Air Moldova, cu datorii de milioane: aproape 27 mii pasageri își așteaptă în continuare banii

Zeci de mii de pasageri nu și-au recuperat până în prezent banii pentru biletele Air Moldova, iar viitorul companiei rămâne incert. NewsMaker explică ce se întâmplă în prezent cu compania aeriană, ce datorii are față de pasageri și dacă există șanse ca aceștia să-și recupereze banii.

Air Moldova nu va mai zbura?

Deși au trecut deja aproape trei ani de când Air Moldova și-a suspendat zborurile și a depus în instanță cererea de inițiere a procedurii de restructurare accelerată, viitorul companiei rămâne incert. La mijlocul lunii ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a deschis procedura de faliment și a desemnat-o în calitate de lichidator pe administratorul autorizat Irina Selevestru.

„Situația Air Moldova trebuie analizată în contextul unor factori economici serioși care au afectat activitatea companiei, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, care au dus la dificultăți financiare semnificative în sectorul aviației. În mai 2023, compania a depus o cerere de inițiere a procedurii de restructurare accelerată – un mecanism introdus în legislația Moldovei conform directivei UE 2019/1023, destinat redresării întreprinderii și prevenirii insolvabilității. În octombrie 2025, creditorii au votat pentru planul de restructurare, însă, din cauza obiecțiilor depuse de aceștia, instanța, prin decizia din 19 ianuarie 2026, a transferat debitorul în procedura de faliment”, a explicat Irina Selevestru pentru NM.

În prezent, compania contestă această decizie la Curtea de Apel Chișinău. „Statutul juridic al Air Moldova nu este deocamdată definitiv stabilit, iar orice concluzii privind lichidarea sau reluarea activității depind exclusiv de decizia instanței de apel”, a adăugat aceasta.

Cât datorează compania aeriană pasagerilor

Potrivit datelor Autorității Aeronautice Civile (AAC), oferite la solicitarea NM, aproximativ 27 de mii de pasageri nu și-au recuperat banii pentru biletele achiziționate de la Air Moldova. În total, este vorba despre circa 52,5 mii de bilete de avion, în valoare de aproape 6,2 milioane de euro.

„Suma aproximativă a mijloacelor financiare din conturile care asigură vânzarea online a biletelor Air Moldova, asupra cărora a fost aplicat sechestru, constituie circa 38 de milioane de lei, la data de 11.11.2024. Acești bani sunt administrați prin creditorul garantat – Moldova-Agroindbank”, a comunicat șeful AAC, Andrei Cebanu.

Pot pasagerii să-și mai recupereze banii?

AAC a explicat pentru NM că, potrivit Convenției de la Montreal, „dreptul la despăgubire se pierde dacă acțiunea în răspundere nu a fost intentată în termen de 2 ani de la data sosirii la destinație sau de la data la care aeronava trebuia să sosească, ori de la data încetării transportului”. Același termen este prevăzut și în legea privind protecția consumatorilor.

Autoritatea a mai precizat că un număr semnificativ de pasageri au primit, în mod colectiv, plăți în valoare de 5,6 milioane de euro prin Moldova-Agroindbank, fără depunerea unor cereri, prin procedura de includere a creanțelor. De la începutul procedurii de restructurare accelerată, AAC nu a examinat plângerile creditorilor (inclusiv ale pasagerilor), informându-i că dosarul este examinat în instanță, unde poate fi depusă o cerere de includere și recunoaștere a creanțelor.

Întrebată despre drepturile pasagerilor în calitate de creditori, Irina Selevestru a explicat că orice creditor, potrivit legii insolvabilității, trebuie să depună o cerere de validare a creanței pentru a participa la procedură și a-și valorifica drepturile. „Termenul de depunere a creanțelor este indicat în hotărârea instanței, însă fiecare creditor poate depune o cerere de restabilire a termenului dacă l-a ratat din motive obiective”, a precizat aceasta.

În mai 2023, Air Moldova a anunțat suspendarea activității și a oprit vânzarea biletelor pentru zborurile viitoare. Compania a explicat că a depus în instanță o cerere pentru inițierea procedurii de restructurare accelerată, care ar urma să o ajute să evite falimentul. Reprezentanții operatorului au declarat că există un investitor dispus să aloce 50 de milioane de dolari pentru a acoperi problemele financiare și a completa flota.

Problemele companiei au devenit evidente încă din martie, când Air Moldova a anulat pentru prima dată zeci de zboruri. Atunci, compania a explicat situația prin faptul că nu putea utiliza trei dintre cele patru aeronave: una era la mentenanță planificată, iar alte două au fost retrase de locator. Potrivit companiei, aeronavele au fost retrase din motive de siguranță a zborurilor, după retragerea de pe piața din Republica Moldova a companiei Wizz Air.

Atunci compania a închiriat de urgență trei aeronave de la SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK Airlines. Cu toate acestea, în aprilie compania a continuat să anuleze în masă zborurile, iar pe internet a apărut o petiție în care angajații Air Moldova îi cereau Maiei Sandu să intervină în situație și să nu permită falimentul companiei aeriene. Angajații Air Moldova susțineau, de asemenea, că timp de câteva luni nu și-au primit salariile.

În august 2023, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat certificatul de operator aerian al Air Moldova. Reprezentanții companiei au declarat că au solicitat voluntar această măsură. „În prezent, compania desfășoară procedura de restructurare accelerată, despre care am anunțat anterior. Această procedură juridică este menită să depășească dificultățile și să asigure onorarea tuturor obligațiilor față de pasageri, angajați și parteneri”, au precizat reprezentanții operatorului aerian.

Pe 20 februarie 2024, Autoritatea Aeronautică Civilă a retras certificatul de operator aerian al Air Moldova. Instituția a explicat că această decizie înseamnă pierderea statutului de operator aerian și, implicit, a dreptului companiei de a efectua zboruri comerciale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: