Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi o serie de modificări normative care vizează asigurarea subvenționată în agricultură. Completările efectuate au drept scop protejarea intereselor fermierilor și extinderea posibilităților de asigurare a bunurilor agricole.
Conform noilor prevederi, agricultorii vor avea posibilitatea să asigure nu doar cantitatea recoltei, ci și calitatea acesteia. Completarea este importantă în contextul în care uneori riscul asigurat nu produce pierderi cantitative de recoltă, dar afectează semnificativ calitatea ei – spre exemplu aspectul exterior al producției.
De asemenea, a fost aprobată o listă nouă a riscurilor și bunurilor agricole ale căror prime de asigurare se subvenționează din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Bunurile au fost incluse în listă după criterii precum mărimea investițiilor și importanța anumitor culturi sau specii de animale pentru economia națională și securitatea alimentară. Totodată, fiecărui bun agricol îi sunt asociate riscurile specifice acestuia – secetă, inundații, grindină, boli sau patologii ale animalelor și altele. Astfel, în cazul producerii riscului, agricultorii vor fi asigurați financiar și își vor putea desfășura în continuare activitatea.
Documentul mai prevede excluderea plafonării subvențiilor pentru diferite tipuri de culturi, precum și a obligativității prezentării adeverinței de la primărie privind existența bunurilor asigurate.
56% dintre respondenții unui sondaj, realizat în rândul populației adulte din România, au declarat că ar vota pentru reunirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14–23 ianuarie și prezentat pe 25 ianuarie.
„În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum”, au relatat autorii sondajului.
Potrivit sursei citate, 37% au afirmat că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”, au comunicat autorii cercetării.
Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. „Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%”, au comunicat autorii cercetării.
***
Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Maia Sandu a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.
Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.
Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.
Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că România va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”.
În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.
