„A aruncat cu noroi în autonomia găgăuză“. Bașcanul Evghenia Guțul cere dezmințiri publice de la fostul vicepremier Vlad Kulminski

Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul susține că fostul consilier prezidențial Vladislav Kulminski, ex-vicepremier pentru Reintegrare, „a aruncat cu noroi în autonomia găgăuză cu toți locuitorii ei”, spunând că „alegerile pentru bașcanul Găgăuziei au fost cumpărate”. Guțul i-a cerut lui Kulminski să dezmintă public cele spuse la aceeași emisiune în care a făcut declarația. În caz contrar, a menționat bașcanul, se va adresa în instanță. 

El m-a acuzat pe mine și toată echipa noastră precum că noi am fi cumpărat alegătorii la alegerile bașcanului din mai a acestui an. Acestea sunt afirmații nefondate și complet false! (…) Echipa noastră a participat corect la alegerile bașcanului și a obținut demn victoria. Nu am mituit pe nimeni – acest lucru este confirmat și de Comisia Electorală Centrală, cât și de Curtea de Apel, care au aprobat rezultatele alegerilor și victoria noastră”, a scris Guțul pe rețelele de socializare.

Prin urmare, ea i-a solicitat lui Kulminski să dezmintă cele spuse și anume la TV8, acolo unde a făcut declarațiile. În acest sens, Guțul i-a pregătit un text.

Eu, Vlad Kulminski, am mințit public la TV8, spunând că alegerile din Găgăuzia au fost cumpărate. Regret ceea ce am spus și îmi aduc scuzele atât autorităților oficiale din Gagauz Yeri, cât și locuitorilor de rând ai autonomiei”. Dacă nu este suficient timp de emisie pentru o astfel de infirmare, atunci va fi suficient de afirmat: „Eu, Vlad Kulminski, sunt un „expert” angajat politic, care acționează în interesul Maiei Sandu și PAS””, a mai scris Guțul, avertizând că se va adresa în instanță dacă Kulminski nu va face acest lucru. 

NewsMaker a solicitat o reacție de la Vladislav Kulminski. Cel din urmă a declarat că va răspunde în scurt timp.

De menționat că fostul consilier prezidențial Vladislav Kulminski, în prezent – director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, a declarat pe 24 octombrie la emisiunea în limba rusă „O nouă săptămână cu Anatolie Golea” că alegerile bașcanului Găgăuziei au fost cumpărate de oligarhul fugar Ilan Șor. „Alegerile care au avut loc în Găgăuzia au fost cumpărate de o persoană care a fost condamnat la 15 ani. Acest om încă își permite să trimită destui bani în Moldova pentru a-i distribui pensionarilor și a cumpăra voturile oamenilor. Dacă vor să facă același lucru la nivel național, atunci aceasta va însemna sfârșitul alegerilor libere și democratice în Moldova”, a spus Kulminski.

Precizăm că Vladislav Kulminski este director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice. El a fost vicepremier pentru Reintegrare în perioada august-noiembrie 2021. Anterior, a deținut funcția de consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În ianuarie 2023, reprezentanții Institutului pentru Inițiative Strategice au declarat că fostul viceprim-ministru lucrează în Ucraina. Acesta deține funcția de consilier la oficiul Coordonatorului pe susținerea umanitară al Organizației Națiunilor Unite.

***

Amintim că în urma scrutinului din 14 mai, Găgăuzia a ales-o pe candidata Partidului „ȘOR” – declarat recent în afara legii, Evghenia Guțul, la funcția de bașcan. Pe 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat alegerile din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au inițiat un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din autonomie de către oamenii lui Șor, în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanții din cadrul formațiunii declarate neconstituționale sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan – acuzații respinse atât de Șor, cât și de Guțul.

Ulterior, Evghenia Guțul a fost învestită în funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul unei ceremonii fastuoase, la care au fost invitați artiști turci. Contactat de NM, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschii, a precizat că legislativul de la Comrat nu a alocat mijloace financiare pentru ceremonia de inaugurare a noii guvernatoare a UTA Găgăuzia. Acesta a adăugat că nu cunoaște sursa de finanțare.

11 persoane au statut de bănuit în cauza penală pornită de Centrul Național Anticorupție privind finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor în cadrul campaniei electorale de alegerea a candidatului la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Informația a fost confirmată, pe 20 iulie, de Procuratura Anticorupție, la o zi de la învestirea în funcție a noului bașcan Evghenia Guțul.

Mai târziu, bașcana a făcut apel la autoritățile centrale ale Republicii Moldova să o accepte în echipa guvernamentală, după ce anterior a declarat pentru presa de la Moscova că s-ar putea să nu fie inclusă în componența Cabinetului de miniștri, din cauza faptului că face parte din echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul „Frauda Bancară”. Tot atunci, Guțul a spus că numirea sa în componența echipei guvernamentale „este o chestiune secundară, care va rămâne pe conștiința Maiei Sandu”.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret prezidențial. Precizăm în acest context că precedenta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, aleasă în această funcție la 22 martie 2015, a fost inclusă în Guvern pe data de 15 aprilie a aceluiași an, printr-un decret al președintelui de atunci, Nicolae Timofti.

În septembrie, președinta Maia Sandu declara că nu se grăbește să o desemneze pe bașcana Găgăuziei în Guvern cel puțin nu până când Adunarea Populară a Găgăuziei nu va lua o decizie privind „echipa de vis” al lui Șor, propusă în funcții pentru fotolii în Comitetul Executiv din regiune. Președinta a negat că ar încălca, astfel, legea. De menționat că recent, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat componența nominală a Comitetului Executiv propus de bașcanul autonomiei Evghenia Guțul.

Pe 26 septembrie, președinta Maia Sandu a reiterat că nu vede niciun motiv de ce să se grăbească în semnarea decretului prin care Evghenia Guțul va ajunge să se alăture echipei guvernamentale de la Chișinău. Potrivit șefei statului, sunt mai multe întrebări cu privire la noul bașcan, răspunsurile cărora sunt așteptate de la procurori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: