„A fost cumpărat de ruşi”. Val de critici după ce ex-președintele francez Sarkozy a spus că Ucraina nu are loc în UE sau NATO

Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras un val de critici din partea politicienilor şi experţilor. Cei din urmă au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept ruşinoase şi l-au acuzat că a fost cumpărat de Rusia lui Putin, relatează Digi24.ro.

„Ucrainenii… vor dori să recucerească ceea ce le-a fost luat pe nedrept. Dar dacă nu vor reuși să o facă în totalitate, alegerea va fi între un conflict înghețat… sau o ieșire pe calea cea mai bună, cu referendumuri strict supravegheate de comunitatea internațională”, a declarat Sarkozy, pe 16 august, pentru ziarul conservator Le Figaro.

Vorbind în special despre peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, fostul lider francez a declarat că „orice revenire la situația de dinainte este o iluzie”. „Un referendum incontestabil… va fi necesar pentru a consolida starea actuală de lucruri”, a adăugat el.

Sarkozy a adăugat că Ucraina ar trebui să rămână „neutră” și că nu are loc în UE sau NATO.

Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor în dimineața de 17 august: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre ex-președintele francez şi o companie de asigurări rusească.

Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”.

În același timp, colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.

Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.

Precizările Ministerului francez de Externe

Linia oficială nu s-a schimbat. „Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d’Orsay (Ministerul de Externe).

„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat declaraţiile acestuia, calificându-le ca fiind „îndrăzneţe şi corecte”.

Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.

Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.

Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.

Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”, a spus Poirot. „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (…) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”, se întreabă retoric acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: