Digi24.ro

„A fost cumpărat de ruşi”. Val de critici după ce ex-președintele francez Sarkozy a spus că Ucraina nu are loc în UE sau NATO

Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras un val de critici din partea politicienilor şi experţilor. Cei din urmă au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept ruşinoase şi l-au acuzat că a fost cumpărat de Rusia lui Putin, relatează Digi24.ro.

„Ucrainenii… vor dori să recucerească ceea ce le-a fost luat pe nedrept. Dar dacă nu vor reuși să o facă în totalitate, alegerea va fi între un conflict înghețat… sau o ieșire pe calea cea mai bună, cu referendumuri strict supravegheate de comunitatea internațională”, a declarat Sarkozy, pe 16 august, pentru ziarul conservator Le Figaro.

Vorbind în special despre peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, fostul lider francez a declarat că „orice revenire la situația de dinainte este o iluzie”. „Un referendum incontestabil… va fi necesar pentru a consolida starea actuală de lucruri”, a adăugat el.

Sarkozy a adăugat că Ucraina ar trebui să rămână „neutră” și că nu are loc în UE sau NATO.

Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor în dimineața de 17 august: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre ex-președintele francez şi o companie de asigurări rusească.

Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”.

În același timp, colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.

Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.

Precizările Ministerului francez de Externe

Linia oficială nu s-a schimbat. „Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d’Orsay (Ministerul de Externe).

„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat declaraţiile acestuia, calificându-le ca fiind „îndrăzneţe şi corecte”.

Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.

Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.

Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.

Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”, a spus Poirot. „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (…) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”, se întreabă retoric acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan

La punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, pe 28 aprilie a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker relatează ce se știe despre acest schimb.

Cine a fost eliberat și în ce condiții?

În urma schimbului de deținuți, Republica Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari.

În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.

Potrivit probelor, în anii 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus, fapt care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. În timpul acestor întâlniri, el ar fi transmis informații secrete în schimbul banilor și ar fi primit instrucțiuni ulterioare. Sumele nu au fost făcute publice.

De asemenea, Republica Moldova a predat Rusiei Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. Potrivit proiectului MOST, aceasta ar fi încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, ea a fost arestată și condamnată la un an de închisoare. Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința.

La rândul său, Polonia a primit trei dintre cetățenii săi: jurnalistul Andrzej Poczobut, călugărul catolic Grzegorz Gawel și încă o persoană, a cărei identitate nu este deocamdată cunoscută.

Partea rusă și cea belarusă i-au primit, pe lângă Balan și Popova, pe arheologul rus Alexandr Butiaghin, care a fost deținut în Polonia, precum și două persoane a căror identitate este clasificată, condamnate în Uniunea Europeană pentru spionaj.

Ce se știe despre ofițerii SIS?

Ofițerii SIS din Republica Moldova, Victor Țurea și Dionisie Banari, ar fi fost arestați de FSB la Moscova, în primăvara anului 2025, și plasați în izolator, potrivit surselor ruse. Conform versiunii serviciului rus de securitate, cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Mass-media ruse au publicat și un videoclip în care, potrivit afirmațiilor, cei doi cetățeni moldoveni ar face declarații în care își recunosc vina.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a respins atunci acuzațiile FSB privind implicarea lui Țurea și Banari în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

Totuși, pe 4 martie 2026, deputatul Renato Usatîi a declarat că autoritățile moldovene duc negocieri cu partea rusă privind un posibil schimb al ofițerilor SIS cu fostul bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Usatîi a presupus, de asemenea, că reținerea ar fi avut loc pe fundalul unei posibile scurgeri de informații în interiorul SIS, întrucât angajații se aflau peste hotare sub acoperire și cu alte nume.

MAE de la Chișinău a declarat, în reacție, că sunt depuse eforturi diplomatice pentru eliberarea cetățenilor moldoveni reținuți în Rusia. Instituția adăugat că, în ultimii ani, în Rusia s-au înmulțit cazurile de intimidare și reținere a cetățenilor Moldovei – atât la intrarea în țară, cât și pe teritoriul acesteia.

Cine a purtat negocierile?

Presa internațională scrie că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite.

Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite. Diplomația de tip navetă și coordonarea listelor finale au fost gestionate de trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus, John Coale, care, în ajunul operațiunii, a avut consultări finale la Varșovia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: