Facebook/AMTAP

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice amenință cu proteste. Bugetul instituției a fost redus

Reprezentanții Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) amenință cu proteste. Nemulțumirea a fost provocată de decizia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a micșora bugetul instituției pentru anul curent cu 22,5%, adică aproape 13 mln de lei. Într-un comunicat de presă, AMTAP susține că măsura va distruge instituția de învățământ superior.

Reprezentanții AMTAP s-au arătat indignați de inițiativa MECC. Potrivit acestora, decizia va avea consecințe asupra viitorului următoarelor generații de artiști.

MECC motivează decizia de micșorare a bugetului AMTAP prin aplicarea Metodologiei de finanțare a învățământului superior din Republica Moldova, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și care prevede alocații bugetare în funcție de numărul de studenți. De cealaltă parte, reprezentanții Academiei reproșează că Minsiterul nu ține cont de costurile reale suportate de instituțiile de învățământ artistic în procesul de educație, așa cum prevăd metodologiile de finanțare ale învățământului superior din alte state, care aplică coeficientul de ajustare pentru specialitățile artistice.

„Procesul de educație artistică este unul dintre cele mai costisitoare, deoarece educația artistică impune un mod individual de lucru al studentului cu profesorul, iar necesitatea asigurării părții logistice a instruirii (achiziționarea de echipament cinematografic, teatral, scenografic, instrumente muzicale, etc.) reprezintă cheltuieli suplimentare deosebite”, susțin aceștia și atrag atenția că nu au fost consultați atunci când s-au făcut calculele respective.

Mai mult, AMTAP acuză Ministerul de lipsă de transparență: „Lipsa totală de transparență în procesul de distribuire a alocațiilor bugetare între universități, precum și ascunderea valorii de referință pentru finanțarea unui student echivalent, trezesc multe suspiciuni. Această cifră de referință, la fel ca și numărul de studenți la diferite specialități care își fac studiile în toate universitățile din Republica Moldova, trebuie să constituie informație publică, una care să poată fi ușor verificată de oricine în baza formulei din Metodologie, altfel se creează impresia că există lobby din partea unor instituții, în timp ce altele sunt defavorizate”.

Reprezentanții AMTAP susțin că, pentru o bună funcționare, este necesară suplimentarea bugetului alocat cu minim 9.109.100,00 lei, În caz contrar, reprezentanții instituției anunță că vor organiza un protest.

NM a încercat să obțină un comentariu la acest subiect din partea MECC, însă, deocamdată, reprezentanții instituției nu ne-au răspuns.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: