IPN

„Prinsă, fără să vrea, într-un joc meschin”. Stamate, despre discuția cu jurnalista care a făcut investigația despre von Hebel

După ce deputata PAS Olesea Stamate a declarat că nu a oferit niciun comentariu referitor la integritatea președintelui Comisiei Pre-vetting Herman von Hebel înainte ca Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ) să publice o investigație la acest subiect, CIJ a dat publicității o secvență audio a unei conversații dintre autoarea materialului, jurnalista Cornelia Cozonac, și parlamentară care ar demonstra acest lucru. În replică, Olesea Stamate a sugerat că discuția respectivă nu a fost un comentariu întrucât nu a fost prevenită că aceasta va fi înregistrată sau i s-a cerut permisiunea ca declarațiile să fie incluse în material. 

Pe 2 aprilie, CIJ a publicat o înregistrare audio cu o conversație dintre jurnalista Cornelia Cozonac și deputata PAS Olesea Stamate, după ce ultima a negat faptul că a oferit comentariul care i-a fost atribuit în ancheta despre președintele Comisiei Pre-Vetting. CIJ a menționat că discuția a durat circa 17 minute și a vizat mai multe subiecte, însă a publicat doar parte în care Cozonac și Stamate vorbesc despre Herman von Hebel.

În secvența audio, care durează aproximativ trei minute și jumătate, jurnalista și deputata, într-adevăr, discută despre activitatea profesională a lui von Hebel din străinătate, înainte să preia conducerea Comisiei Pre-Vetting, și, mai cu seamă, problemele din aceasta. Totuși, în înregistrare nu figurează declarația atribuită Olesei Stamate în materialul jurnalistic. De asemenea, în secvența audio publicată, Olesei Stamate nu i se cere permisiunea ca vreuna din declarațiile pe care le-a făcut în timpul discuției să fie incluse în investigație.

După apariția secvenței audio respective în spațiul public, Olesea Stamate a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook. Deputata a menționat că Cornelia Cozonac, pe care, potrivit acesteia, o cunoaște de mai mulți ani, nu a prevenit-o că discuția lor este înregistrată și nici nu i s-a cerut permisiunea ca vreo declarație făcută în timpul convorbirii să fie citată în investigație. Deputata a subliniat că acest lucru contravine normelor etice din jurnalism.

(…) Pe finalul discuției noastre (pe care evident ea nu a facut-o publică) – ea spune expres că în cazul în care va vrea sa mă citeze în material – mă va întreba și îmi va arăta textul – ceea ce iar a fost încălcat. Ceea ce trădează vădit interesul ascuns în scrierea acestei ”investigații” – și anume atacul asupra procesului de pre-vetting, și pe undeva – asupra mea personal. (…) Îmi pare sincer rău pentru Cornelia Cozonac, deoarece aveam o opinie bună despre munca pe care o face. Dar se pare că a fost prinsă, fără să vrea, într-un joc meschin al cuiva (nu voi da nume, desi intuiesc al cui)”, a adăugat parlamentara.

Investigație jurnalistică cu scandal

Precizăm că, pe 25 martie, pe anticorupție.md, (portal deținut de CIJ) a fost publicată o investigație denumită „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro.

Materialul include un comentariu care ar aparține deputatei PAS Olesea Stamate, care, la momentul selectării membrilor Comisiei Pre-Vetting, era președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități: „Candidații din afară au fost propuși de către partenerii de dezvoltare, țările care au o expertiză foarte bună pe domeniul reformelor în Justiție. Noi am verificat cariera lor profesională. Nu am avut de unde cunoaște detalii reprobabile din trecutul carierei unor candidați. (…) În cazul unor candidați au parvenit anumite informații la comisie, unele, după verificare, nu s-au adeverit, iar în cazul altora, pe care le-am putut verifica, candidatul vizat nu a fost selectat. În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”.

La câteva zile după publicarea anchetei, Olesea Stamate a menționat, într-o postare pe Facebook, nu a oferit niciun comentariu în legătură cu integritatea lui Herman von Hebel. Deputata a spus că declarația inclusă în material, i-a fost atribuită „eronat”.

În context, menționăm că, după publicarea investigației, Comisia Pre-Vetting a venit cu o reacție oficială, în care a calificat acuzațiile drept „nefondate”. Ulterior, în timpul unei emisiun televizat și Herman von Hebel a comentat investigația jurnalistică. Președintele Comisiei Pre-Vetting s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării. El a precizat atunci, zâmbind larg, că nu intenționează că își prezinte demisia.

***

NM a analizat recent „petele întunecate” din cariera avocatului olandez von Hebel și consecințele pe care le-ar putea provoca acest scandal. Detalii – în subiectul semnat de Alexandr Nugmanov, AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Confirmat: 37 de decrete și acte semnate de președinta Maia Sandu au fost contestate în instanța de judecată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a inițiat nicio acțiune în instanță pe durata exercitării mandatului. Pe de altă parte, 37 de decrete și acte semnate de șefa statului au fost contestate în judecată, în perioada 2021 – 2025, a precizat Președinția într-un răspuns oficial transmis pentru NewsMaker

Cele mai multe acțiuni au vizat numiri și eliberări din funcție în sistemul judecătoresc (14), precum și în procuratură (3). Pe masa judecătorilor au ajuns și decrete legate de grațieri individuale (1), retragerea distincțiilor de stat (2), respingerea cererilor de azil politic (4) sau de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (11), precum și de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale (1).

Dacă în primul an de mandat, 2021, au fost înregistrate trei acțiuni în instanță, în anii următori numărul acestora a crescut constant. În 2022 și 2023 au fost inițiate câte șase acțiuni anual, iar în 2024 și 2025 – perioadă în care Maia Sandu a fost realeasă președintă și și-a exercitat cel de-al doilea mandat – au fost înregistrate 11 și, respectiv, 12 acțiuni.

Datele Președinției mai arată că, printre cele mai frecvente dosare din ultimul an (2025) vizează deciziile prin care șefa statului a respins cererile de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (7 cazuri), precum și cele de azil politic pe teritoriul țării (3 cazuri).

Totodată, în perioada 2021 – 2025, președinta Maia Sandu a fost atrasă, alături de alte autorități/instituții publice, în calitate de pârât în mai multe acțiuni ce vizează repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiuni, conform datelor Președinției.

Reamintim, Maia Sandu a câștigat primul mandat de președintă a Republicii Moldova în noiembrie 2020. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2024, aceasta a obținut un nou vot de încredere din partea alegătorilor și a fost realeasă pentru un al doilea mandat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: