Colaj NM

Administrația Națională a Penitenciarelor are un nou șef: cine este Alexandru Adam

Directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Alexandru Adam, a câștigat concursul pentru funcția de șef al instituției. Rezultatele au fost publicate pe pagina Ministerului Justiției.

Potrivit informațiilor de pe site-ul ministerului, Alexandru Adam a fost singurul candidat înscris în concurs și a obținut nota finală 8,73. Interviul s-a desfășurat pe 24 iunie, iar rezultatele au fost publicate pe 25 iunie.

Alexandru Adam a fost desemnat director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor în aprilie 2020. Anterior, a ocupat funcții precum: consilier juridic la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, șef al Direcției juridice din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare și șef al Secretariatului Departamentului Poliției de Frontieră.

***

Amintim că fostul șef al ANP, Anatolie Falcă, a demisionat la solicitarea premierului Dorin Recean, în contextul scandalului generat de legea amnistiei și eliberarea unor condamnați pe viață.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: