Chișinăul confirmă: Dmitrii Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce s-a întors de la Moscova

Poliția de Frontieră confirmă informațiile potrivit cărora președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitrii Constantinov, a rămas fără pașaport diplomatic, la întoarcerea în Republica Moldova din Federația Rusă. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a instituției, Raisa Novițchi. Potrivit surse citate, șeful Legislativului de la Comrat a rămas fără act conform prevederilor legale. Contactat pentru un comentariu, purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră, Filip Cojocaru, a declarat că actul va fi transmis, conform procedurilor, instituției care l-a emis.

„În procesul de control al trecerii frontierei de stat, este în competența Poliției de Frontieră să ridice documentele care se constată că sunt nevalabile și conform procedurilor transmise entității emitente”, a declarat Raisa Novițchi pentru NM.

Contactat pentru un comentariu, MAE a oferit un răspuns similar redacției NM.

Amintim că oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară, a anunțat pe 21 aprilie, de la Moscova, crearea blocului politic „Victorie”. Scopul declarat al formațiunii este „să unească opoziția pro-rusă împotriva guvernării proeuropene de la Chişinău”. Șor a anunțat atunci că blocul va participa la alegerile prezidențiale şi referendumul din toamna acestui an, din Moldova. La eveniment au fost prezenți liderii mai multor partide de opoziție din țară, afiliate lui Șor, deputați din echipa oligarhului fugar, precum și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov. Pentru invitații oligarhului fugar au cântat, în limba română, Filip Kirkorov și Nicolae Baskov.

Într-o conferință susținută pentru presa de la Comrat la întoarcerea în țară, Dmitrii Constantinov a declarat că a fost lipsit de pașaportul diplomatic. Șeful APG susține că documentul i-ar fi fost anulat și că acesta nu ar mai fi înregistrat în țară. „Când am zburat (nr. red: la Moscova) sâmbătă, totul era în regulă cu documentele mele”, a precizat deputatul local. Agenția IPN a scris pe 25 aprilie că MAE a negat declarațiile șefului APG.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: