Andrei Mardari | NewsMaker

„Acum luptăm pentru un viitor mai bun”. Mesajul lui Recean în memoria victimelor deportărilor din 1941

Premierul Dorin Recean a onorat memoria celor deportați în Siberia 13 iunie 1941. El a menționat despre durerea și injustiția pe care moldovenii au trebuit să le îndure, dar și despre curajul, rezistență și spiritul de neînfrânt al poporului nostru.

Dorin Recean susține că prin aceste deportări regimul totalitar al lui Stalin a încercat să șteargă identitatea poporului nostru.

„Prin deportările din zorii zilei de 13 iunie 1941 și trimiterea în lagăre de muncă forțată a peste 25 000 de oameni, regimul totalitar al lui Stalin a încercat să șteargă identitatea și să frângă spiritul poporului nostru. Fiecare poveste ne amintește de durerea și injustiția pe care oamenii noștri nevinovați au trebuit să le îndure. Fiecare istorie este și un exemplu de curaj, rezistență și spirit de neînfrânt al poporului nostru”, menționează premierul.

Prim-ministrul afirmă că istoria poate fi păstrată vie prin onorarea memoriei celor deportați.

„Onorăm memoria celor deportați în Siberia de gheață prin păstrarea vie a istoriei și prin transmiterea amintirii acestor evenimente generațiilor viitoare. Trebuie să ne asigurăm că trecutul nostru nu va fi uitat și că aceste atrocități nu se vor mai repeta. Acum, luptăm împreună pentru un viitor mai bun, un viitor în pace, în care drepturile omului și demnitatea fiecăruia dintre noi sunt respectate în întreaga noastră societate”, a adăugat el.

Citește și: 82 de ani de la primul val de deportări. Maia Sandu: „Să ne opunem din răsputeri unor asemenea crime”

Primul val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Conform dispoziției oficiale, fiecare familie putea lua cu ea 100 de kg de lucruri personale – bani, haine, produse alimentare, vase. Pentru pregătiri li se alocau două ore. În practică, după amintirile deportaților, majorității li s-au dat nu mai mult de 40 minute pentru pregătiri, iar cu ei li s-au permis să ia nu mai mult de 40 de kg. Banii și obiectele de valoare erau deseori confiscate de soldați. Alte bunuri-casa, pământul, vitele—erau confiscate de stat sau colhozuri.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces și că formațiunea sa are „un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede”, dat fiind faptul că „reforma e întârziată”.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: