parlament.md

„Această acuzație este gravă”. Stamate, reacție în cazul membrului CSM cercetat pentru corupție

Cineva încearcă din răsputeri să arunce o umbră asupra activității comisiei Pre-vetting, dar și asupra credibilității noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta pentru că „sunt mulți din cei care nu vor vetting”. Declarațiile au fost făcute de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, în contextul informației că membrul CSM Iulian Munteanu este cercetat pentru corupție. Potrivit deputatei, „această acuzație este una gravă” și cazul respectiv va fi analizat. 

Stamate a menționat că informația apărută în spațiul public „precum că unul din membri CSM, numiți recent de Parlament, ar fi învinuit într-un dosar de corupție” este o „acuzație gravă”.

Mai ales ținând cont de faptul că această persoană a trecut Pre-vettingul. În decizia comisiei Pre-vetting nu este menționat nimic despre faptul că persoana dată ar fi figurat într-un dosar penal. Concluzia pe care o pot face eu, neavând încă toată informația la moment, este că comisia Pre-vetting nu a fost informată despre acest fapt. Așteptăm reacția comisiei”, a scris deputata, pe rețelele de socializare.

Ea a adăugat că „aici sunt două aspecte importante”.

Unu: informația care a fost livrată comisiei de către organele statului: CNA, PA, SIS. Dacă într-adevăr persoana figurează într-un dosar de corupție, de ce această informație nu a ajuns la comisia prevetting. Or, comisia, în procesul verificării solicită informații de la aceste instituții. Doi: dacă în formularul comisiei este o întrebare la care candidatul trebuie să menționeze cauzele (penale sau contravenționale) în care a fost vizat. În cazul în care informația se confirmă, iar persoana nu a indicat această informație în formular (dacă există o asemenea întrebare, evident) – înseamnă că a ascuns. Și în acest caz, nu văd cum ar putea continua activitatea sa în CSM”, a comunicat Stamate.

Totodată, a adăugat deputata, „persoanele din cadrul instituțiilor statului care se fac de vină pentru necomunicarea acestei informații către comisia prevetting (dacă se confirmă ca ele există și nu au fost comunicate) vor trebui și ele, sa răspundă”.

Cert este faptul că cineva încearcă din răsputeri să arunce o umbră asupra activității comisiei Pre-vetting, dar și asupra credibilității noului CSM. De ce? Simplu – sunt mulți din cei care nu vor vetting… Vom analiza cazul respectiv și imediat ce vom avea răspuns la toate întrebările, le vom comunica”, a conchis Stamate.

***

Pe 20 septembrie s-a aflat că Iulian Munteanu, desemnat recent de Parlament în funcția de membru al CSM după ce a trecut testul integrității, este cercetat penal într-un dosar pe fapte de corupție. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție (PA).

Potrivit PA, procurorii anticorupție au descins cu percheziții la domiciliul lui Muntean pe 5 iunie 2018. Atunci a fost percheziționat și automobilul actualului membru al CSM. Trei luni mai târziu, Muntean a fost pus sub învinuire. El este acuzat că, în perioada 2017-2018, activând în calitate de lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), conform înțelegerilor cu alte persoane, a apreciat mai mulți studenți din cadrul ASEM cu note favorabile acestora la mai multe discipline, pentru care a pretins, acceptat și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin, prin intermediul altor persoane, investigate în aceeași cauză penală.

Într-o reacție, Iulian Munteanu a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție.

***

Iulian Muntean au fost numit pe 7 septembrie 2023 de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de șase ani. Candidatura lui Muntean a fost susținută cu voturile a 62 de deputați.

Iulian Muntean este avocat. Anterior a fost lector universitar la mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Mai precizăm că Iulian Muntean a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: