Glovo o numește pe Andrada Ionescu noul General Manager pentru Republica Moldova

Glovo, platforma multicategorie care oferă acces la o varietate mare de produse, anunță numirea Andradei Ionescu în calitate de General Manager, Glovo Moldova. Decizia reprezintă un pas strategic în consolidarea operațiunilor pe piața locală și coincide cu aniversarea a cinci ani de activitate a companiei în Republica Moldova.

„Moldova este o piață cu un potențial extraordinar, iar obiectivul nostru este să consolidăm rolul Glovo ca partener de încredere pentru consumatori și afacerile locale. La prima ediție Glovo Academy organizată în luna octombrie la Chișinău am văzut deschidere și dorința partenerilor – atât consacrați în piață, cât și întreprinderi mici și mijlocii – de a evolua și a crește alături de noi. Cred în inovație, colaborare și în puterea echipelor dedicate de a transforma provocările în oportunități, atât pentru companie, cât și pentru comunitățile pe care le deservim,” a declarat Andrada Ionescu, General Manager, Glovo Moldova.

Numirea Andradei Ionescu survine și cu aniversarea a cinci ani de Glovo pe piața moldovenească. Lansată în octombrie 2020 în Chișinău, platforma și-a extins operațiunile în municipiul Bălți și a devenit un partener de încredere pentru afacerile locale. Pe parcursul celor cinci ani de activitate, Glovo a conectat clienți, afaceri locale și livratori, susținând transformarea digitală. Această evoluție reflectă misiunea noastră de a construi cel mai mare marketplace din oraș, pentru a oferi consumatorilor acces la orice, oricând.

Cu o experiență de peste 15 ani în companii de top din România, Andrada Ionescu a parcurs un traseu profesional solid, ocupând roluri de leadership în zona comercială și de management al partenerilor. În cadrul Glovo România a ocupat mai multe funcții de conducere, iar cel mai recent a coordonat conturile strategice la nivel național și partenerii din București, gestionând implementarea strategiei comerciale pe piața locală.

Având competențe cheie în managementul echipelor, dezvoltare comercială și gestionarea relațiilor cu partenerii, sub coordonarea sa echipele Glovo au extins portofoliul de parteneri, au accelerat creșterea vânzărilor și au consolidat parteneriatele strategice la nivel național, contribuind esențial la performanța și evoluția platformei.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tech de top care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Lider în domeniul Quick Commerce – noua generație de comerț electronic – Glovo își propune să construiască cel mai mare marketplace online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la orice au nevoie în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania operează în prezent în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.  Mai multe informații despre Glovo sunt disponibile aici: https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Botgros, după investigația RISE: „Ceea ce e scris pe Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milion”

Deputatul PAS Nicolae Botgros susține că centrul internațional folcloric „Lăutarii”, pe care intenționa să-l construiască în Chișinău pe un teren primit gratuit de la Guvern, nu s-a realizat din cauza unor sponsori care au refuzat pe rând să finanțeze proiectul. În lipsa finanțării, deputatul spune că a fost nevoit să vândă totul pentru a acoperi datoriile acumulate. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Parlamentului din 12 martie, în contextul investigației publicate de RISE Moldova care arată că terenul destinate centrului s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente, evaluat la 1,2 milioane de euro, care a revenit integral Asociației „Lăutarii” pe care o conduce Botgros.

„Au trecut niște ani și cam prin 2017 s-a găsit un alt om care a vrut să mă ajute, dar până la urmă n-a fost înțelegerea normală. Ne-am înțeles într-un fel, a făcut un alt fel, a ieșit cum a ieșit. Până la urmă, am fost nevoit să vând tot ceea ce era acolo, fiindcă intrasem în niște datorii foarte mari și nu voiam să ajung la zero”, a declarat Botgros.

Deputatul a explicat că totul a început în jurul anului 2006, când un om de afaceri din Moscova i-a propus să construiască un centru de cultură în Chișinău, după ce asistase la un spectacol aniversar al orchestrei.

„Pe atunci, eu aveam un om de afaceri din Moscova care mi-a propus să facem un centru de cultură aici, în Chișinău. Am pornit lucrurile astea, am fost la domnul președinte, mi-a semnat foarte rapid toate chestiile astea, după care s-au schimbat niște lucruri și domnul din Moscova a refuzat să fie sponsor”, a spus Botgros.

Referitor la suma menționată în presă, deputatul a negat că ar fi vorba de un milion

„Ceea ce e scris pe pagina de Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milionul cum se vorbește. S-a ajuns la niște bănuți acolo care trebuia să fie remunerați pentru pământul pe care l-am primit. Mie mi l-a alocat guvernul, nu primăria. Primăria avea acolo câteva sote, dar pământul tot era al guvernului”, a explicat parlamentarul.

Ce arată investigația RISE

Potrivit investigației RISE Moldova publicate pe 11 martie, Asociației „Lăutarii” i-a fost oferit în 2007 un teren public de aproape 30 de ari, gratuit de la Guvern, pentru construcția unui Centru internațional folcloric. Planul inițial presupunea o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere pentru artiști. În 2016 a fost semnat un contract cu compania Estate Invest Company SRL, controlată de familia fostului deputat liberal Iurie Dîrda, iar jumătate de an mai târziu în proiect au apărut și „blocuri locative”.

Când compania a solicitat autorizațiile de construcție, primăria a refuzat — construcțiile planificate nu corespundeau destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Soluția a venit în 2019, când Guvernul condus de Pavel Filip a modificat hotărârea inițială, permițând construcția și de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Decizia a fost luată în plină campanie electorală pentru parlamentarele din februarie 2019, perioadă în care Botgros promova activ referendumul inițiat de democrați.

Pe terenul destinat centrului cultural au fost ridicate în cele din urmă trei blocuri locative. Clădirea cu șase nivele care trebuia să devină „centru socio-cultural” s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente și două spații comerciale, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, care a revenit integral Asociației „Lăutarii”. La momentul construcției, aceasta valora la prețul pieței 1,2 milioane de euro. Beneficiarii finali nu au nicio legătură cu „Lăutarii” sau cu domeniul artelor.

RISE mai notează că Botgros, deși s-a retras de la conducerea orchestrei după ce a devenit deputat, continuă să fie administrator al Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, deși legea prevede un termen maxim de o lună pentru renunțarea la astfel de funcții. Nici Botgros, nici reprezentanții companiei de construcții nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor RISE. Investigația integrală poate fi citită AICI.

Totodată, Partidul Național Moldovenesc a depus pe 11 martie o nouă sesizare la Autoritatea Națională de Integritate, cerând verificarea dacă Botgros respectă regimul de incompatibilitate — o sesizare similară fusese respinsă de ANI în urmă cu aproape o lună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Grosu/Facebook

Grosu dă vina pe legislativul de la Comrat pentru blocajul electoral din Găgăuzia: „E mânuța lui Șor și a prietenilor de la Kremlin”

Speakerul Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că blocajul în organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) ar fi fost provocat de deciziile adoptate de legislativul local. Declarația a fost făcută pe 12 martie, înainte de ședința Parlamentului. Oficialul a precizat că pe platforma grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, a cărui componență a fost stabilită recent, ar urma să fie identificată o soluție pentru deblocarea situației, astfel încât cetățenii din autonomie să poată avea parte de un proces electoral „corect”.

„Colegii din Găgăuzia au creat blocaje, asta ar fi corect de spus. Ei au desființat biroul electoral central – ei spune comisia electorală central, ceea ce nu e corect. Ei au luat decizia prin care Adunarea, fiind în demisie, nu poate adopta decizii. Deci, e blocajul creat de ei. Deliberat. Inconștient. Acolo e mânuța lui Șor și a prietenilor de la Kremlin. Acolo mânuța lor încă e prezentă, trebuie să recunoaștem. Acum, noi trebuie să găsim o soluție, inclusiv să discutăm pe platforma acestui grup pentru a debloca situația și a da posibilitatea cetățenilor noștri din Găgăuzia să aibă dreptul la un proces electoral corect”, a declarat Igor Grosu.

Reamintim, conform legii, alegerile pentru APG urmau să aibă loc încă pe 16 noiembrie 2025. După restabilirea comisiei electorale locale, alegerile au fost programate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței comsiei. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Pe 10 martie, Parlamentul a stabilit componența nominală a grupului de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia. O dispoziție care prevede acest lucru a fost semnată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu.  Acest instrument de colaborare a fost instituit în 2015. Grupul de lucru este constituit dintr-un număr egal de legiuitori din Chișinău și Comrat.

Între timp, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pregătește, la rândul său, o reacție la acest demers al Chișinăului. NewsMaker explică cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

40 de municipalități și niciun raion. Un grup de economiști propune o nouă formulă pentru reforma administrativ-teritorială

Un grup de 28 de economiști, în frunte cu Vasile Tofan, propune o nouă abordare pentru reforma administrației publice locale, care prevede, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Prezentarea a fost publicată astăzi, 12 martie.

Autorii prezentării spun că actuala guvernare „dă dovadă de curaj” încercând să reformeze actualul sistem al administrației publice locale, însă abordarea este „prea timidă”.

Reducerea numărului de primării de la 900 la ~300 și a raioanelor de la 32 la ~10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm. În zece ani, inevitabil, va trebui să venim cu o nouă reformă”, au precizat ei.

Astfel, aceștia propun o reformă a administrației publice locale după modelul țărilor Baltice.

Inițiativa prevede reducerea numărului de unități administrative la 40 de municipalități în întreaga Republică Moldova, ceea ce ar ridica media populației deservite de o primărie la circa 65 000 de locuitori. Această măsură ar duce la servicii „superioare” pentru cetățeni și la o scară sustenabilă de operare, potrivit autorilor.

De asemenea, propunerea prevede eliminarea administrației locale de nivelul II, adică raioanele.

O țară mică, atât de compactă ca Moldova, nu are nevoie de niveluri administrative cu valoare practică redusă. Serviciile urmează să fie împărțite între primării și guvernarea centrală, ca în țările baltice sau Irlanda”, se menționează în prezentare.

Reforma respectivă prevede și o descentralizare fiscală „veritabilă”: „50% din profitul persoanelor juridice și 2 puncte procentuale din TVA urmează să rămână în bugetele locale, stimulând autoritățile locale să concureze pentru a atrage rezidenți și afaceri și să ofere servicii mai bune”.

***

Amintim că Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat în martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna. Guvernul a stabilit că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să aibă minimum 3 000 de locuitori, cu o posibilă deviere de până la 10% în anumite situații. Distanța dintre centrul administrativ al unității și oricare dintre unitățile care o alcătuiesc nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau maximum 30 de minute de deplasare.

În prezent, peste 450 de primării au început procesul de amalgamare voluntară. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor primi stimulente financiare, iar în perioada următoare vor fi simplificate și procedurile birocratice.

Colaj NM

Opoziția vrea demisia lui Grosu din funcția de speaker. Costiuc, după ce PAS nu a susținut inițiativa: Noi doar am anunțat-o

Pe 12 martie, la Parlament, a fost supusă votului o inițiativă de revocare a președintelui Legislativului, Igor Grosu, pentru a fi inclusă pe ordinea de zi. Aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a anunțat inițiativa, a spus că proiectul a fost comunicat în plen pentru informare și că acesta trebuie înregistrat în Cancelarie.

„Avem un proiect de hotărâre ce ține de libertatea de exprimare în Parlament și comportamentul inadecvat al conducerii Parlamentului vizavi de deputații din această sală. Atunci când democrația degradează, suntem obligați să reacționăm. Avem un proiect de hotărâre care presupune o declarație de exprimare a votului de neîncredere și revocare, înainte de termen, a președintelui Parlamentului. Avem peste 40 de semnături, așa că vă rog să propuneți la…”, a declarat Costiuc la ședința Parlamentului, la etapa propunerilor deputaților de a modifica ordinea de zi a ședinței.

Grosu nu a reacționat la declarațiile lui Costiuc și a cerut ca inițiativa să fie supusă votului. Doar 37 de deputați din opoziție au susținut propunerea. Majoritatea PAS a votat împotrivă. Cinci deputați de la PCRM și PSRM nu au votat.

Ulterior, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, Costiuc a spus: „Noi, împreună cu majoritatea deputaților din opoziție, am depus un proiect de hotărâre prin care cerem demisia lui Igor Grosu. (…) Păcat că Igor Grosu, care are 5 ani de când e președinte al Parlamentului, nu știe că proiectul de hotărâre trebuie înregistrat în Cancelarie, nu se pune la vot în ordinea de zi. Noi l-am anunțat în plenul Parlamentului, ca să știe lumea”.

Întrebat câte voturi sunt necesare pentru aprobarea proiectului, Costiuc a răspuns: „Două treimi, și eu sper că comportamentul inadecvat al lui Igor Grosu o să fie taxat și de colegii lui. (…) Atunci când închizi microfonul și nu dai voie să vorbească deputații, e comportament inadecvat”.

Potrivit regulamentului, președintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracțiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților aleși. Hotărârea privind revocarea președintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși, prin vot secret.

La fel, potrivit regulamentului Parlamentului, proiectele de acte legislative și propunerile legislative se înregistrează la Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziție a președintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerințelor se introduc în procedura legislativă și se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului și, după caz, Guvernului, instituțiilor interesate.

***

Amintim că, pe 26 februarie 2026, fracțiunea socialiștilor din Parlament l-a acuzat pe Igor Grosu că ar fi instituit „cenzură politică”, după ce nu le-ar fi permis deputaților din opoziție să ia cuvântul de la tribuna Legislativului pe tema războiului din Ucraina. Igor Dodon declara că speakerul ar fi încălcat „grav” regulamentul Parlamentului și că există temei pentru inițierea procedurii de demitere a președintelui Legislativului. Atunci, NM a solicitat un comentariu din partea reprezentanților Parlamentului, însă aceștia nu au oferit un răspuns.

Facebook/Marcel Spatari

„Nu sunt gata să mă pronunț”: Deputat PAS, întrebat cine este agresorul din Orientul Mijlociu

Deputatul PAS, Marcel Spătari, nu știe cine este agresorul în conflictul din Orientul Mijlociu sau cel puțin nu este gata să se pronunțe public pe această temă. Declarația a fost făcută în emisiunea „Новая неделя” de la TV8 pe 11 martie, când a fost întrebat direct despre partea „corectă a istoriei” în conflictul din regiune.

„Nu sunt gata să mă pronunț la această întrebare în momentul de față. Nu m-am documentat complet asupra situației din Orientul Mijlociu. Avem atât de multe probleme în Moldova, există Ministerul Afacerilor Externe care se ocupă de asta. Situația este foarte sensibilă și de aceea trebuie să fim foarte precauți cu evaluările”, a declarat Spătari.

Deputatul blocului Alternativa, Ion Chicu, prezent în aceeași emisiune, a evitat și el să numească un agresor, îndemnând la condamnarea războiului și chemarea părților la pace, și a atras atenția asupra cetățenilor moldoveni aflați în zonă, în Israel, Emiratele Arabe Unite și Egipt.

„Să condamnăm împreună războiul. Să chemăm părțile la pace. Și în primul rând să facem ce depinde de noi — să avem grijă de cetățenii noștri care se află acolo”, a spus Chicu, menționând că până la acea dată fuseseră organizate două grupuri de repatriere — 30 de cetățeni prin România și 40 în regim special.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă situația din Orientul Mijlociu va continua, vom vorbi nu doar despre creșterea prețurilor la resursele energetice, ci și despre majorarea prețurilor la alte mărfuri. Declarația a fost făcută în ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV, după ce șefa statului a fost întrebată despre scumpirea carburanților și stocurile disponibile în R. Moldova, în contextul tensiunilor din regiune. Potrivit Maiei Sandu, dacă criza va persista, țara va avea în continuare carburanți, însă în cantități mai reduse decât până acum, iar prețurile vor crește.

***

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite și Israel au lansat o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene menite să elimine programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Ca răspuns, Iranul a efectuat atacuri asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.

Anterior, Marea Britanie a permis Washingtonului să utilizeze bazele sale militare doar pentru acțiuni „defensive”, după ce inițial ezitase să acorde acest drept. Între timp, Spania, care a calificat drept „ilegală” operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului, a refuzat să permită forțelor SUA să folosească bazele militare comune de pe teritoriul său pentru atacuri asupra Iranului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: