Purcari Wineries – investiții în sustenabilitatea terroir: de la riscurile climatice la competitivitate

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor. Alexandru Filip, Director General Purcari Wineries Group, evidențiază cum investițiile strategice pe termen lung în terroir, gestionarea resurselor naturale, eficiența energetică și digitalizarea transparentă sporesc durabilitatea și competitivitatea companiei atât în Moldova, cât și în România și Bulgaria.

În perspectiva următorilor trei–cinci ani, ce elemente vor influența cel mai puternic evoluția sectorului vitivinicol?

Primul și cel mai important factor pentru viticultură rămâne clima. Vedem deja efectele schimbărilor climatice în vie: perioadele mai lungi de secetă, episoadele de temperaturi extreme, înghețuri târzii sau grindină, fenomene care apar imprevizibil. Toate acestea afectează direct calitatea și cantitatea producției, inclusiv echilibrul natural al strugurilor, raportul dintre aciditate și conținutul de zahăr, care este esențial pentru stilul și identitatea vinurilor noastre. 

În același timp, cadrul european devine tot mai exigent. European Green Deal și  noile standarde de raportare (ESRS/CSRD) determină companiile să fie mai transparente, mai responsabile și mai structurate în modul în care își gestionează impactul asupra mediului. Din punctul meu de vedere acest lucru nu este o constrângere, ci o oportunitate de a construi mai bine, mai curat și mai sustenabil pe termen lung. 

Un alt factor major este capitalul uman. Industria vitivinicolă se confruntă cu un deficit de specialiști, în special în zonele rurale. În același timp, apar noi competențe necesare, legate de digitalizare, agricultură de precizie, sustenabilitate și analiză de date. Pentru companii ca Purcari, investiția în oameni – prin educație, formare și crearea unui mediu atractiv de lucru – devine la fel de importantă ca investiția în tehnologie. 

Și nu în ultimul rând, consumatorul se schimbă. Publicul tânăr este mult mai atent la origine, poveste, responsabilitatea socială și de mediu. Competiția internațională devine mai intensă, iar diferențierea nu se mai face doar prin gust, ci prin valori și calitate. Cei care vor reuși să îmbine tradiția cu inovația, autenticitatea cu sustenabilitatea, vor avea un avantaj clar în următorii ani.  

Ce măsuri întreprindeți pe teren și în procesul de producție pentru a gestiona aceste riscuri?

Am început cu ceea ce este fundamental pentru viticultură: apa și predictibilitatea recoltelor. La Purcari, operăm un sistem avansat de irigare care acoperă în prezent aproximativ 300 ha și include două bazine de acumulare a apei – un proiect care ne-a adus o creștere considerabilă în cantitatea și calitatea recoltei. Ulterior ne propunem să dezvoltăm un nou sistem de irigații și în zona Alexandru Ioan Cuza (Moldova), însă nu avem un termen limită stabilit. În Bulgaria, la Angel’s Estate, infrastructura modernă de irigare acoperă deja cea mai mare parte a plantațiilor, oferindu-ne stabilitate în anii secetoși. 

Un al doilea pilon strategic este sănătatea solului și protejarea biodiversității. Prin inițiativa Viță & Sol, implementăm practici regenerative – însămânțarea culturilor de acoperire (iarbă) în peste 30% din plantații, utilizarea mulcirii prin reintroducerea materiei vegetale în sol și conversia unei părți din podgorii la agricultură ecologică, pe circa 25 ha.

Totodată, reducem impactul chimic prin introducerea tehnologiei UV Boost – un tratament inovator al viței de vie cu lumină ultravioletă, care limitează semnificativ necesarul de produse fitosanitare. Iar pe termen lung, investim în conservarea identității viticole locale. Prin proiectul Rară Neagră 2.0, lucrăm cu peste 150 de clone și variații genetice, pentru a selecta acele variante care se adaptează cel mai bine condițiilor climatice actuale, păstrând totodată caracterul autentic al terroir-ului nostru.

Cum contribuie investițiile în energie regenerabilă și tehnologii avansate la crearea unui model de business sustenabil?

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă în primul rând autonomie, eficiență și responsabilitate pe termen lung. De aceea, am accelerat tranziția către energia regenerabilă și ne-am extins capacitatea proprie de producție verde. În prezent, avem instalate aproximativ 500 kW de panouri fotovoltaice la Purcari, 200 kW la Bostavan, 200 kW la Bardar și 400 kW la Crama Ceptura, în România. Obiectivul nostru este ca, pe termen mediu, cel puțin 70% din consumul energetic al proceselor de producție să fie acoperit din surse regenerabile. 

În vinificație, folosim tehnologii care reduc amprenta de carbon și optimizează consumul de energie. De exemplu, rezervoarele Mythos și Ganymede valorifică dioxidul de carbon generat în timpul fermentației, și îl reutilizează pentru barbotaj, reducând consumul de energie și implicit emisiile de gaze.

Pentru noi, tehnologia înseamnă și transparență față de consumator. Introducem eticheta digitală e-label pe sticlele noastre, oferind consumatorilor acces direct la informații despre originea, procesul de producție, ingredientele din fiecare produs. În paralel, implementăm standarde internaționale de calitate și trasabilitate, precum ISO. 

În podgorii, ne bazăm tot mai mult pe agricultură de precizie: utilizăm senzori inteligenți, imagini aeriene captate cu drone și scanări detaliate ale solului. Prin proiectul Geocarta, finalizăm cartografierea terenurilor noastre, analizând structura și capacitatea de retenție a apei, precum și conținutul organic al solului. Aceste date ne permit să gestionăm mult mai eficient apa, nutrienții și sarcina pe butuci, îmbunătățind reziliența plantațiilor în fața schimbărilor climatice.

Care sunt rezultatele tangibile pe care le urmăriți pentru clienți, angajați, investitori și comunități locale?

Pentru clienți, cea mai importantă promisiune pe care o facem este consecvența calității și transparența. Urmărim îndeaproape feedback-ul și nivelul de încredere al consumatorilor, iar în schimb ne asumăm responsabilitatea de a livra un produs autentic, cu origine clară și standarde ridicate. 

Pentru angajații noștri, în special din mediul rural – locuri de muncă mai sigure, mai moderne și mai bine pregătite pentru viitor. Reducerea utilizării substanțelor chimice, introducerea tehnologiilor inteligente și dezvoltarea agriculturii de precizie creează un mediu de lucru mai sănătos și oferă oportunități reale de dezvoltare profesională, la intersecția dintre viticultură, tehnologie și sustenabilitate. 

Pentru investitori, rezultatele se traduc într-un model de business mai robust și mai rezilient, capabil să gestioneze riscurile climatice și să răspundă cerințelor tot mai stricte de guvernanță și raportare ESG. Stabilitatea operațională, transparența și disciplina în raportare devin astfel factori primari de creare a valorii pe termen lung. 

Iar pentru comunitățile locale, impactul este unul concret și durabil: păstrarea valorii adăugate în regiune, susținerea economiei locale și implicarea activă în proiecte educaționale, culturale și de mediu.

În esență, ceea ce construim la Purcari demonstrează că tradiția vitivinicolă poate evolua împreună cu inovația și principiile de sustenabilitate, într-un model competitiv, echilibrat, și aliniat cu valorile pe care le promovăm.

Cum se aliniază aceste acțiuni la agenda de sustenabilitate și digitalizare a Uniunii Europene?

Pentru noi, alinierea la agenda europeană de sustenabilitate și digitalizare nu este un demers formal, ci o transformare a modului în care operăm. Modernizăm procesele interne, construim o cultură a datelor și adoptăm o disciplină riguroasă de măsurare, raportare și decizie, aliniată principiilor European Green Deal. 

Integrăm treptat în strategia noastră cerințele standardelor ESRS și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cu un accent clar pe ODD 12 – Consum și producție responsabilă și ODD 13 – Acțiune climatică. Nu tratăm aceste cadre ca pe simple repere teoretice, ci le transformăm în acțiuni concrete și măsurabile.

Prin investițiile în energie regenerabilă, ne reducem amprenta de carbon și, în același timp, ne protejăm de volatilitatea prețurilor la energie. Prin practicile agricole regenerative, contribuim la restabilirea materiei organice în sol și la protejarea biodiversității. Iar prin implementarea tehnologiilor digitale, gestionăm mult mai eficient resursele critice: apă, sol, energie și forță de muncă. 

În paralel, investim în oameni. Dezvoltăm competențele echipelor noastre în domeniul agriculturii inteligente, al analizei datelor și al managementului ESG. Pentru că, dincolo de tehnologie, sustenabilitatea adevărată înseamnă capacitate, conștientizare și asumare la nivel uman.  

Care sunt principiile pe care se sprijină modelul de management al Purcari Wineries în această etapă de transformare?

Modelul nostru de management se bazează, înainte de toate, pe claritate în priorități și consecvență în acțiune. În această etapă de transformare, nu vorbim despre schimbări punctuale, ci despre o evoluție a modului în care luăm decizii și ne construim viitorul. 

Integrăm principiile ESG nu doar în raportare, ci și în nucleul operațional al companiei, în cultura noastră organizațională și în strategia de dezvoltare pe termen lung. Transparența, disciplina și inovația sunt reperele care ne ghidează, alături de respectul profund pentru patrimoniul vitivinicol care definește identitatea podgoriilor noastre. 

Apreciem inovația și suntem deschiși către tehnologie, date și soluții noi, dar rămânem fideli și tradiției. Cred cu tărie că performanța durabilă se obține atunci când inovația se construiește pe rădăcini solide. 

Strategia noastră „2x by 200” reflectă această filozofie: o creștere ambițioasă, dar responsabilă, bazată pe echilibrul dintre extindere și eficiență, dintre rezultate financiare și impact asupra mediului și comunităților.

Nu urmărim dezvoltarea cu orice preț. Alegem un parcurs construit pe utilizarea inteligentă a resurselor, investiții în energie verde, restabilirea și protejarea solurilor, digitalizare și o guvernanță transparentă. Obiectivul nostru este simplu, dar profund: să asigurăm vitalitatea și productivitatea podgoriilor Purcari pentru generațiile viitoare.

Ce reguli ar putea accelera realizarea investițiilor într-o economie sustenabilă și gestionarea eficientă a apei?

În primul rând, este esențial să avem un cadru procedural previzibil și eficient la nivel național. Investițiile, mai ales cele în infrastructură verde și sisteme de irigații, necesită reguli clare, stabile și unitare. Avem nevoie de proceduri simplificate și digitalizate pentru avizare, cu termene bine definite, precum și de o coordonare mai bună între autoritățile centrale și cele locale, astfel încât proiectele să nu fie blocate de fragmentarea decizională. 

Gestionarea apei trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Asta presupune reguli coerente pentru administrarea bazinelor hidrografice, o transparență clară în ceea ce privește tarifele și accesul la infrastructură și mecanisme care să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor. 

În paralel, este vital să fie extinse instrumentele de finanțare verde: garanții de stat, linii de credit cu componentă preferențială, scheme de sprijin dedicate proiectelor de eficiență a apei, energiei regenerabile și soluțiilor sustenabile de ambalare. Aceste instrumente pot reduce semnificativ riscul investițional și pot accelera tranziția către practici responsabile. 

Nu în ultimul rând, în mediul rural este necesară o investiție mai mare în capitalul uman. Programele de formare duală și dezvoltare profesională continuă, calificarea în domenii precum agricultura de precizie, managementul apei și sustenabilitatea vor asigura că aceste investiții nu rămân doar proiecte pe hârtie, ci se transformă în productivitate reală și competitivitate la export.

Alături de partenerii noștri din cadrul FIA, aceste propuneri vor fi dezvoltate și detaliate în Cartea Albă 2025, ca parte a unui efort comun de a construi un model economic mai rezilient și mai responsabil pentru viitorul Moldovei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Alexandr Petkov

Primarul de Bălți cere ANSA anularea autorizației cafenelei în care s-au intoxicat peste 90 de oameni

Primarul Bălțiului, Alexandr Petkov, a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anularea autorizației sanitar-veterinare a cafenelei Drive Pub, după ce 94 de persoane au suferit o intoxicație alimentară asociată localului. Anunțul a fost făcut de edil miercuri, 18 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

„În calitate de președinte al Comisiei teritoriale de management al situațiilor de criză, am cerut Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să anuleze autorizația sanitar-veterinară eliberată proprietarului localului. Consider că autoritățile competente trebuie să verifice și în baza căror prevederi această autorizație a fost eliberată în 2020 pe termen nelimitat”, a scris Alexandr Petkov.

Potrivit primarului, 75 dintre persoanele care s-au intoxicat sunt locuitori ai municipiului Bălți.

Amintim că, pe 18 noiembrie, ANSA a anunțat că 94 de persoane s-au intoxicat după ce au participat la evenimente organizate la Drive Pub în perioada 6-15 noiembrie. Printre persoanele afectate se numără 18 copii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că 34 de persoane s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două – la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. În cazul a 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că prima persoană a fost internată pe 6 noiembrie.

Activitatea cafenelei a fost suspendată temporar pe 16 noiembrie, până la elucidarea circumstanțelor și înlăturarea neconformităților. Potrivit ministrului, în perioada 6-16 noiembrie, în local au fost organizate 12 evenimente, la care au participat peste 80 de persoane.

Oficialul a mai spus că, în urma verificărilor, la cafenea au fost depistate neconformități privind produsele de pește și alte produse conexe.

Максим Андреев, NewsMaker

Moldcargo nu mai poate încheia contracte noi de asigurare, timp de 6 luni. BNM i-a suspendat licența

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei de asigurări Moldcargo, în urma unor nereguli grave depistate în activitatea acesteia. Totodată, instituția a instituit un regim de administrare specială, iar controlul asupra companiei va fi preluat de administratori desemnați de BNM.

Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în urma unei verificări tematice care a scos la iveală mai multe probleme în activitatea asigurătorului.

Suspendarea licenței intră în vigoare astăzi, 18 noiembrie, și va fi valabilă timp de șase luni. În această perioadă, administratorii speciali desemnați de BNM vor prelua conducerea companiei și vor exercita atribuțiile consiliului și ale organului executiv.

În urma controlului, inspectorii BNM au constatat „încălcări grave și interconectate” în domeniul guvernanței corporative, al controlului intern și al gestionării riscurilor. Printre problemele identificate se numără lipsa independenței unor funcții importante, deficiențe în activitatea actuarială, calcularea rezervelor tehnice și evaluarea activelor. De asemenea, compania nu ar fi respectat pe deplin cerințele privind capitalul propriu și solvabilitatea.

Potrivit BNM, aceste nereguli puneau în pericol buna administrare a companiei și corectitudinea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Pe durata suspendării licenței, Moldcargo nu va putea încheia contracte noi de asigurare sau reasigurare. În schimb, polițele deja emise rămân valabile, iar compania este obligată să-și respecte în continuare angajamentele față de clienți și să achite despăgubirile pentru cazurile asigurate.

Cererile privind constatarea daunelor și plata despăgubirilor trebuie depuse în continuare la Moldcargo. Acestea vor fi examinate conform legislației privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și condițiilor prevăzute în contracte.

BNM a menționat că măsurile au fost luate pentru a proteja drepturile și interesele clienților, dar și ale persoanelor terțe care au avut de suferit în urma unor accidente sau altor evenimente asigurate. Totodată, instituția a precizat că sectorul asigurărilor din Republica Moldova rămâne stabil, iar principalii indicatori financiari se încadrează în limitele normale.

NBC News

Reuniune istorică la Shenzhen. Putin și-a luat valiza nucleară în China, iar Trump a fost întâmpinat cu brațele deschise de Xi, pe aeroport 

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au ajuns în China pentru summitul APEC. Cei doi urmează să aibă joi, 19 noiembrie, o întrevedere trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping. Este pentru prima dată în istorie când liderii celor trei state se vor întâlni în acest format.

Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie. Acesta a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Xi Jinping, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și șef al Cancelariei Comitetului Central. Liderul rus a beneficiat de onoruri, fiind întâmpinat cu covor roșu și gardă de onoare.

Presa rusă scrie că Putin a venit în China însoțit de valiza nucleară. Un militar din escorta liderului rus a fost surprins în timp ce transporta valiza.

Președintele rus a avut o întrevedere cu omologul său chinez. Potrivit agenției Interfax, Putin a declarat că, în actualul context geopolitic, Moscova și Beijingul promovează „abordări constructive pentru formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.

„Parteneriatul ruso-chinez în domeniul politicii externe funcționează stabil și într-o direcție pozitivă”, a declarat Putin, adăugând că cele două țări au un obiectiv comun: asigurarea păcii și prosperității în regiunea Asia-Pacific.

Conform BBC, Vladimir Putin și Xi Jinping au vizitat Universitatea din Shenzhen.

Donald Trump a sosit la Shenzhen pe 18 noiembrie. Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe liderul american, la scara avionului, pe aeroportul internațional Shenzhen-Bao’an. Imaginile transmise în direct de la sosirea lui Trump arată că cei doi lideri s-au îmbrățișat după ce președintele american a coborât din avion.

În septembrie, când Xi Jinping a efectuat o vizită oficială la Washington, Donald Trump l-a întâmpinat, de asemenea, personal. Președintele american și-a întâmpinat omologul chinez cu un survol al bombardierelor și un covor roșu lung de 30 de metri.

Trump și Putin au venit în China pentru cea de-a 33-a reuniune informală a liderilor statelor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care se desfășoară în perioada 18–19 noiembrie. Joi, 19 noiembrie, este programată o întrevedere trilaterală între Putin, Xi Jinping și Donald Trump, în cadrul căreia urmează să fie discutată neproliferarea nucleară.

Banca Națională a Moldovei

Bugetul pe 2027 – aprobat de Guvern. Ce taxe cresc în Moldova și unde merg banii? ANALIZĂ

Guvernul a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului de stat pentru 2027. Documentul prevede venituri și cheltuieli mai mari decât în 2026 și un deficit mai mic. NewsMaker explică pe ce vor autoritățile să cheltuiască banii și ce riscuri semnalează experții.

Care sunt parametrii bugetului de stat?

Proiectul bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern pe 18 noiembrie, prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, în creștere cu 12,06 miliarde de lei (15%) față de suma estimată pentru 2026.

Cheltuielile ar urma să crească de la 103,35 miliarde de lei în 2026 la 112,26 miliarde de lei în 2027. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 23,07 miliarde de lei (circa 5,95% din PIB) la 19,93 miliarde de lei (circa 4,7% din PIB).

Pentru 2027, bugetul public național prevede venituri de 151,5 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2026, și cheltuieli de 171,8 miliarde de lei, cu 9% mai mari. Deficitul este estimat la 20,3 miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB. Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale.

Cea mai mare parte a veniturilor ar urma să vină din impozite și taxe, care vor aduce 84,48 miliarde de lei. Încasările din TVA sunt estimate la 47,2 miliarde de lei, cele din accize la 16,2 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit la 15,4 miliarde de lei. Veniturile din granturi sunt estimate la 2,2 miliarde de lei.

Pe ce vor fi cheltuiți banii?

În structura cheltuielilor, investițiile capitale vor însuma doar 2,9 miliarde de lei.

Printre investițiile capitale sunt prevăzute următoarele alocări:

  • 30 de milioane de lei pentru construcția unui nou penitenciar la Chișinău;
  • 470 de milioane de lei pentru construcția unei tabere militare la Băcioi;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția unui spital regional la Bălți;
  • 150 de milioane de lei pentru conducta magistrală de apă Chișinău – Strășeni – Călărași;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția stațiilor de epurare la Soroca.

Din bugetul pentru investiții capitale, 1,04 miliarde de lei sunt prevăzute pentru drumuri. Proiectul de buget alocă 130 de milioane de lei pentru reparația traseului Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești și 50 de milioane de lei pentru drumul Leușeni–Chișinău–Dubăsari. Pentru drumurile de ocolire sunt prevăzute 110 milioane de lei la Cimișlia și 40 de milioane de lei la Chișinău.

Proiectul bugetului de stat prevede 22,1 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal și 47,2 miliarde de lei pentru transferuri către alte bugete. Aproape jumătate din valoarea transferurilor, 22 de miliarde de lei, ar urma să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte 16,9 miliarde de lei sunt destinate bugetelor locale, iar 8,3 miliarde de lei vor merge către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Statul ar urma să plătească 8,2 miliarde de lei în dobânzi în 2027, cu 1,7 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Din această sumă, 5,5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la datoria de stat internă, iar 2,7 miliarde de lei pentru cele la datoria de stat externă.

Ce se întâmplă cu economia?

În proiectul de buget este inclusă, ca de obicei, și prognoza macroeconomică. Astfel, Guvernul prognozează o creștere a PIB-ului cu 1,8% în acest an, cu 2,8% în 2027, cu 3,2% în 2028 și cu 3,4% în 2029. Inflația va fi de 7,3% în acest an, de 6,1% anul viitor și de câte 5% în 2028 și 2029.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova vor crește cu 9,8% și vor ajunge la 4,775 miliarde de dolari. Importurile vor crește cu 9% și vor însuma 13 miliarde de dolari.

Deficitul balanței comerciale va ajunge la 8,225 miliarde de dolari, față de 7,58 miliarde de dolari, cât se estimează pentru 2026.

Pentru anii următori, autoritățile prognozează o creștere în continuare a deficitului balanței comerciale, până la 8,9 miliarde de dolari în 2028 și la 9,55 miliarde de dolari în 2029. Până atunci, exporturile de mărfuri vor ajunge la 5,625 miliarde de dolari, iar importurile la 15,175 miliarde de dolari.

Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029. Pentru anul viitor se prognozează un salariu mediu de 18,8 mii de lei.

Sunt și riscuri?

Chiar dacă va scădea în 2027, deficitul bugetului de stat va rămâne ridicat și va depăși reperul de 2,5% din PIB prevăzut de legislația bugetar-fiscală, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

Expertul explică că o parte din veniturile suplimentare la buget ar urma să vină din majorarea taxelor, care, potrivit lui, se va reflecta în prețuri. Este vorba, în special, despre creșterea TVA de la 8% la 12% pentru unele produse, majorarea accizelor la motorină și țigări și introducerea accizelor la băuturile energizante și la cele carbogazoase îndulcite.

„Coletele comandate pe platformele comerciale internaționale sunt supuse unei cote de TVA de 20%, iar în 2027 se introduce, suplimentar, o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa 120 de milioane de lei doar din această taxă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 10 milioane de colete”, a scris expertul.

Potrivit acestuia, și costul deservirii datoriei de stat stârnește îngrijorare.

„Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei pe zi doar pentru plata dobânzilor. Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați în acest scop. Totodată, potrivit prognozelor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei (44,2% din PIB). […] Contează în ce scopuri împrumutăm bani și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile destinate dezvoltării infrastructurii, investițiilor productive și dezvoltării economiei pot genera venituri în viitor. O datorie care crește fără consolidarea bazei economice poate deveni o povară tot mai costisitoare”, a explicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: