Purcari Wineries – investiții în sustenabilitatea terroir: de la riscurile climatice la competitivitate

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor. Alexandru Filip, Director General Purcari Wineries Group, evidențiază cum investițiile strategice pe termen lung în terroir, gestionarea resurselor naturale, eficiența energetică și digitalizarea transparentă sporesc durabilitatea și competitivitatea companiei atât în Moldova, cât și în România și Bulgaria.

În perspectiva următorilor trei–cinci ani, ce elemente vor influența cel mai puternic evoluția sectorului vitivinicol?

Primul și cel mai important factor pentru viticultură rămâne clima. Vedem deja efectele schimbărilor climatice în vie: perioadele mai lungi de secetă, episoadele de temperaturi extreme, înghețuri târzii sau grindină, fenomene care apar imprevizibil. Toate acestea afectează direct calitatea și cantitatea producției, inclusiv echilibrul natural al strugurilor, raportul dintre aciditate și conținutul de zahăr, care este esențial pentru stilul și identitatea vinurilor noastre. 

În același timp, cadrul european devine tot mai exigent. European Green Deal și  noile standarde de raportare (ESRS/CSRD) determină companiile să fie mai transparente, mai responsabile și mai structurate în modul în care își gestionează impactul asupra mediului. Din punctul meu de vedere acest lucru nu este o constrângere, ci o oportunitate de a construi mai bine, mai curat și mai sustenabil pe termen lung. 

Un alt factor major este capitalul uman. Industria vitivinicolă se confruntă cu un deficit de specialiști, în special în zonele rurale. În același timp, apar noi competențe necesare, legate de digitalizare, agricultură de precizie, sustenabilitate și analiză de date. Pentru companii ca Purcari, investiția în oameni – prin educație, formare și crearea unui mediu atractiv de lucru – devine la fel de importantă ca investiția în tehnologie. 

Și nu în ultimul rând, consumatorul se schimbă. Publicul tânăr este mult mai atent la origine, poveste, responsabilitatea socială și de mediu. Competiția internațională devine mai intensă, iar diferențierea nu se mai face doar prin gust, ci prin valori și calitate. Cei care vor reuși să îmbine tradiția cu inovația, autenticitatea cu sustenabilitatea, vor avea un avantaj clar în următorii ani.  

Ce măsuri întreprindeți pe teren și în procesul de producție pentru a gestiona aceste riscuri?

Am început cu ceea ce este fundamental pentru viticultură: apa și predictibilitatea recoltelor. La Purcari, operăm un sistem avansat de irigare care acoperă în prezent aproximativ 300 ha și include două bazine de acumulare a apei – un proiect care ne-a adus o creștere considerabilă în cantitatea și calitatea recoltei. Ulterior ne propunem să dezvoltăm un nou sistem de irigații și în zona Alexandru Ioan Cuza (Moldova), însă nu avem un termen limită stabilit. În Bulgaria, la Angel’s Estate, infrastructura modernă de irigare acoperă deja cea mai mare parte a plantațiilor, oferindu-ne stabilitate în anii secetoși. 

Un al doilea pilon strategic este sănătatea solului și protejarea biodiversității. Prin inițiativa Viță & Sol, implementăm practici regenerative – însămânțarea culturilor de acoperire (iarbă) în peste 30% din plantații, utilizarea mulcirii prin reintroducerea materiei vegetale în sol și conversia unei părți din podgorii la agricultură ecologică, pe circa 25 ha.

Totodată, reducem impactul chimic prin introducerea tehnologiei UV Boost – un tratament inovator al viței de vie cu lumină ultravioletă, care limitează semnificativ necesarul de produse fitosanitare. Iar pe termen lung, investim în conservarea identității viticole locale. Prin proiectul Rară Neagră 2.0, lucrăm cu peste 150 de clone și variații genetice, pentru a selecta acele variante care se adaptează cel mai bine condițiilor climatice actuale, păstrând totodată caracterul autentic al terroir-ului nostru.

Cum contribuie investițiile în energie regenerabilă și tehnologii avansate la crearea unui model de business sustenabil?

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă în primul rând autonomie, eficiență și responsabilitate pe termen lung. De aceea, am accelerat tranziția către energia regenerabilă și ne-am extins capacitatea proprie de producție verde. În prezent, avem instalate aproximativ 500 kW de panouri fotovoltaice la Purcari, 200 kW la Bostavan, 200 kW la Bardar și 400 kW la Crama Ceptura, în România. Obiectivul nostru este ca, pe termen mediu, cel puțin 70% din consumul energetic al proceselor de producție să fie acoperit din surse regenerabile. 

În vinificație, folosim tehnologii care reduc amprenta de carbon și optimizează consumul de energie. De exemplu, rezervoarele Mythos și Ganymede valorifică dioxidul de carbon generat în timpul fermentației, și îl reutilizează pentru barbotaj, reducând consumul de energie și implicit emisiile de gaze.

Pentru noi, tehnologia înseamnă și transparență față de consumator. Introducem eticheta digitală e-label pe sticlele noastre, oferind consumatorilor acces direct la informații despre originea, procesul de producție, ingredientele din fiecare produs. În paralel, implementăm standarde internaționale de calitate și trasabilitate, precum ISO. 

În podgorii, ne bazăm tot mai mult pe agricultură de precizie: utilizăm senzori inteligenți, imagini aeriene captate cu drone și scanări detaliate ale solului. Prin proiectul Geocarta, finalizăm cartografierea terenurilor noastre, analizând structura și capacitatea de retenție a apei, precum și conținutul organic al solului. Aceste date ne permit să gestionăm mult mai eficient apa, nutrienții și sarcina pe butuci, îmbunătățind reziliența plantațiilor în fața schimbărilor climatice.

Care sunt rezultatele tangibile pe care le urmăriți pentru clienți, angajați, investitori și comunități locale?

Pentru clienți, cea mai importantă promisiune pe care o facem este consecvența calității și transparența. Urmărim îndeaproape feedback-ul și nivelul de încredere al consumatorilor, iar în schimb ne asumăm responsabilitatea de a livra un produs autentic, cu origine clară și standarde ridicate. 

Pentru angajații noștri, în special din mediul rural – locuri de muncă mai sigure, mai moderne și mai bine pregătite pentru viitor. Reducerea utilizării substanțelor chimice, introducerea tehnologiilor inteligente și dezvoltarea agriculturii de precizie creează un mediu de lucru mai sănătos și oferă oportunități reale de dezvoltare profesională, la intersecția dintre viticultură, tehnologie și sustenabilitate. 

Pentru investitori, rezultatele se traduc într-un model de business mai robust și mai rezilient, capabil să gestioneze riscurile climatice și să răspundă cerințelor tot mai stricte de guvernanță și raportare ESG. Stabilitatea operațională, transparența și disciplina în raportare devin astfel factori primari de creare a valorii pe termen lung. 

Iar pentru comunitățile locale, impactul este unul concret și durabil: păstrarea valorii adăugate în regiune, susținerea economiei locale și implicarea activă în proiecte educaționale, culturale și de mediu.

În esență, ceea ce construim la Purcari demonstrează că tradiția vitivinicolă poate evolua împreună cu inovația și principiile de sustenabilitate, într-un model competitiv, echilibrat, și aliniat cu valorile pe care le promovăm.

Cum se aliniază aceste acțiuni la agenda de sustenabilitate și digitalizare a Uniunii Europene?

Pentru noi, alinierea la agenda europeană de sustenabilitate și digitalizare nu este un demers formal, ci o transformare a modului în care operăm. Modernizăm procesele interne, construim o cultură a datelor și adoptăm o disciplină riguroasă de măsurare, raportare și decizie, aliniată principiilor European Green Deal. 

Integrăm treptat în strategia noastră cerințele standardelor ESRS și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cu un accent clar pe ODD 12 – Consum și producție responsabilă și ODD 13 – Acțiune climatică. Nu tratăm aceste cadre ca pe simple repere teoretice, ci le transformăm în acțiuni concrete și măsurabile.

Prin investițiile în energie regenerabilă, ne reducem amprenta de carbon și, în același timp, ne protejăm de volatilitatea prețurilor la energie. Prin practicile agricole regenerative, contribuim la restabilirea materiei organice în sol și la protejarea biodiversității. Iar prin implementarea tehnologiilor digitale, gestionăm mult mai eficient resursele critice: apă, sol, energie și forță de muncă. 

În paralel, investim în oameni. Dezvoltăm competențele echipelor noastre în domeniul agriculturii inteligente, al analizei datelor și al managementului ESG. Pentru că, dincolo de tehnologie, sustenabilitatea adevărată înseamnă capacitate, conștientizare și asumare la nivel uman.  

Care sunt principiile pe care se sprijină modelul de management al Purcari Wineries în această etapă de transformare?

Modelul nostru de management se bazează, înainte de toate, pe claritate în priorități și consecvență în acțiune. În această etapă de transformare, nu vorbim despre schimbări punctuale, ci despre o evoluție a modului în care luăm decizii și ne construim viitorul. 

Integrăm principiile ESG nu doar în raportare, ci și în nucleul operațional al companiei, în cultura noastră organizațională și în strategia de dezvoltare pe termen lung. Transparența, disciplina și inovația sunt reperele care ne ghidează, alături de respectul profund pentru patrimoniul vitivinicol care definește identitatea podgoriilor noastre. 

Apreciem inovația și suntem deschiși către tehnologie, date și soluții noi, dar rămânem fideli și tradiției. Cred cu tărie că performanța durabilă se obține atunci când inovația se construiește pe rădăcini solide. 

Strategia noastră „2x by 200” reflectă această filozofie: o creștere ambițioasă, dar responsabilă, bazată pe echilibrul dintre extindere și eficiență, dintre rezultate financiare și impact asupra mediului și comunităților.

Nu urmărim dezvoltarea cu orice preț. Alegem un parcurs construit pe utilizarea inteligentă a resurselor, investiții în energie verde, restabilirea și protejarea solurilor, digitalizare și o guvernanță transparentă. Obiectivul nostru este simplu, dar profund: să asigurăm vitalitatea și productivitatea podgoriilor Purcari pentru generațiile viitoare.

Ce reguli ar putea accelera realizarea investițiilor într-o economie sustenabilă și gestionarea eficientă a apei?

În primul rând, este esențial să avem un cadru procedural previzibil și eficient la nivel național. Investițiile, mai ales cele în infrastructură verde și sisteme de irigații, necesită reguli clare, stabile și unitare. Avem nevoie de proceduri simplificate și digitalizate pentru avizare, cu termene bine definite, precum și de o coordonare mai bună între autoritățile centrale și cele locale, astfel încât proiectele să nu fie blocate de fragmentarea decizională. 

Gestionarea apei trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Asta presupune reguli coerente pentru administrarea bazinelor hidrografice, o transparență clară în ceea ce privește tarifele și accesul la infrastructură și mecanisme care să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor. 

În paralel, este vital să fie extinse instrumentele de finanțare verde: garanții de stat, linii de credit cu componentă preferențială, scheme de sprijin dedicate proiectelor de eficiență a apei, energiei regenerabile și soluțiilor sustenabile de ambalare. Aceste instrumente pot reduce semnificativ riscul investițional și pot accelera tranziția către practici responsabile. 

Nu în ultimul rând, în mediul rural este necesară o investiție mai mare în capitalul uman. Programele de formare duală și dezvoltare profesională continuă, calificarea în domenii precum agricultura de precizie, managementul apei și sustenabilitatea vor asigura că aceste investiții nu rămân doar proiecte pe hârtie, ci se transformă în productivitate reală și competitivitate la export.

Alături de partenerii noștri din cadrul FIA, aceste propuneri vor fi dezvoltate și detaliate în Cartea Albă 2025, ca parte a unui efort comun de a construi un model economic mai rezilient și mai responsabil pentru viitorul Moldovei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РИА Новости

Ce temperaturi ne așteaptă săptămâna viitoare în Republica Moldova

În primele zile din săptămâna viitoare sunt prognozate temperaturi minime de până la -18°C în nordul țării, -14°C în centru și -12°C în sud. În ultimele zile ale săptămânii, zilele și nopțile vor fi mai puțin friguroase, prognozându-se temperaturi minime de până la -10°C în nord, -7°C în centru și -5°C în partea de sud. Datele se regăsesc pe platforma Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

În perioada 19-25 ianuarie, în partea de nord a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -5°C și -8°C, iar cele din timpul nopții între -10°C și -18°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii. Pentru ziua de joi sunt prognozate ninsori slabe.

Pentru comparație, astăzi, în nordul țării, temperaturile maxime ajung până la -10°C, iar cele minime până la -18°C.

meteo.md

În centrul țării, săptămâna viitoare, temperaturile din timpul zilei vor oscila între -2°C și -5°C, iar cele din timpul nopții între -7°C și -14°C. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -8°C, iar cele minime până la -15°C.

meteo.md

În partea de sud a țării, temperaturile din timpul zilei vor oscila între 0°C și -3°C, iar cele din timpul nopții între -5°C și -12°C. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra în prima parte a săptămânii.

Pentru comparație, astăzi, temperaturile maxime ajung până la -5°C, iar cele minime până la -13°C.

meteo.md
moldova1.md

„Toate șansele să vină cu un premiu” vs „Cântecul nu este cel mai reușit”: reacții la câștigul lui Satoshi

După ce Satoshi a câștigat Finala Națională Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”, pe online au apărut mai multe reacții. Unii cred că interpretul are „toate șansele să vină cu un premiu acasă” și că artistul „este un vulcan de energie, iar acest aspect contează enorm în scenă”. Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Sunt și cei care au reacționat la „comentariile care se plângeau că versurile nu sunt de Eminescu”, menționând că „Eurovisionul nu este un concurs de literatură”. NewsMaker a realizat o sinteză a comentariilor de pe online.

Unii au scris că Satoshi este „artistul momentului în Republica Moldova” și că „nici nu mai contează locul de la Viena”.

Potrivit altora, „cântecul ales să ne reprezinte țara nu este cel mai reușit”. Un internaut a scris că, deși piesa nu i-a provocat emoții, „diferența mare de voturi față de ceilalți participanți arată clar că publicul a simțit ceva”. 

Menționăm că Satoshi a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională. În discursul său după câștig, interpretul a spus că este pentru prima dată când participă la un concurs muzical. „Consider că noi avem ce oferi lumii. (…) Vreau să vă mulțumesc pentru suport și pentru încredere tuturor, atât celor din juriu, cât și celor din public”, a menționat interpretul.

Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Ediția jubiliară va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026 va evolua în prima semifinală a concursului internațional.

Republica Moldova participă la competiția internațională pentru a 20-a oară. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 2017, când trupa Sunstroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

Медиазона

Presa: un șofer din Moldova – condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia pentru „acordarea de ajutor inamicului”

Un șofer din Republica Moldova a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Rusia într-un dosar privind „acordarea de ajutor inamicului”. Aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal rus la sfârșitul anului 2024, relatează Mediazona.

Pe 15 ianuarie, Mediazona a relatat că o instanță din orașul rus Smolensk l-a condamnat la 11 ani de închisoare cu regim strict pe cetățeanul Republicii Moldova și al României, în vârstă de 33 de ani, Gheorghe Maroglo.

Maroglo a fost găsit vinovat că, în calitate de străin, a „furnizat ajutor inamicului în activități evident îndreptate împotriva securității” Rusiei. De asemenea, i s-a imputat tentativa de contrabandă cu substanțe otrăvitoare sau explozive, armament sau echipamente, tehnologii și informații științifico-tehnice.

Potrivit sursei citate, bărbatul se ocupa cu transportul de marfă și de pasageri cu autobuzul său, care circula între Moldova, Ucraina și Rusia. Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse, pe 8 februarie 2022, a fost reținut la un post vamal din regiunea rusă Breansk. Atunci nu a declarat la ieșirea din Rusia rame pentru fotografii, pe care trebuia să le livreze în orașul ucrainean Cernăuți.

Mediazona notează că aceasta este prima sentință cunoscută în baza acestui articol, introdus în Codul Penal la sfârșitul anului 2024.

Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Val de critici, după ce Paula Seling a spus «молодец» la Eurovision Moldova. Cum și-a explicat gestul VIDEO

Pe rețelele de socializare au apărut mai multe critici după ce Paula Seling, interpretă din România și membră a juriului selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, a spus „молодец, Moldova”. Unii au afirmat că Paula Seling a comis o gafă, subliniind că limba oficială a Republicii Moldova este româna și i-au cerut scuze. Alții, ca reacție la criticile aduse interpretei române, au acuzat „fățărnicie” și „ipocrizie”. La rândul ei, Paula Seling a declarat că a fost „un moment total neintenționat” și a cerut scuze în acest sens.

„Felicitări echipei Teleradio pentru un show excepțional, dați-mi voie să spun: молодец (în traducere: bravo), Moldova”, a menționat Paula Seling în discursul său. Menționăm că interpreta din România, câștigătoarea Finalei Naționale Eurovision România 2010, a făcut parte din juriul internațional la selecția națională Republicii Moldova pentru Eurovision 2026.

Reacții pe online

Ce spune Paula Seling

„Am reușit să aduc un moment total neintenționat în fața fraților mei din Republica Moldova. Încercând să fiu drăguță și simpatică, am folosit un cuvânt care mărturisesc că habar nu aveam că este în rusă și habar nu avea că va crea atâta supărare. (…) Intenția mea nu a fost să exprim vreo ideologie politică, intenția mea nu a fost să jignesc pe nimeni. Pur și simplu a fost o situație de om care nu cunoaște foarte bine cuvintele folosite în jargonul stradal, pentru că învârtindu-mă în mai multe cercuri în ultima perioadă în Republica Moldova, lucrând cu mulți muzicieni, am auzit acest cuvânt atunci când se mulțumea și l-am preluat ca atare, gândindu-mă că este ceva drăguț”, a spus interpreta, urmare a valului de critici.

În continuare, ea a venit cu scuze, menționând că își asumă situația. „Da, am greșit. Nu m-am gândit o secundă la conotațiile pe care le poate avea această expresie. Îmi asum lucrul acesta, îmi cer scuze celor pe care i-am supărat cu această încercare de a fi simpatică. Nu mi-a ieșit, am reușit să provoc oameni, dar lucrul din astea se întâmplă într-o viață. Nimeni nu e perfect”, a adăugat interpreta.

În urma selecției naționale a Republicii Moldova pentru Eurovision, s-a decis ca Satoshi să reprezinte Republica Moldova la Eurovision 2026 cu piesa „Viva, Moldova!”. Interpretul a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și a publicului, în finala națională.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: