Digi24.ro

„A fost cumpărat de ruşi”. Val de critici după ce ex-președintele francez Sarkozy a spus că Ucraina nu are loc în UE sau NATO

Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras un val de critici din partea politicienilor şi experţilor. Cei din urmă au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept ruşinoase şi l-au acuzat că a fost cumpărat de Rusia lui Putin, relatează Digi24.ro.

„Ucrainenii… vor dori să recucerească ceea ce le-a fost luat pe nedrept. Dar dacă nu vor reuși să o facă în totalitate, alegerea va fi între un conflict înghețat… sau o ieșire pe calea cea mai bună, cu referendumuri strict supravegheate de comunitatea internațională”, a declarat Sarkozy, pe 16 august, pentru ziarul conservator Le Figaro.

Vorbind în special despre peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, fostul lider francez a declarat că „orice revenire la situația de dinainte este o iluzie”. „Un referendum incontestabil… va fi necesar pentru a consolida starea actuală de lucruri”, a adăugat el.

Sarkozy a adăugat că Ucraina ar trebui să rămână „neutră” și că nu are loc în UE sau NATO.

Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor în dimineața de 17 august: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre ex-președintele francez şi o companie de asigurări rusească.

Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”.

În același timp, colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.

Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.

Precizările Ministerului francez de Externe

Linia oficială nu s-a schimbat. „Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d’Orsay (Ministerul de Externe).

„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat declaraţiile acestuia, calificându-le ca fiind „îndrăzneţe şi corecte”.

Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.

Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.

Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.

Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”, a spus Poirot. „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (…) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”, se întreabă retoric acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes: 90% din ureea ajunsă în Moldova în primele luni din 2026 provine din Rusia

Republica Moldova importă tot mai multe îngrășăminte azotoase din Rusia, dependența de produsul rusesc atingând cote record în primele 4,5 luni ale anului 2026, potrivit unei analize publicate de Agrobiznes. Dacă în 2022 Rusia reprezenta 20% din importurile de uree, în 2026 cota a ajuns la 65% ca țară de expediție și 90% ca țară de origine, ceea ce înseamnă că nouă din zece kilograme de uree aduse în Moldova provin din Rusia.

În perioada 1 ianuarie – 10 mai 2026, Moldova a importat 37.426 tone de uree în valoare de 390,8 milioane de lei, echivalentul a 90% din întreg importul anului 2025 și mai mult decât totalul anului 2024.

Prețul mediu al ureei în perioada analizată a fost de 10,44 lei/kg, cu 5,3% peste media anului 2025. În aprilie, prețul mediu lunar a urcat la 11,36 lei/kg, față de 10,30 lei/kg în martie. Pe piața globală, ureea a urcat de la 390-400 de dolari pe tonă în decembrie 2025 la 800-900 de dolari pe tonă în aprilie 2026.

Rusia a expediat 24.331 tone de uree, adică 65% din total, față de 50% în 2025, 40% în 2024 și 20% în 2022. România a coborât pe locul doi, cu 2.588 tone, adică 7% din piață. Ureea din Rusia a costat în medie 10,33 lei/kg, față de 11,67 lei/kg pentru cea din România.

După țara de origine, Rusia a furnizat 33.681 tone, adică 90% din totalul importurilor, restul ajungând în Moldova prin rute intermediare.

Nitratul de amoniu: Georgia, principalul punct de expediție

În aceeași perioadă, Moldova a importat 25.526 tone de nitrat de amoniu în valoare de 221 milioane de lei. Prețul a crescut de la 8,35 lei/kg în ianuarie la 11,78 lei/kg în aprilie, o creștere de peste 41% în patru luni.

Pentru prima dată, Georgia a devenit principalul punct de expediție, cu 10.893 tone, adică 43% din total, însă doar 283 tone sunt efectiv produse în Georgia. Restul vine din Rusia, reexportat prin rute georgiene. În total, ca țară de origine, Rusia a furnizat 19.172 tone, adică 75% din importurile de nitrat de amoniu. România a coborât pe locul doi, cu 6.693 tone, față de 25.461 tone în 2024.

Vulnerabilități pe termen mediu

Deși importatorii au reușit să aducă volume mari înainte ca scumpirile globale să se transmită integral în costurile locale, piața prezintă mai multe vulnerabilități structurale.

Prima ține de dependența de Rusia ca origine a produsului. La uree, Rusia reprezintă 90% din origine, iar la nitratul de amoniu 75%. Chiar dacă produsele ajung uneori prin România, Georgia sau alte rute, originea rămâne concentrată în același loc.

A doua vulnerabilitate este dependența de rute logistice intermediare. Georgia a devenit principalul punct de expediție pentru nitratul de amoniu, deși produce o cantitate marginală din produsul livrat, ceea ce înseamnă că piața depinde nu doar de producător, ci și de funcționarea unor coridoare de tranzit.

A treia problemă este riscul de transmitere întârziată a scumpirilor internaționale. Livrările din primele luni ale anului 2026 au fost contractate când prețurile globale erau mult mai joase. Noile loturi, negociate în condiții de piață mult mai scumpe, ar putea aduce prețuri ridicate în toamna anului 2026 și în sezonul 2027.

A patra vulnerabilitate este concentrarea pieței. La uree, primele cinci companii controlează 71% din piață, iar la nitratul de amoniu primele cinci ajung la 79%, ceea ce reduce gradul de dispersie a riscului.

Dacă noile contracte vor reflecta pe deplin cotațiile globale ridicate, iar dependența de originea rusă va rămâne la același nivel, fermierii moldoveni ar putea intra în 2027 cu presiuni semnificative asupra costurilor de fertilizare, potrivit concluziilor expertului economic, Iurie Rija.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: