Николай Пахольницкий / NewsMaker

UPDTE Aeroportul Internațional Chișinău revine în proprietatea statului. Litvinenco: Felicitări poporului!

Aeroportul Internațional Chișinău revine în proprietatea statului. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chișinău și anunțată pe 23 noiembrie. De cealaltă parte, Avia Invest a anunțat că va ataca decizia în instanța superioară.

Informația despre decizia Curții de Apel a fost confirmată de către ministrul Justiției Sergiu Litvinenco.

„Definitivă și executorie! Felicitări poporului Republicii Moldova. Este meritul vostru”, a comentat Litvinenco.

Nu a întârziat nici reacția Avia Invest. Reprezentanții companiei au menționat că rezilierea contractului ar fi ilegală și costa statul peste 90 de milioane de euro. Aceștia au precizați că vor ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție.

UPDATE (11:45) Contactat de NM, avocatul Ion Cobîșenco a explicat că, deși ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a scris că hotărârea Curții de Apel este „definitivă și executorie”, aceasta poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

„Hotărârea devine definitivă și executorie după apel, însă irevocabilă doar după pronunțarea CSJ. Acest lucru înseamnă că decizia poate executată, însă CSJ poate casa această decizie”, a precizat Cobîșenco.

Amintim că, pe 21 noiembrie, compania „KomaksAvia Airport Invest”, care deține Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), a acuzat judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău de ilegalități și califică acțiunile acestora drept „un atac raider”. În replică, Curtea de Apel a publicat un comunicat în care a scris că declarațiile au un caracter declarativ și subiectiv, fiind formulate cu un singur scop, cel de a influența opinia publică despre situația din dosar.

***

Potrivit RISE Moldova, Avia Invest este firma care, practic imediat de la fondare, a luat în concesiune, pentru 49 de ani, pe 30 august 2013, Aeroportul Internaţional Chişinău. De atunci, firma şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. Ultima mutare în rândul asociaților a avut loc în septembrie 2016, când Komaksavia Airport Invest LTD, o companie din Cipru proaspăt fondată, a cumpărat 95% din capitalul Avia Invest SRL de la Komaksavia OOO din Federația Rusă, restul 5% rămânând la Aeroportul Habarovsk.

Avia Invest a fost constant în centrul atenției publice.

Dosarul concesionării a fost examinat atât de comisii parlamentare și Curtea de Conturi, cât și de Guvern. În 2015, bunăoară, Guvernul Gaburici, și mai apoi și Guvernul Streleţ, au cerut o anchetă privind concesionarea aeroportului. Totodată, Guvernul examina posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor Centrului Național Anticorupţie (CNA). Atunci, CNA a constatat că modernizarea aeroportului nu era efectuată din investiții atrase din afară, ci din profiturile obținute de Avia Invest în urma gestionării aeroportului. Mai mult, o parte din bani au fost direcționați spre companii ce aparțineau lui Ilan Șor.

În vara anului 2019, de acest caz s-a ocupat și o Comisie parlamentară de anchetă, care a analizat mai multe privatizări și concesionări făcute în perioada respectivă, iar ulterior a cerut Procuraturii să ancheteze cum Avia Invest a obținut aeroportul pentru 49 de ani.

În toamna anului 2019 au fost inițiate și o serie de proceduri în instanțe pentru anularea contractului de concesiune, care au continuat și în 2020, inclusiv cu pretenții că firma nu își execută obligațiile contractuale la realizarea planului investițional. În replică, la mijlocul lunii mai 2020, Komaksavia Airport Invest din Cipru, asociatul majoritar al Avia Invest, a anunțat că a depus o plângere împotriva Republicii Moldova la Curtea de Arbitraj Internațional de la Stockholm, cerând Guvernului plata unor despăgubiri de circa 900 milioane de euro.

Pe de altă parte pe 8 iulie 2020, Agenția Proprietății Publice (APP) a rezoluționat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent. Ca rezultat, agenția a solicitat de la Avia Invest restituirea bunurilor Aeroportului Chișinău.

Pe 2 august 2020, Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm a recomandat statului Republica Moldova să se abțină de la executarea notificării de rezoluțiune din 8 iulie 2020 emise de APP. Această e o măsură provizorie pe un termen de 180 de zile, prin care s-a suspendat executarea notificării de rezoluțiune.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina și-a sincronizat sancțiunile cu SUA și a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: