Susține NM

Glovo o numește pe Andrada Ionescu noul General Manager pentru Republica Moldova

  • P.

Glovo, platforma multicategorie care oferă acces la o varietate mare de produse, anunță numirea Andradei Ionescu în calitate de General Manager, Glovo Moldova. Decizia reprezintă un pas strategic în consolidarea operațiunilor pe piața locală și coincide cu aniversarea a cinci ani de activitate a companiei în Republica Moldova.

„Moldova este o piață cu un potențial extraordinar, iar obiectivul nostru este să consolidăm rolul Glovo ca partener de încredere pentru consumatori și afacerile locale. La prima ediție Glovo Academy organizată în luna octombrie la Chișinău am văzut deschidere și dorința partenerilor – atât consacrați în piață, cât și întreprinderi mici și mijlocii – de a evolua și a crește alături de noi. Cred în inovație, colaborare și în puterea echipelor dedicate de a transforma provocările în oportunități, atât pentru companie, cât și pentru comunitățile pe care le deservim,” a declarat Andrada Ionescu, General Manager, Glovo Moldova.

Numirea Andradei Ionescu survine și cu aniversarea a cinci ani de Glovo pe piața moldovenească. Lansată în octombrie 2020 în Chișinău, platforma și-a extins operațiunile în municipiul Bălți și a devenit un partener de încredere pentru afacerile locale. Pe parcursul celor cinci ani de activitate, Glovo a conectat clienți, afaceri locale și livratori, susținând transformarea digitală. Această evoluție reflectă misiunea noastră de a construi cel mai mare marketplace din oraș, pentru a oferi consumatorilor acces la orice, oricând.

Cu o experiență de peste 15 ani în companii de top din România, Andrada Ionescu a parcurs un traseu profesional solid, ocupând roluri de leadership în zona comercială și de management al partenerilor. În cadrul Glovo România a ocupat mai multe funcții de conducere, iar cel mai recent a coordonat conturile strategice la nivel național și partenerii din București, gestionând implementarea strategiei comerciale pe piața locală.

Având competențe cheie în managementul echipelor, dezvoltare comercială și gestionarea relațiilor cu partenerii, sub coordonarea sa echipele Glovo au extins portofoliul de parteneri, au accelerat creșterea vânzărilor și au consolidat parteneriatele strategice la nivel național, contribuind esențial la performanța și evoluția platformei.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tech de top care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Lider în domeniul Quick Commerce – noua generație de comerț electronic – Glovo își propune să construiască cel mai mare marketplace online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la orice au nevoie în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania operează în prezent în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.  Mai multe informații despre Glovo sunt disponibile aici: https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Protestele, transformate în business în Moldova? Șeful SIS: „Oamenii nu mai vor să iasă fără plată. Banul a înlocuit ideologia”

MILAP 2026: Un cadru, Un film! Opt zile de cinema alături de profesioniști internaționali

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Opt încălcări ale spațiului aerian al Moldovei în ultimele șapte zile. Din 2022, numărul a ajuns la 93

De la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian, iar din 2022 până în prezent, numărul total al acestora a ajuns la 93. Datele au fost comunicate de Ministerul Apărării pe 9 octombrie.

Potrivit Ministerului, în ultimele șapte zile, pe fondul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat opt incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Dintre acestea, cinci au vizat survoluri ale unor obiecte aeriene, urmate de explozii la sol, semnalate în localități precum orașul Căușeni și localitatea Constantinovca (raionul Căușeni), localitatea Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), localitatea Puhăceni (raionul Anenii Noi) și localitatea Dubovca (raionul Hîncești). Toate incidentele rezultate cu explozii și incendii au avut loc pe data de 3 octombrie, a precizat Ministerul. Alte trei survolări neautorizate au fost înregistrate pe 3 și 7 octombrie, în zona Palanca (raionul Ștefan Vodă) și în localitatea Pervomaisc, pe segmentul transnistrean.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Ministerul Apărării a mai declarat că, de la începutul anului 2026, au fost consemnate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, iar din 2022 până în prezent, numărul acestora a ajuns la 93.

„Ministerul Apărării reiterează apelul către populație ca în cazul identificării unor drone, rachete sau fragmente ale acestora să nu se apropie și să nu atingă astfel de obiecte. Orice asemenea situație trebuie raportată imediat autorităților competente, la 112”, a comunicat instituția.

***

Amintim că Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat fragmente ale unor drone pe care era inscripția Gheran-2, însă Ozerov a pus la îndoială originea lor rusă, invocând posibilitatea unor provocări. Detalii AICI. În august 2026, președinta Maia Sandu a declarat că unele drone ajung din întâmplare în Moldova, iar altele „pentru că sunt trimise”. Detalii AICI. În septembrie 2026, Ozerov nu a exclus că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Moldovei ar putea fi rusești. Detalii AICI. Ultima dată, Ozerov a fost convocat de Chișinău pe 3 octombrie, după ce cinci drone și rachete au survolat spațiul aerian și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. În aceeași zi, a fost detectat încă un zbor neautorizat, al șaselea, însă aparatul a părăsit teritoriul la scurt timp.

Știri similare

ekonomim.com

Centrul responsabil de combaterea dezinformării sau SIS? Vițu a explicat cine raportează și cine decide ce conținut online este eliminat

În Moldova, pentru TikTok partener este SIS-ul, pentru Meta/Facebook și Google/YouTube – Stratcom. Informația a fost comunicată de directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), Liliana Vițu, care a spus că, atunci când este identificat un material pe aceste platforme, de exemplu, unul cu chemarea cetățenilor să se înroleze în armata rusă, acesta este raportat. Potrivit directoarei Centrului, atunci când se face o raportare, există un formular care trebuie completat, însă decizia finală privind eliminarea conținutului aparține platformelor, care „din păcate, nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”. Vițu a mai declarat „Telegram în general nu vrea să aibă niciun contact cu autoritățile R. Moldova”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Spațiul public” de la Radio Moldova.

În timpul emisiunii, Vițu a fost întrebată dacă Centrul poate solicita unei platforme precum Facebook, YouTube sau Telegram eliminarea unui conținut.

„Centrul acționează într-un cadru. (…) Acest concept de comunicare strategică are cinci piloni care țin de securitate. (…) Primul pilon ține de integrarea europeană. (…) Al doilea este coeziunea socială. (…) Trei – reziliența economică. (…) Al patrulea pilon ține de domeniul apărării, al cincilea – de domeniul securității, inclusiv regionale. Atunci, noi ne uităm în special la comportamente, la infrastructura ingerinței externe. Dacă o anumită narațiune este un caz izolat, nu este amplificată inautentic, nu stau în spate aceleași canale, troli, boți, care fac parte din deja demonstrata și descoperita rețea de comportament inautentic, și dacă nu ține de integrarea europeană, coeziunea socială sau celelalte, atunci cad. Avem filtre care, după cum ziceam, Centrul decide ce monitorizează, ce nu monitorizează”, a declarat Vițu pe 9 octombrie.

Potrivit lui Vițu, în Uniunea Europeană, marile platforme sunt reglementate de Regulamentul privind serviciile digitale. „Acest regulament se aplică doar țărilor membre. Din momentul în care Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare, a încercat să vadă în ce măsură acest regulament ar putea să acopere și Republica Moldova. Ni s-a spus că nu este o posibilitate și că, până atunci, putem să ne dezvoltăm un dialog bilateral, ceea ce noi am făcut ca autorități. De exemplu, pentru TikTok un partener este SIS-ul. Pentru Meta/Facebook și Google/YouTube este Stratcom. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că noi, când vedem un video, un material – de exemplu fotografii cu chemarea cetățenilor moldoveni să se înroleze în armata rusească -, noi am raportat, pentru că noi considerăm că asta ține de securitate și de apărare. Sunt vizați doi piloni din acei cinci. Noi raportăm, doar atât”, a comunicat Vițu.

Potrivit directoarei Centrului, atunci când se face o raportare, există un formular care trebuie completat. „Trebuie să spui foarte clar care prevedere din lege a fost încălcată, de ce noi considerăm că trebuie să fie dat jos, dar este absolut decizia platformelor, care, din păcate, acum nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”, a menționat Vițu.

Vițu a mai spus că, în timpul monitorizării, responsabilii din Republica Moldova se uită „pe infrastrucutra ingerinței externe”. „Dacă vedem că timp de o oră se viralizează, ceea ce deja presupune bani în spate, că a fost pregătită acea rețea să preia un anumit mesaj, iată, aici intervenim. (…) Dacă este o distribuie concertată, coordonată, în urma cărora evaluarea arată că, de fapt, stă și un buget, care poate nu este declarat, aici se intervine”, a menționat ea.

Potrivit Lilianei Vițu, „Telegram în general nu vrea să aibă niciun contact cu autoritățile Republicii Moldova”. „Mai mult, în alegerile de anul trecut pentru Parlament, au și acuzat statul Republica Moldova, atunci când statul a făcut solicitări”, a adăugat ea.

***

Amintim că, pe 9 octombrie, consilierul prezidențial pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru, a declarat că Telegram nu cooperează cu autoritățile din Moldova și este folosit de Rusia pentru operațiuni hibride, inclusiv recrutarea oamenilor pentru acte de sabotaj. Întrebat la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău, dacă autoritățile intenționează să închidă platforma, Secrieru nu a oferit un răspuns explicit, dar a pledat pentru consolidarea comunicării strategice. Detalii AICI.

Știri similare

Andrei Mardari/NewsMaker

Reforma administrativ-teritorială: ce se întâmplă cu buletinele care conțin adresa de domiciliu? Buzu explică

Cetățenii nu vor fi obligați să își schimbe buletinele de identitate în urma reformei administrativ-teritoriale, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la postul public de radio, pe 9 octombrie. Potrivit lui, autoritățile vor introduce proceduri tranzitorii pentru ca actele vechi, care conțin adresa titularului, să rămână valabile până la expirare.

„Buletinele nu vor trebui modificate, pentru că acum avem mai multe registre publice digitalizate, iar buletinele de tip nou nu mai sunt legate de adresă. Sunt acele buletine mai vechi, unde pe verso și pe fișa de însoțire este scrisă adresa. Vom avea proceduri tranzitorii ca aceste buletine să fie valabile până la expirarea termenului de valabilitate. Atunci când acesta va expira, cetățenii vor putea să-și perfecteze buletine de tip nou”, a declarat Buzu, citat de Radio Moldova.

Buzu a mai precizat că autoritățile examinează efectele schimbării adreselor asupra documentelor și registrelor publice, astfel încât ajustările să fie coordonate și să nu impună cetățenilor drumuri sau cheltuieli suplimentare.

Potrivit sursei citate, Guvernul intenționează să deschidă în următoarele luni peste 600 de centre unificate în primăriile amalgamate. Acolo, cetățenii vor putea obține anumite certificate, extrase și adeverințe, vor beneficia de consultații și vor putea achita taxe.

Amintim, Guvernul a prezentat, pe 8 octombrie, reforma administrativ-teritorială. Potrivit conceptului, în rezultatul procesului de amalgamare voluntară și normativă, numărul primăriilor din Moldova ar urma să fie redus de la aproape 900, în prezent, la 273. Guvernul propune, totodată, înlocuirea celor 32 de raioane, care sunt în prezent, cu trei regiuni: Sud, Centru și Nord. În Moldova vor rămâne, pe lângă cele trei regiuni, și trei municipii. UTA Găgăuzia își va păstra statutul special. Primul pachet de legi ar urma să fie făcut public în curând.

Potrivit lui Buzu, noile hotare administrative vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. Vezi AICI noua hartă administrativ-teritorială.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Ar trebui Moldova să blocheze Telegramul? Consilierul președintei Maia Sandu pe securitate: „Putem să alergăm după Rusia sau…”

Telegram nu cooperează cu autoritățile din Moldova și este folosit de Rusia pentru operațiuni hibride, inclusiv recrutarea oamenilor pentru acte de sabotaj, susține consilierul prezidențial pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru. Întrebat la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău, dacă autoritățile intenționează să închidă platforma, Secrieru nu a oferit un răspuns explicit, dar a pledat pentru consolidarea comunicării strategice.

„Telegram nu înseamnă dezinformare. (…) Este o platformă care îi oferă Rusiei posibilitatea de a desfășura operațiuni hibride. Închidem sau nu închidem Telegram? Putem să ne concentrăm pe alergatul după Rusia și să închidem tot felul de canale sau putem să ne concentrăm pe propria comunicare strategică și pe propriile mesaje pe care dorim să le transmitem populației. Din experiența noastră am descoperit că, în loc să tot alergăm din urma Rusiei și să închidem pe ici pe colo canale, trebuie să ne concentrăm mai bine pe comunicarea noastră strategică, care trece dincolo de ceea ce comunică Guvernul”, a declarat Secrieru.

Consilierul președintei Maiei Sandu consideră că autoritățile nu ar putea să combată atacurile hibride fără ajutorul societății civile și a mass-mediei independente. Potrivit lui, „frumusețea democrației” constă într-o societate civilă și presă care nu primește ordine de la guvernare, dar se implică în combaterea atacurilor doar „când împărtășește aceleași valori ca și guvernul de la putere”.

„Nu ne concentrăm foarte mult pe ce putem închide – și, apropo, Telegram nu cooperează cu noi. Trebuie să ne contrăm pe modul în care ne comportăm, comunicăm și propagăm mesajele. Nu doar prin conferințe de presă, ci și prin implicarea atleților, cântăreților, artiștilor, care pot ajunge la categorii specifice de populație. Bineînțeles, această problemă nu va fi rezolvată în Moldova și de Moldova. Problema este atât de mare încât avem nevoie de un efort colectiv pentru organizarea reglementărilor care să fie impuse acestor platforme de rețele sociale”, a conchis Secrieru.

Amintim că, în septembrie, directorul SIS, Alexandru Musteața, a avertizat asupra creșterii tentativelor de recrutare a cetățenilor moldoveni pe Telegram pentru activități diversioniste, în special în Ucraina. Potrivit lui, persoanelor li se oferă inițial între 20 și 100 de euro pentru sarcini aparent inofensive, precum fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin mai riscante, iar recompensele cresc.

Autoritățile au semnalat și utilizarea platformei pentru dezinformare, cumpărarea voturilor și mobilizarea la proteste contra unor recompense financiare. În septembrie 2025, jurnaliști BBC s-au infiltrat și au documentat recrutarea pe Telegram a unor persoane plătite pentru a distribui propagandă și informații false înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, în cadrul unei rețele finanțate din Rusia.

Chișinăul a declarat în repetate rânduri că Telegram nu cooperează pentru eliminarea conținutului legat de dezinformare și activități ilegale. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, la scurt timp după alegerile parlamentare de anul trecut, că spațiul digital din Republica Moldova ar putea fi reglementat, astfel încât să fie prevenită manipularea opiniei publice, propaganda și corupția electorală. 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Găgăuzia: 83 de candidați înregistrați pentru Adunarea Populară. Actele lui Gaidarji, verificate după contestație

Până pe 8 octombrie, pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost înregistrați 83 de candidați, iar în cazul unei persoane a fost emisă o hotărâre de refuz al înregistrării. Este vorba despre Valentin Gaidarji, care intenționa să candideze independent și a contestat decizia, prezentând documente potrivit cărora nu ar fi membru de partid. Consiliului Electoral Central al Găgăuziei urmează să le analizeze. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de președinta interimară a Consiliului.

Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat pe 9 octombrie că, până pe 8 octombrie, au fost înregistrați 83 de candidați la funcția de deputat, dintre care 31 sunt desemnați de partide politice, iar 52 candidează independent. Totodată, a fost adoptată o hotărâre privind refuzul înregistrării unui candidat. Alte 54 de dosare se află în proces de examinare la consiliile electorale de circumscripție Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Conform prevederilor legale, consiliile electorale urmează să adopte hotărâri privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidaților în termen de 7 zile de la data depunerii cererilor.

Pentru NewsMaker, președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a precizat că persoana în cazul căreia a fost emisă o hotărâre de refuz al înregistrării este Valentin Gaidarji. „Noi acum analizăm toate documentele și se va lua o decizie. (…) El a contestat decizia. Ieri a depus cererea. (…) Potrivit tuturor informațiilor noastre și documentelor care au fost prezentate inițial, într-adevăr, el încă se regăsea în partid. Dar el a astăzi prezentat și alte documente. Noi le vom examina în cadrul comisiei. Le vom verifica. Dacă se vor confirma, atunci se va lua o decizie corespunzătoare”, a declarat Colesnic, menționând că Gaidarji a prezentat documente potrivit cărora nu ar fi membru de partid, „dar noi trebuie să verificăm tot”.

În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, Consiliul a menționat că, până în prezent, au fost înregistrați patru candidați, iar dosarele altor patru pretendenți se află în proces de examinare. Menționăm că cei patru candidați înregistrați sunt Fiodor Gagauz, desemnat de PSRM, Alexandr Stoianoglo și Cornel Dudnic, ambii independenți, și Ivan Cîlcic, desemnat de „Partidul Popular Găgăuz”.

***

Amintim că, pe 7 octombrie, Consiliul electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3 a refuzat înregistrarea lui Gaidarji în calitate de candidat independent la funcția de deputat. Potrivit deciziei, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului, astfel că nu întrunește condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru APG. Pe 8 octombrie, Gaidarji a a calificat decizia drept „ilegală”, menționând că aceasta a fost contestată. Detalii AICI.

***

6 octombrie a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare în vederea solicitării înregistrării pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026. Campania electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va începe concomitent pentru toți candidații înregistrați pe 16 octombrie 2026.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cum să-ți gestionezi corect bugetul? TOP 5 recomandări pentru decizii financiare responsabile #LunaEducațieiFinanciare
De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova
Google ASR în Moldova: date, AI și suportul experților Coob Ads 
Doi noi membri în Consiliul de Administrație al Victoriabank
Călătorește mai avantajos cu Mastercard®: achită biletele de avion și primește 10% cashback
300 lei cashback lunar și mai multe motive să folosești Moldcell Visa Card pentru cumpărăturile online
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send