Škoda Moldova anunță reduceri exclusive de până la 5.000€, pentru automobilele noi, an fabricație 2024, în stoc. Disponibilitate imediată!
Škoda Moldova și compania DAAC Hermes informează clienții și partenerii că o gamă extinsă de automobile noi, cu anul de fabricație 2024, este disponibilă în stoc, cu livrare imediată. În cadrul acestei campanii speciale, sunt oferite discounturi semnificative, valabile în limita stocului disponibil:
Škoda Octavia – reducere de 3.000 €
Škoda Kodiaq – reducere de 4.000 €
Škoda Superb – reducere de 5.000 €
Toate modelele beneficiază de garanție de 4 ani, în limita a 100.000 km, oferind clienților siguranță și liniște pe termen lung.
Oferta este valabilă pentru automobilele aflate deja în stoc, ceea ce înseamnă că livrarea poate fi făcută imediat, fără perioade de așteptare. Clienții pot alege dintr-o selecție variată de configurații și motorizări, toate respectând standardele de calitate și fiabilitate ale mărcii Škoda.
Pentru detalii suplimentare, programări pentru test drive sau rezervări, clienții sunt invitați să contacteze cel mai apropiat dealer Škoda.
Antreprenoarea Diana Crudu i-a atras atenția premierului Vasile Tofan asupra dificultăților cu care se confruntă ea și alți oameni din domeniu. Aceasta a vorbit despre proceduri birocratice îndelungate și a susținut că investitorii străini nu vor veni în Moldova până la modificarea legislației. Mesajul său a fost calificat drept „foarte pertinent” de deputatul PAS, Marcel Spatari, care a spus că problema trebuie abordată și în cadrul reformei administrației publice locale.
În adresarea sa către premier, Crudu a menționat că face antreprenoriat în agricultură de peste 20 de ani: „Din start vreau să vă spun că cred în buna dumneavoastră intenție, iar acest mesaj îl las aici pentru că cu siguranță nu există nici cea mai mică probabilitate ca să ne vedem față în față, ca să vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Republica Moldova”.
„Dumneavoastră ați menționat la Lorena Bogza în emisiune că veți petrece ore întregi apelând investitorii din afară și o să le propuneți să investească în Moldova. Nu o să vină domnule prim-ministru nimeni până nu o să modificați legislația cu privire la construcția obiectivelor de menire agro-industrială. Astăzi ca să poți ridica un edificiu pe teren agricol timpul de așteptare pentru autorizație este în jur de 3-4 ani. Nu exagerez deloc. Personal sunt în această situație”, a scris antreprenoarea pe o rețea de socializare.
În continuare, ea a vorbit despre acest mecanism: „Beneficiarul depune cerere la primărie pentru decizia consiliului local de elaborarea a pud-ului. Ca să ajungă în consiliu trece de comisia de specialitate. Durata de la depunerea cererii până la examinarea ei în consiliu este de 1 -1,5 ani. Ulterior decizia merge la verificare la Cancelaria de Stat, și aici se pierd câteva săptămâni. O dată avută decizia la mână cauți o companie care elaborează pud-uri. Timp de așteptare 2-3 luni minim. Cu pud-ul elaborat mergi la Agenția Ecologică și la Sănătate Publică după avize. Timp de așteptare minim câteva luni. Dacă nu le convine ceva, modifici pud-ul. Ulterior cu aceste acte te întorci din nou în consiliu unde timpul de așteptare este încă un an, un an jumate. Cu decizia de aprobare a pud-ului mergi la arhitectorul primăriei și soliciți certificat de urbanism, iarăși durează câteva luni. În baza certificatului de urbanism proiectezi, te întorci înapoi după autorizație de construcție, mai adăugați câteva luni. La final se fac 3 ani, dacă ai noroc”.
Diana Crudu a făcut referire și la situația investitorilor locali: „Dumneavoastră vorbiți de investitori străini, dar eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți investitori locali care s-au lehamisit de Republica Moldova! Pe șoseaua de centură R6 a municipiului Chișinău sunt companii gata să investească la ora actuală zeci de milioane de euro și nu o pot face din cauza birocrației care din păcate nu s-a redus, dar a sporit considerabil în ultimii ani”.
Ulterior, antreprenoarea a vorbit despre situația unei mici ferme de vaci cu un efectiv de 100 de capete. „Proprietarul vrea să își construiască o secție de producere ca să nu mai dea “mai pe degeaba” laptele la procesatori. Cum credeți va mai rezistă el încă 3-4 ani până va obține autorizație de construcție în care prețul la motorină, fertilizanți crește vertiginos, iar prețul laptelui stă pe loc de ani buni?”, a conchis Diana Crudu.
Deputatul PAS, Marcel Spatari, a calificat postarea antreprenoarei drept „foarte pertinentă” și s-a adresat premierului. „Am impresia că 2 din 3 ani se pierd în consiliile locale. Cred că trebuie abordată această problemă și în reforma APL”, a menționat deputatul PAS.
***
Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. Menționăm că economia este primul capitol al programului de guvernare al lui Tofan. Noul Guvern promite să transforme Republica Moldova în cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori, prin reguli simple și previzibile, reducerea costurilor administrative, servicii publice digitale și controale bazate pe evaluarea riscurilor.
Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a anunțat că echipa de management a companiei la conducerea căreia se află susține inițiativa de reorganizare a celor 12 întreprinderi de distribuție a gazelor și crearea unei singure companii. El a precizat că actele pentru această reformă sunt pregătite, însă decizia finală aparține acționarilor Moldovagaz.
Pe o rețea de socializare, Vadim Ceban a spus că echipa de management a Moldovagaz susține inițiativa lui Dorin Junghietu referitoare la reorganizarea întreprinderilor de distribuție a gazelor și crearea unei singure companii în cadrul grupului.
„Actele cu privire la această reformă sunt pregătite și vor fi prezentate din nou organelor de conducere a grupului Moldovagaz în cel mai scurt timp. Decizia finală aparține acționarilor Moldovagaz: Gazprom și statul Republica Moldova”, a precizat Ceban, adăugând că grupul Moldovagaz, inclusiv companiile de distribuție din cadrul grupului, sunt companii moldovenești.
Vadim Ceban a declarat că „reorganizarea în sine nu va genera efecte imediate asupra tarifelor la gazele naturale”. „Nici în viitor reorganizarea nu va impacta esențial tariful raportat la un metru cub de gaze, având în vedere și reducerea volumelor de furnizare a gazelor naturale de către Energocom începând cu data de liberalizare a pieței gazelor naturale. (…) Echipa Moldovagaz e totdeauna deschisă pentru discuții în vederea identificării celor mai potrivite decizii, menite să apere interesele tuturor părților implicate și în primul rând ale consumatorilor”, a adăugat Ceban.
***
Amintim că, pe 23 iulie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că Republica Moldova nu poate controla prețul gazelor pe bursele internaționale, însă poate controla modul în care funcționează piața internă. El a venit cu două propuneri. Una dintre acestea vizează ca tarifele la gaz să fie schimbate o dată la trei luni, menționând că astfel consumatorii vor resimți mai rapid nu doar eventualele scumpiri, ci și ieftinirile.
Cea de-a doua propunere se referă la reducerea costurilor interne. El a spus că, după prețul de achiziție al gazelor, cea mai mare componentă din factură este distribuția – aproape 4 lei pentru fiecare metru cub, ceea ce reprezintă aproape 30% din tarif. Junghietu a menționat că, din acest motiv, a solicitat anterior Moldovagaz să optimizeze activitatea celor 12 întreprinderi de distribuție, inclusiv prin reorganizarea lor într-o singură companie. Potrivit lui Junghietu, „o structură mai eficientă înseamnă costuri administrative mai mici și, în timp, servicii mai ieftine pentru consumatori”. Detalii AICI.
Menționăm că, în 2021, Vadim Ceban anunța un plan similar, prin care cele 12 întreprinderi de distribuție ale Moldovagaz urmau să fie comasate într-o singură companie. Totodată, el menționa că circa 500 de angajați urmau să fie concediați și că o astfel de optimizare ar economisi până la 110 milioane de lei anual.
Reamintim că „Moldovagaz”, companie-fiică a concernului rus Gazprom, a rămas fără licență pentru furnizarea gazelor naturale consumatorilor din Republica Moldova, prin decizia ANRE din august 2025. Astfel, începând cu 1 septembrie 2025, furnizarea gazelor naturale către aproximativ 800.000 de consumatori casnici a fost preluată oficial de compania de stat „Energocom”. Tot în august 2025, Moldovagaz a fost desemnată responsabilă de aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene.
Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține că procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol nu înregistrează niciun progres și acuză, din nou, autoritățile Republicii Moldova că ar ignora propunerile Tiraspolului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu șefa interimară a Misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann.
Krasnoselski i-a mulțumit Izabelei Hartmann, care își încheie mandatul în fruntea Misiunii OSCE în Moldova, pentru eforturile depuse în vederea reglementării conflictului transnistrean. Totodată, liderul de facto al regiunii a declarat, în cadrul întrevederii la care a participat și așa-numitul ministru de externe Vitalii Ignatiev, că nu vede, deocamdată, niciun progres.
„Ceea ce astăzi este numit proces de negocieri – contactele în formatul «1+1» și așa mai departe – nu este un proces de negocieri, ci doar o imitare a întâlnirilor, care nu are niciun rezultat practic. Toate propunerile care vin din partea transnistreană au fost complet ignorate de partea moldovenească. Moldova folosește în mod intenționat lipsa unui format normal de negocieri pentru a întreprinde acțiuni unilaterale împotriva Transnistriei”, a declarat Krasnoselski.
NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Biroului politici de reintegrare, însă, până la publicarea acestei știri, nu a primit un răspuns.
Amintim că, pe 22 iulie, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că Chișinăul a invitat Tiraspolul la o nouă rundă de negocieri în formatul „1+1”, care urma să aibă loc în capitală. Potrivit acestuia, reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, a refuzat invitația, invocând motive de securitate. Chiveri a calificat aceste argumente drept „false”.
Vicepremierul a precizat că autoritățile constituționale au reiterat invitația pentru organizarea reuniunii în formatul „1+1” la Chișinău. Ca alternativă, Chișinăul a propus desfășurarea discuțiilor într-una dintre localitățile din stânga Nistrului, precum Rîbnița, Dubăsari sau Grigoriopol.
În acest an, au avut loc două reuniuni în formatul „1+1”, în februarie și aprilie. Ambele s-au desfășurat la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că premierul Vasile Tofan va merge neapărat în Găgăuzia. Potrivit lui Ciorici, acest lucru se va întâmpla cu prima ocazie potrivită. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker și reprezintă o reacție la propunerea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei ca Tofan să efectueze prima sa vizită oficială la Comrat.
Într-un comentariu pentru NewsMaker, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că premierul Vasile Tofan „va veni neapărat în Găgăuzia, cu prima ocazie potrivită”.
„A și declarat în Parlament, la ședința de învestire, că Găgăuzia e o mare bogăție a noastră și o mare punte spre o super putere regională – Turcia, lucruri care trebuie să le valorificăm”, a adăugat Dumitru Ciorici.
***
Pe 22 iulie, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, l-a felicitat pe Vasile Tofan pentru preluarea funcției de prim-ministru și i-a propus ca prima sa vizită de lucru în calitate de premier să fie în Găgăuzia. Potrivit lui Gaidarji, un astfel de gest ar transmite un „semnal puternic din partea unui conducător responsabil, care vine personal la fața locului, înțelege problema din interior și caută soluții prin dialog direct și cooperare”. Totodată, Gaidarji și-a exprimat disponibilitatea de a veni la Chișinău, împreună cu deputații Adunării Populare, pentru a identifica soluții comune „în beneficiul întregii țări și al tuturor cetățenilor săi”. Detalii AICI.
Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. În timpul dezbaterilor din Legislativ, Tofan a declarat că Găgăuzia este un atu insuficient valorificat de Republica Moldova și o punte către „o superputere regională” – Turcia. Premierul a afirmat că, odată învestit, va valorifica acest potențial și va efectua o vizită la Comrat, menționând că cunoaște problemele regiunii. Detalii AICI.
Premierul Vasile Tofan a demisionat din Consiliul Maib. S-a întâmplat în ziua în care Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de acesta, scrie RISE.
Potrivit sursei citate, instituția de creditare a anunțat că motivul demisiei este „numirea într-o funcție publică”.
Tofan a fost membru al Consiliului din octombrie 2018. Potrivit RISE, din 2020 şi până în 2025, pentru funcţia de membru al Consiliului de Administrare al Maib, Tofan a primit o remunerare anuală de 960 de mii lei. Adică 80 de mii de lei pe lună. În 2019, remunerația anuală pentru aceeaşi activitate a fost de 710 mii de lei (aproape 60 de mii de lei pe lună).
Menționăm că statutul de membru al Guvernului este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite.
Vasile Tofan și echipa sa guvernamentală au fost învestiți în funcție pe 22 iulie, după ce Parlamentul le-a acordat vot de încredere cu o zi înainte.
