Digi24.ro

„A fost cumpărat de ruşi”. Val de critici după ce ex-președintele francez Sarkozy a spus că Ucraina nu are loc în UE sau NATO

Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras un val de critici din partea politicienilor şi experţilor. Cei din urmă au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept ruşinoase şi l-au acuzat că a fost cumpărat de Rusia lui Putin, relatează Digi24.ro.

„Ucrainenii… vor dori să recucerească ceea ce le-a fost luat pe nedrept. Dar dacă nu vor reuși să o facă în totalitate, alegerea va fi între un conflict înghețat… sau o ieșire pe calea cea mai bună, cu referendumuri strict supravegheate de comunitatea internațională”, a declarat Sarkozy, pe 16 august, pentru ziarul conservator Le Figaro.

Vorbind în special despre peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, fostul lider francez a declarat că „orice revenire la situația de dinainte este o iluzie”. „Un referendum incontestabil… va fi necesar pentru a consolida starea actuală de lucruri”, a adăugat el.

Sarkozy a adăugat că Ucraina ar trebui să rămână „neutră” și că nu are loc în UE sau NATO.

Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor în dimineața de 17 august: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre ex-președintele francez şi o companie de asigurări rusească.

Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”.

În același timp, colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.

Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.

Precizările Ministerului francez de Externe

Linia oficială nu s-a schimbat. „Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d’Orsay (Ministerul de Externe).

„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat declaraţiile acestuia, calificându-le ca fiind „îndrăzneţe şi corecte”.

Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.

Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.

Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.

Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”, a spus Poirot. „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (…) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”, se întreabă retoric acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAIA

Banii promiși fermierilor pentru 2026 merg la datorii din 2025? Producătorii de sfeclă de zahăr amenință cu proteste. Slusari: „Am rămas șocat”

Fondurile nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru finanțarea cererilor de plăți complementare depuse de fermieri în 2025, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit instituției, decizia vizează peste 3.700 de fermieri. Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, contestă procedura și susține că redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), aprobat anterior de Guvern și prezentat drept unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru agricultură. În același timp, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer acordarea subvențiilor prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, se vor alătura protestelor agricultorilor.

Decizia a fost luată la cea de-a doua ședință a Comitetului național de monitorizare a implementării Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), care a avut loc astăzi, 2 octombrie. Ședința a fost deschisă de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, care conduce comitetul.

Potrivit Ministerului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat informații despre gestionarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și despre implementarea deciziilor luate la ședința precedentă. Propunerile de redistribuire au fost examinate în baza informațiilor AIPA și în temeiul rectificării Legii bugetului de stat.

„S-a decis redistribuirea mijloacelor financiare identificate ca nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare alocate din FNDAMR, către forma de subvenționare plați complementare, pentru subvenționarea cererilor depuse de către fermieri în anul 2025, având un impact major asupra unui număr de peste 3 720 fermieri”, a comunicat instituția.

Comunicatul Ministerului nu precizează suma totală redistribuită și nici dacă măsurile de sprijin prevăzute în PSPA pentru 2026 vor fi finanțate din alte surse.

Slusari: datoriile trebuie achitate, dar angajamentele pentru 2026 trebuie respectate

Într-o discuție cu NewsMaker, Alexandr Slusari a declarat că nu pune la îndoială necesitatea achitării datoriilor față de agricultori. Obiecția sa ține de respectarea angajamentelor asumate de Guvern pentru anul 2026 și de procedura de redistribuire a banilor.

Potrivit lui Slusari, PSPA prevede pentru acest an plăți directe inclusiv pentru producătorii de sfeclă, legume și lapte, sprijin pentru agricultura ecologică, precum și subvenționarea primelor de asigurare. El susține că aceste măsuri rămân prevăzute în hotărârea Guvernului, dar nu vor mai fi finanțate în urma deciziei comitetului.

„Eu nu pun la îndoială că datoriile trebuie să fie achitate. Dar, totodată, statul și-a asumat niște angajamente față de alți agricultori în 2026”, a declarat Slusari pentru NM.

Slusari consideră că autoritățile ar fi trebuit să modifice mai întâi hotărârea Guvernului și să anunțe public ce măsuri nu vor mai fi finanțate, înainte de a redistribui fondurile.

„Cert este că PSPA-ul în acest an prevede finanțarea mai multor măsuri și pe fiecare măsură a fost rezervată suma. De exemplu, pe sfeclă – 40 de milioane, pe agricultură ecologică – 28 de milioane, pe legume – 40 de milioane, pe asigurări – 100 de milioane. Toate aceste lucruri au fost aprobate prin hotărâre de Guvern și nimeni, până în ziua de azi, nu a anulat”, a mai declarat directorul executiv al „Forța Fermierilor”.

În opinia sa, statul trebuia fie să găsească banii necesari, fie să modifice programul și să le explice agricultorilor că nu poate finanța măsurile promise. Potrivit lui Slusari, la ședința precedentă a comitetului, din septembrie, AIPA anunțase că pregătește lansarea apelurilor de finanțare pentru măsurile prevăzute în 2026, iar graficul acestora urma să fie aprobat la următoarea ședință.

„Nu a trecut nicio lună și ei vin și zic gata, prin decizia asta, tot ce e prin PSPA nu e valabil și noi redistribuim banii pentru achitarea datoriilor, nefăcând modificare în hotărârea Guvernului. Din punctul meu de vedere, cei care au votat astăzi la comitet această redistribuire, fără modificarea hotărârii Guvernului, au încălcat legea. (…) Sincer, eu un pic am rămas șocat de modalitatea, de procedura care a fost folosită și atitudinea lejeră față de legislația în vigoare. Vrea ministerul – respectă PSPA-ul, nu vrea – nu respectă, fără ca măcar să modifice”, a mai declarat Slusari.

Producatorii de sfeclă de zahăr cer subvențiile promise și amenință cu proteste

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) solicită, la rândul său, alocarea urgentă a plăților cuplate pentru sfecla de zahăr, prevăzute pentru 2026. Asociația a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și AIPA, după ce, potrivit acesteia, fermierii au înțeles din recenta întrevedere cu ministrul că subvențiile nu vor fi acordate.

APSZM precizează că acest sprijin le-a fost promis cultivatorilor timp de trei ani. Potrivit asociației, PSPA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând cu acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

***

Amintim, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026 – 2030 a intrat în vigoare în iunie 2026. Guvernul promitea, atunci, că PSPA va aduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri. Pentru 2026, Ministerul Agriculturii promitea atunci că vor fi lansate intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, precum și măsuri de sprijin pentru irigații, agricultura ecologică, tinerii fermieri și fermele de familie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: