Cumpărăturile cu cardurile de la Victoriabank îți aduc cadouri cu zerouri. În perioada 15 noiembrie 2019 – 14 februarie 2020 inclusiv, Victoriabank te răsplătește pentru fidelitate – realizezi cumpărături cu cardurile emise de Victoriabank și participi automat la extragerea celor 30 de premii lunare a câte 3000 MDL și a premiilor finale a câte 5000 USD fiecare.
Surprizele nu se termină aici! Îți poți dubla câștigul lunar dacă efectuezi cumpărături prin intermediul aplicației VB24 Mobile Pay – unicul digital wallet bancar din Moldova (disponibil pentru dispozitivele cu SO Android 4.4 și versiuni superioare, înzestrat cu modulul NFC)
La promoția – Achită cu cardurile Victoriabankși câștigă poate participa orice client care efectuează minim o tranzacție cu cardul Victoriabank, pe parcursul desfășurării campaniei, împărțită în 3 etape:
Etapa I: 15.11.2019 – 14.12.2019 inclusiv;
Etapa II: 15.12.2019 – 14.01.2020 inclusiv;
Etapa III: 15.01.2020 – 14.02.2020 inclusiv.
În campanie sunt incluse toate cardurile, cu excepția cardului de masă VB Lunch:
VISA Classic
Mastercard Standard
VISA Orange
Card de pensii și plăți sociale VISA/ Mastercard
VISA/ Matercard Gold
VISA Platinum
VISA Infinite
Card de Credit VISA/ Mastercard.
Încă nu ai un card Victoriabank? Alege-ți unul GRATUIT de aici.
Doi martori ai apărării au refuzat să depună declarații în dosarul privind frauda bancară, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre fostul deputat al Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Denis Ulanov, și fostul administrator al Băncii Sociale, Sergiu Albot.
În cadrul ședinței de judecată din 21 ianuarie, avocatul lui Denis Ulanov a depus o cerere prin care a informat instanța că acesta refuză să fie audiat în calitate de martor al apărării. Absența a fost motivată prin probleme de sănătate.
În anul 2021, Procuratura Anticorupție a finalizat și a expediat în judecată cauza penală în care Denis Ulanov este învinuit de comiterea infracțiunilor de „escrocherie” și „spălare de bani”, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unei asociații criminale. Rechizitoriul cuprinde 630 de file, iar probatoriul administrat însumează 81 de volume.
Cauza face parte din dosarul denumit generic „Frauda bancară”. Pentru recuperarea prejudiciului cauzat, procurorii au instituit sechestre pe bunurile lui Denis Ulanov, estimate la peste 9,7 milioane de lei.
Totodată, Sergiu Albot a refuzat să depună declarații. Acesta este vizat într-un episod al dosarului privind frauda bancară și a deținut funcții de conducere la Banca Socială și Unibank în perioada decembrie 2013 – mai 2014, instituții implicate în așa-numitul „furt al miliardului”.
Instanța a mai anunțat că, vineri, 23 ianuarie, urmează să fie audiați alți doi martori ai apărării: fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, aflat în arest, și fostul ministru al Finanțelor Anatol Arapu, care se află în afara țării și a solicitat să fie audiat prin videoconferință.
De asemenea, instanța a informat că au fost expediate citații fostului șef al Cancelariei de Stat și ex-secretar general al Guvernului, Victor Bodiu, însă acesta nu s-a prezentat. A fost citat și fostul lider al PDM, Marian Lupu, însă, potrivit informațiilor prezentate în ședință, locul aflării acestuia nu este cunoscut în prezent.
Precizăm că, din peste 160 de martori propuși de partea apărării în acest dosar, instanța a admis audierea a doar 27.
Amintim că Vladimir Plahotniuc va rămâne în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Decizia a fost pronunțată miercuri, 21 ianuarie 2026, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a admis cererea procurorului de caz, Alexandru Cernei, privind prelungirea arestului în dosarul „Frauda bancară”. Fostul lider democrat nu s-a prezentat la ședință, refuzând să fie escortat în instanță.
***
Reamintim că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie 2025 și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. La sfârșitul anului trecut, instanța a prelungit arestul preventiv cu 30 de zile, mandatul fiind valabil până la 23 ianuarie 2026.
Fostul lider al Partidului Democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut fiind cel privind frauda bancară, în care procurorii susțin că acesta ar fi beneficiat de zeci de milioane de dolari și euro provenite din banii sustrași din sistemul bancar.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
O femeie s-a plâns de o „experiență umilitoare” la Consulatul R. Moldova din Frankfurt. Ea a relatat un schimb de replici cu angajații pe tema mamelor cu copiii care ar fi stat afară în rând, dar și privind „WC-ul privat” al instituției. Femeia a mai spus că, pentru un document, i s-ar fi cerut cu 20 de euro în plus. În reacție, Consulatul a calificat drept „denigratoare” postarea acesteia. Totodată, Consulatul a considerat regretabil faptul că „autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari”. Potrivit Consulatului, „autorul postării a cerut scuze pentru situația creată”. Între timp, femeia a reacționat la cele spuse de consulat.
Ce a raportat femeia
O femeie a scris pe Facebook despre o „experiență umilitoare la Consulatul Republicii Moldova din Frankfurt”. Ea a spus că avea o programare pentru perfectarea unor documente.
Potrivit femeii, odată ajunsă la consulat, care „se află într-o vilă mare”, ea a întrebat de ce mai multe mame cu copii, inclusiv bebeluși, care erau în fața clădirii „pe un frig puternic”, nu au fost lăsate să intre în interior. „Răspunsul primit a fost că „nu sunt primiți”, pentru că „nu este capacitate””, a relatat femeia.
Odată intrată în consulat, femeia a spus că a întrebat persoana de la intrare dacă poate merge la WC. „Răspunsul a fost șocant: „Noi nu avem WC pentru cetățeni. Avem WC-ul nostru privat. Mergeți la o cafenea””, a mai spus femeia. Ea a menționat că a revenit și la subiectul mamelor cu copii. „Mi s-a spus din nou că nu pot fi primite în interior. Repet: o vilă mare, cu două sau trei etaje, fără sală de așteptare și fără WC pentru cetățeni”, a menționat ea.
„Ulterior am fost chemată în biroul doamnei consul. Fără un „bună dimineața”, prima replică a fost: „De ce faceți gălăgie? De ce faceți atâta gălăgie aici?”. (…) Am fost făcută lipsită de rușine și mi s-a spus că nu am dreptul să vorbesc așa. Atitudinea a fost extrem de urâtă și lipsită total de respect. (…) Vreau să menționez că sunt cetățeană a Republicii Portugheze și merg des la Consulatul Portugaliei din Mainz. Diferența este enormă. (…) După experiența de astăzi cu moldovenii noștri, din păcate, pot spune că nu mi-e dor de Moldova”, se arată în postarea sa de pe Facebook.
În aceeași postare, femeia a scris că, „pentru declarația întărită”, consulul i-a cerut 30 de euro. „Când am primit însă documentul finalizat, pe declarație scrie clar că am achitat doar 10 euro. Întrebarea este una simplă: unde sunt restul de 20 de euro”, a menționat ea.
Reacție
Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main a calificat drept „denigratoare postarea cetățeanului Republicii Moldova Carp/Daniliuc Lucia”. Consulatul și-a exprimat „regretul pentru faptul că, informațiile expuse în postarea sus menționată nu corespund adevărului, că autorul postării (care a beneficiat totuși de servicii consulare în pofida faptului că era nepregătită) a manifestat un comportament neprietenos, ofensator și verbal agresiv vis a vis de colaboratorii Consulatului General”.
„Regretabil este faptul că, autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari, precum și regretabil este faptul că autorul postării nu a menționat cât de nepoliticos și pe tonalitate ridicată a vorbit în incinta Consulatului General. Totodată, funcționarul consular a reușit să explice lucrurile corect, să întocmească dosarele, iar autorul postării a cerut scuze pentru situația creată (fapt nemenționat în postare)”, a declarat Consulatul.
Potrivit instituției, „costul oricărui serviciu consular, oferit la Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main, se efectuează exclusiv prin transfer bancar la contul Consulatului General și niciodată în birourile colaboratorilor”. „La Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main mituirea sau orice insinuare de mituire nu se admite”, a adăugat Consulatul.
O nouă postare
„Resping afirmația potrivit căreia informațiile expuse de mine „nu corespunde adevărului””, a menționat femeia într-o nouă postare pe rețelele de socializare.
În același timp, ea a spus că achitările efectuate de ea au fost „exclusiv prin transfer bancar”. De această dată, ea a menționat că a achitat în total, pentru două documente, 60 de euro. „Nu am formulat o acuzație directă de solicitare a mitei la adresa vreunui funcționar consular. Am relatat percepția creată de situație, percepție care putea fi evitată printr-o comunicare mai transparentă”, a adăugat ea.
Cu privire la afirmația referitoare la scuze, femeia a spus că „o eventuală detensionare verbală sau exprimare de politețe nu echivalează cu recunoașterea unei vine exclusive din partea mea și nici cu retractarea celor relatate public”. „Prezentarea acestei situații în comunicatul Consulatului este interpretativă și incompletă”, a adăugat ea.
Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 21 ianuarie a fost marcată de un schimb de replici despre limba în care trebuie să se desfășoare reuniunile CMC, după ce consilierul „Partidului Nostru” (PN), Denis Șova, a discutat în rusă cu colegul său de la PSRM, Alexandr Odințov. Consilierul Mișcării Alternative Naționale (MAN), Corneliu Pîntea, i-a cerut lui Șova, care a prezidat ședința, să vorbească limba română în CMC, iar reprezentantul PN a replicat că va vorbi în rusă, „dacă va fi necesar”, argumentând că aceasta este limba de comunicare pentru o parte semnificativă a populației țării. Ulterior, Pîntea i-a amintit că Regulamentul privind funcționarea CMC prevede că ședințele Consiliului trebuie să se desfășoare în română.
În timp ce se discuta ordinea de zi, consilierii MAN au propus ca proiectul Planului de mobilitate urbană durabilă a Chișinăului să fie examinat la următoarea ședință CMC. Fracțiunea și-a argumentat inițiativa prin faptul că șeful interimar al Direcției Generale Mobilitate Urbană, Dorin Ciornii, care trebuia să prezinte strategia, se află în concediu de medical.
Consilierul PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că nu este de acord, pledând pentru examinarea subiectului la actuala ședință. Acesta a sugerat că un alt angajat al Direcției ar trebuie să raporteze asupra proiectului în locul lui Ciornii.
Cele două poziții divergente au stârnit o dispută la subiect. În cursul acesteia, Odințov a expus poziția fracțiunii sale și de la tribuna centrală a Consiliului Municipal, făcând o intervenție în limba rusă. Consilierul „Partidului Nostru”, Denis Șova, care a fost președintele ședinței, a răspuns la remarcile lui Odințov la fel în limba rusă.
Ulterior, consilierul MAN, Corneliu Pîntea, a avut o alocuțiune la tribuna centrală, în cadrul căreia i-a cerut lui Șova să vorbească în limba română atunci când prezidează ședințele CMC. „Când conduceți ședințele Consiliului Municipal, conduceți-le vă rog în limba română. Că vedeți că deja și la Eurovision ne felicită în limba rusă și pe urmă ne întrebăm din ce cauză”, a spus Pîntea.
În replică, Denis Șova i-a spus: „Suntem într-o țară democratică și liberă și, în cazul în care va fi nevoie, eu am să vorbesc și în limba rusă. Deoarece chiar ultimul recensământ arată că 11% din populația din Republica Moldova numesc că sunt ruși și 27% din populație spun că limba rusă este prima limbă pe care o folosesc la comunicare. Eu chestia dată o folosesc nu permanent, dar atunci când vreau să găsesc numitor comun cu cineva sau când vreau să mă înțeleagă cineva”.
Ulterior, consilierul PN a vorbit și în engleză, declarând: „Dacă va fi necesar, voi vorbi în engleză… ca să știu că ne facem treaba”.
În continuare, Pîntea i-a spus că remarca a venit ca un îndemn de a respecta Regulamentul privind funcționarea CMC, care prevede că ședințele Consiliului trebuie să fie desfășurate în limba de stat, adică româna. „Eu am vrut să vă rog să vă conduceți doar de Regulament. (…) Putem și în spaniolă să vorbim, nu-i o problemă. Și în italiană, și în franceză. Dar citiți Regulamentul”, a menționat Pîntea.
La rândul său, Șova spus că „respectă” Regulamentul privind funcționarea CMC. „Cunosc că legea spune că orice ședință a Consiliului și a Parlamentului și așa mai departe trebuie să fie condusă în limba de stat. Doar că încă o dată vă rog să nu trecem la chestiunea dată”, a adăugat consilierul PN.
Astăzi, în autonomia găgăuză, urma să înceapă procesul de înaintare a candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Procedura însă nici nu a apucat să fie pusă în aplicare, fiind practic suspendată imediat. Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei a anunțat, pe 21 ianuarie, că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Joi, la Comrat, deputații APG urmează să se întrunească într-o ședință extraordinară. NewsMaker explică ce s-a întâmplat, ce moștenire lasă actuala componență a APG, dacă sunt așteptate schimbări semnificative după alegeri și când ar putea avea loc, în cele din urmă, scrutinul.
Desfășurarea alegerilor – imposibilă
Procesul electoral din Găgăuzia a fost lansat formal pe 21 ianuarie și prevedea înaintarea candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a autonomiei, precum și colectarea semnăturilor în susținerea acestora. Procedura a fost, însă, suspendată, chiar în aceeași zi. Consiliul Electoral Central a anunțat, într-un comunicat de presă, că desfășurarea alegerilor programate pentru 22 martie este imposibilă. Decizia vine după ce Cancelaria de Stat a contestat două hotărâri ale Adunării Populare, adoptate în decembrie 2025, care vizează constituirea organului electoral al autonomiei.
În Codul electoral al Republicii Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația Cancelariei de Stat. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă.
Directorul laf.md, Vitalii Gaidarji, califică dificultățile legate de diferența de denumire a organelor electorale drept previzibile. „Cum, de exemplu, vor fi indicate plățile financiare pentru un organ care nu există în lista instituțiilor de stat?”, s-a întrebat Gaidarji.
Autoritățile din Găgăuzia pornesc însă de la faptul că, în legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, organul electoral este denumit Comisia Electorală Centrală. Încă înainte de decizia Curții Supreme de Justiție, membrul Biroului permanent al APG, juristul Gheorghe Leiciu, avertiza că anularea alegerilor din cauza denumirii organului electoral ar reprezenta „o lovitură puternică pentru democrație”.
Acum, Adunarea Populară urmează să se întrunească într-o ședință de urgență pe 22 ianuarie. Deputatul Alexandr Tarnavschi a explicat într-un comentariu pentru NM că, pentru deblocarea procesului electoral, este necesar să fie modificate hotărârile contestate de Cancelaria de Stat, să fie aprobată componența CEC și să fie stabilită o nouă dată a alegerilor, iar în timpul rămas să fie aduse în ordine toate actele adoptate anterior, astfel încât în ele să fie utilizată anume formularea Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, și nu Comisia Electorală Centrală
„Nici mie nu mi-ar plăcea ca prevederile legii «Cu privire la statutul juridic special» să fie modificate în acest mod. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că Parlamentul, adoptând noul Cod electoral, nu a respectat legea «Cu privire la statutul juridic special» și a utilizat formularea «CEC». Instanța consideră că legile adoptate ulterior au o forță mai mare. Ca politicieni, putem discuta mult pe această temă. Dar ca pragmatiști, trebuie să aducem actele legislative în ordine și să organizăm alegerile”, a menționat Tarnavschi.
Mandat marcat de instabilitate
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut. Cu toate acestea, deputații nu au reușit mult timp să aprobe data alegerilor. Motivul este că APG a desființat Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei. Speakerul de atunci, Dmitri Constantinov, a explicat această decizie prin necesitatea economisirii bugetului autonomiei. În cele din urmă, când mandatul actualei componențe a APG a ajuns la final, s-a constatat că nu are cine să organizeze alegerile. Cancelaria de Stat a contestat decizia APG privind dizolvarea CEC-ului autonomiei. Adunarea Populară a fost nevoită să restabilească CEC-ul. Ulterior, au fost adoptate hotărâri privind completarea componenței comisiei. Anume aceste hotărâri au fost contestate din nou de Cancelaria de Stat.
Actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei, aflată pe final de mandat, cu greu poate fi descrisă drept una stabilă. Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, noua componență a APG nu a reușit să-și înceapă activitatea timp de mai multe luni, deoarece deputații nu au putut alege un speaker. Conform regulamentului, acesta este ales cu majoritatea voturilor, prin vot secret. În condițiile în care majoritatea deputaților au fost aleși ca independenți, formarea unei majorități stabile s-a dovedit imposibilă. Speakerul a fost ales abia din a 15-a tentativă, funcția fiind preluată de Dmitri Constantinov.
În 2023, în autonomie au avut loc alegerile pentru funcția de bașcan, câștigate de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia. La colaborarea cu Șor a mers și Dmitri Constantinov. Șor a folosit Găgăuzia drept o platformă de confruntare cu puterea centrală a Republicii Moldova, reprezentată de partidul de guvernământ PAS și de președinta Maia Sandu. Sub conducerea lui Constantinov, Adunarea Populară a adoptat, la rândul său, o linie de înăsprire a relațiilor dintre Comrat și Chișinău. Ca urmare, delegația APG și-a suspendat participarea la grupul de lucru interparlamentar pentru Găgăuzia, din care fac parte deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare.
După ce Ilan Șor a anunțat că își încheie „proiectele sociale” din Republica Moldova, Dmitri Constantinov a renunțat la funcția de speaker. În aceeași perioadă, retorica autorităților din Găgăuzia s-a schimbat radical, trecând de la confruntarea cu puterea centrală la căutarea unor compromisuri. La sfârșitul lunii decembrie 2025, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și a fost dat în urmărire. Potrivit informațiilor disponibile, acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană.
Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei a rămas fără conducător, deputații – fără mandate, iar autonomia – deja și fără o dată a alegerilor.
Puterea se va schimba?
În orice caz, alegerile pentru organul legislativ al autonomiei vor avea loc. Totuși, experții nu se așteaptă la schimbări serioase în componența Adunării Populare a Găgăuziei. Vitalii Gaidarji consideră că se va schimba 20–30% din componența APG. De aceeași părere este și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova. „Majoritatea deputaților vor candida din nou și, cel mai probabil, vor câștiga”, crede ea. Atât Jekova, cât și Gaidarji explică acest lucru prin faptul că, în majoritatea circumscripțiilor, de obicei câștigă „liderii agricoli – antreprenori care au putere și influență”.
Separat, merită menționată și influența lui Șor. „El parcă a anunțat retragerea, dar este posibil să vedem în cursa electorală persoane aflate sub controlul său. Deocamdată, însă, nu este clar sub ce formă”, a remarcat Jekova.
ntv.md
Un alt actor care poate influența alegerile este fosta bașcană a Găgăuziei, lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Jekova a remarcat că membrii partidului lui Vlah, după stabilirea datei alegerilor pentru APG, au început să fie mai activi pe rețelele de socializare. Este foarte posibil ca „Inima Moldovei” să participe activ în campanie.
De menționat că, în Găgăuzia, candidații susținuți de partide câștigă mai rar alegerile. De regulă, în circumscripții se impun candidații independenți. Cu toate acestea, socialiștii participă constant la alegerile din autonomie. La începutul lunii ianuarie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a întâlnit cu organizația PSRM din Găgăuzia, iar formațiunea a anunțat că va înainta candidați în toate cele 35 de circumscripții electorale.
Partidul de guvernământ PAS, în schimb, de regulă nu participă la alegerile din autonomie, întrucât are poziții foarte slabe în Găgăuzia. Chiar dacă vor exista candidați susținuți de formațiune în cursa electorală, acestora le-ar fi mai avantajos să nu își facă publică afilierea cu PAS.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldova a ales să iasă „din zona gri a geografiei” și să se alăture eforturilor Uniunii Europene de a apăra democrația și libertatea. În fața provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și a presiunilor economice și geopolitice, cooperarea între state devine esențială pentru pace, stabilitate și prosperitate. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul Alexandru Munteanu la panelul dedicat stării economice în contextul provocărilor regionale și globale, desfășurat în cadrul Forumului Economic de la Davos.
Premierul Alexandru Munteanu, a vorbit în fața liderilor europeni despre importanța cooperării între state pentru asigurarea păcii, stabilității și prosperității, precum și consecințele războiului Federației Ruse în Ucraina. Totodată, prim-ministrul a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a contribui activ la construirea unei Europe puternice, care să asigure o creștere durabilă pentru cetățeni și respectarea drepturilor omului.
„Republica Moldova a ales să iasă din zona gri a geografiei și să se alăture eforturilor europene de apărare a democrației, libertății și păcii. Suntem un exemplu viu că solidaritatea europeană și valorile comune pot deveni scuturi de protecție împotriva interferențelor externe destabilizatoare”, a menționat Premierul.
Șeful Executivului a accentuat că soluțiile pentru provocările de securitate, precum și pentru presiunile energetice, economice și geopolitice, nu pot veni din competiție, ci dintr-un angajament colectiv al statelor și instituțiilor de a rezolva problemele care afectează întreaga umanitate.
Alexandru Munteanu participă, în perioada 19–21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. În ultimele două zile, premierul a avut întâlniri bilaterale cu omologul său din Luxemburg, Luc Frieden, prim-ministra Principatului Liechtenstein, Brigitte Haas, premierul Croației, Andrej Plenković, și cu reprezentanții delegației României – ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În cadrul acestor discuții, Munteanu a subliniat consolidarea relațiilor bilaterale, proiectele comune și oportunitățile de creștere a investițiilor.
Totodată, Alexandru Munteanu, împreună cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a discutat cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-atlantică, și cu Oleksii Sobolev, ministrul Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, despre oportunitățile de cooperare bilaterală și reconstrucția Ucrainei.
Este de precizat că Republica Moldova participă la Forumului Economic Mondial de la Davos începând cu anul 2019. Prima participare a fost asigurată de ministrul Afacerilor Externe de atunci, Tudor Ulianovschi, unde a discutat despre proiecte ale ONU, inițiative legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și rolul agențiilor ONU în Republica Moldova.
În 2022, pentru prima dată, la Davos a participat un prim-ministru al Republicii Moldova – Natalia Gavrilița, care a intervenit la un panel privind gestionarea fluxurilor migraționale, vorbind despre răspunsul autorităților moldovenești la criza refugiaților din Ucraina, sprijinul partenerilor internaționali și importanța susținerii Uniunii Europene.
În 2023, Republica Moldova a fost reprezentată la Forum de președinta Maia Sandu, care a vorbit despre războiul din Ucraina, provocările de securitate din regiune, integrarea europeană a Republicii Moldova. Șefa statului a cerut atunci ,ajutor pentru consolidarea capacităților sale defensive, în special achiziția de sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană.
În 2024, la Davos a participat fostul prim-ministru Dorin Recean, care a purtat discuții cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului de afaceri, promovând agenda economică a Republicii Moldova.
În 2025, Dorin Recean a participat din nou la Forumul Economic Mondial, unde a abordat riscurile atacurilor hibride și ale campaniilor de dezinformare, interferențele externe în procesele electorale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
