Grădinițele din capitală se vor redeschide în dependență de evoluția situației epidemiologice, iar decizia finală va fi luată de Comisia Națională de Sănătate Publică. Declarații în acest sens au fost făcute de viceprimarul Angela Cutasevici, în cadrul ședinței Primăriei Chișinău, astăzi, 22 iunie.
Administrația publică locală a participat în comun cu autoritățile centrale la elaborarea instrucțiunilor privind reluarea activității grădinițelor din capitală. Documentele enunțate urmează a fi aprobate de ministerele de resort sau de Comisia Națională de Sănătate Publică.
Primăria Chișinău informează că între timp, în cadrul grădinițelor se desfășoară lucrări de reparație, iar managerii acestora sunt preocupați de asigurarea grădinițelor cu materiale specifice pentru activitatea în perioada pandemică: echipamente de protecție, termometre cu infraroșu, dezinfectanți, săpun etc. De asemenea, managerii instituțiilor preșcolare, în coordonare cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport și direcțiile sectoriale sunt la etapa de elaborare a planului de redeschidere.
Sursa citată mai notează că grădinițele care nu vor îndeplini condițiile sanitar-igienice de dotare și cele de asigurare cu personal, nu-și vor putea relua activitatea.
Amintim că școlile și grădinițele din Republica Moldova au fost închise în data de 11 martie, din cauza riscului de răspândire a coronavirusului de tip nou.
Situația hidrologică severă afectează și râul Prut, sursa principala de apă pentru unele localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir. Despre aceasta a anunțat, pe 28 septembrie, ministrul Mediului Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, nivelul apei din lacul de acumulare Costești-Stânca, situat pe cursul râului Prut, a scăzut cu 1,28 metri în mai puțin de o lună, iar în aceste condiții s-a decis reducerea debitului de apă evacuat de la aproximativ 26 la 14 m³/s. Hajder a precizat că măsura este necesară pentru a păstra rezerva de apă în lac și că prioritatea este de a asigura alimentarea cu apă a cetățenilor.
Hajder a anunțat că „situația hidrologică severă afectează și râul Prut”. „De la începutul lunii septembrie, în lacul de acumulare Costești–Stânca au intrat, în medie, 14 m³/s de apă, în timp ce debitul mediu evacuat a fost de aproximativ 26 m³/s. Altfel spus, în lac a intrat un volum de apa de 32,23 milioane m³ de apă și a fost deversat un volum de 58,83 milioane m³. Astfel, a fost luată decizia de a reduce debitul de apă evacuat în râul Prut la 14 m³/s, având în vedere că până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic mai sunt doar 72 de centimetri”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Hajder, pe 1 septembrie 2026, nivelul apei în lac era de 83,5 metri. Astăzi este de 82,22 metri.
„În aproximativ o lună, lacul a pierdut 1,28 metri. Aceasta măsură este necesară pentru a păstra rezerva de apă în lac. Prioritatea noastră este să asigurăm alimentarea cu apă a cetățenilor. Prutul este sursa principala de apă pentru unele localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir. Vom monitoriza situația și vom ajusta regimul de exploatare în funcție de evoluția nivelului și a debitelor”, a precizat Hajder.
Facebook/Gheorghe HajderFacebook/Gheorghe Hajder
Pe 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că nivelul apei în râul Nistru, în nordul țării, a scăzut considerabil. Potrivit lui Hajder, lipsa precipitațiilor din Ucraina afectează tot mai mult Republica Moldova. Între timp, în mediul online au fost publicate imagini din satul Naslavcea, raionul Ocnița, cu pești care încearcă să supraviețuiască. Alte imagini arată pești care par a fi deja morți. O persoană a semnalat, de asemenea, prezența unor pești morți în regiunea Vălcineț, raionul Ocnița. Detalii AICI.
Amintim că Republica Moldova este, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică. Detalii AICI.
