițe, 100 de milioane pentru finanțarea integrală a grupelor cu program prelungit, fonduri pentru angajarea a 1000 de asistenți personali, compensații la căldură și 10 milioane de lei suplimentar pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân.
În reacție, fracțiunea MAN a acuzat PAS de „populism și blocarea intenționată a votării bugetului municipal”.
„Cer organizarea ședinței CMC, în timp ce nu au fost intenționat la 22 ședințe. (…) Aceste declarații reprezintă o tentativă de a distrage atenția publică de la agenda reală și problemele cetățenilor din toată țara. (…) În perioada când PAS a lipsit intenționat de la ședințele CMC, consilierii municipali au participat la ședințe în care au fost audiate rapoartele executivului pe diverse subiecte, a Preturilor, ale tuturor direcțiilor, întreprinderilor municipale și ale altor subdiviziuni responsabile de proiecte majore. (…) PAS inventează noi audieri doar pentru a evita votarea bugetului”, a declarat fracțiunea MAN.
Potrivit MAN, „o parte dintre condiționalitățile înaintate de PAS sunt populiste”. „Unele dintre propuneri sunt deja în curs de realizare, altele sunt incluse în proiectul bugetului, iar o parte dintre solicitări țin, de fapt, de competența autorităților centrale, nu a administrației municipale. (…) Orașul continuă să se dezvolte, având un buget municipal pentru 2026 cu proiecte multiple, care depășesc cu mult pe ce implementate în ultimii 2 ani, iar blocarea bugetului ar însemna întârzierea proiectelor importante pentru locuitorii capitalei”, se mai arată în declarația MAN.
Menționăm că, în prezent, municipalitatea funcționează în baza unui buget provizoriu, după ce toate ședințele CMC în care proiectul bugetului pentru anul 2026 a fost inclus pe ordinea de zi au eșuat din lipsă de cvorum. Municipiul Chișinău nu a avut un buget aprobat nici în anul 2025.
La sfârșitul anului trecut, liderul PSRM, Igor Dodon, a propus un acord de colaborare partidului condus de primarul Ion Ceban – MAN. La începutul lunii februarie, Dodon a mers personal la Primăria Chișinău pentru discuții cu edilul capitalei, care i-a fost consilier în trecut. Fracțiunea PAS, care la rândul său condiționează votarea bugetului pentru 2026, a declarat atunci că discuțiile dintre Igor Dodon și Ion Ceban ar sugera conturarea unei posibile alianțe politice: „se pregătește o mare nuntă politică”. Primarul a respins acuzațiile PAS și a confirmat discuțiile „cu reprezentantul PSRM”, fără a-i menționa, însă, public, numele lui Igor Dodon. Potrivit lui Ceban, atât fracțiunea care reprezintă partidul de guvernare, cât și cea a socialiștilor, ar „juca populist”.
Pe 19 februarie, fracțiunea PSRM a cerut convocarea consilierilor în ședință și includerea, cu prioritate, a patru subiecte pe ordinea de zi. Între acestea: bugetul municipiului Chișinău pentru 2026. Socialiștii au anunțat că sunt gata să voteze bugetul în ambele lecturi, însă cu o condiție.
Principalul suspect în organizarea asasinatelor în Ucraina ar fi Șepeli Nicolae Andrei – grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Informația a fost confirmată de „surse din cadrul Președinției” pentru Ziarul de Gardă. Contactați, reprezentanții instituției prezidențiale nu au răspuns, deocamdată, solicitării NM.
Pentru ce a fost condamnat Nicolae Șepeli și cum a ajuns să fie grațiat?
Șepeli a fost condamnat în 2017 la închisoare în Rusia, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. În 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul acestuia pentru executarea pedepsei în Republica Moldova, stabilind pedeapsa de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Acesta a fost grațiat, cu aplicarea perioadei de probațiune prin Decretul nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, semnat de președinta Maia Sandu.
Pe 19 februarie, curent, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli. Instituția prezidențială a precizat că decizia de revocare a fost luată după apariția unor informații noi potrivit cărora persoana grațiată ar avea tangențe cu o grupare criminală și ar acționa în cadrul acesteia, fapt ce „contravin premiselor care au stat la baza acordării grațierii”.
Anticorupție.md a scris, în aceeași seară, că Șepeli ar avea legături cu schema de asasinare a unor funcționari de rang înalt din Ucraina, destructurată joi de oamenii legii.
De menționat, graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii. Mai pot depune cereri administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate.
Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?
Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.
Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.
Facebook/Ion GuzunFacebook/Cornelia Cozonac
Contactat telefonic, Ion Guzun nu a răspuns apelului redacției NewsMaker. Întrebat într-un mesaj text câți membri ai Comisiei pe care a condus-o în 2022 și-au dat votul pentru grațierea lui Șepeli și cum a fost argumentată cererea de atunci, înaintată șefei statului, Ion Guzun ne-a îndemnat să adresăm „toate întrebările la comisia de grațiere din cadrul Președinției”.
NewsMaker a solicitat un comentariu și detalii de la Președinție, însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns. NM va publica răspunsul instituției prezidențiale, imediat ce acesta va fi recepționat.
***
Amintim, 11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației schemei de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, la indicația Rusiei. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova confirmă că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean în vârstă de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Odată eliberat din închisoare, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram.
Potrivit oamenilor legii, „țintele” asasinatelor pregătite și coordonate de la Chișinău, la indicația Rusiei, ar fi un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire. TV8 scrie pe surse că ar fi vorba despre Dmitri Gordon.
Ar fi fost planificată lichidarea, inclusiv, a unuia dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militarilor activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.
Pentru un omor, aceștia urmau să fie remunerați cu până la 100 de mii de dolari.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
