Air Moldova, cu datorii de milioane: aproape 27 mii pasageri își așteaptă în continuare banii

Zeci de mii de pasageri nu și-au recuperat până în prezent banii pentru biletele Air Moldova, iar viitorul companiei rămâne incert. NewsMaker explică ce se întâmplă în prezent cu compania aeriană, ce datorii are față de pasageri și dacă există șanse ca aceștia să-și recupereze banii.

Air Moldova nu va mai zbura?

Deși au trecut deja aproape trei ani de când Air Moldova și-a suspendat zborurile și a depus în instanță cererea de inițiere a procedurii de restructurare accelerată, viitorul companiei rămâne incert. La mijlocul lunii ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a deschis procedura de faliment și a desemnat-o în calitate de lichidator pe administratorul autorizat Irina Selevestru.

„Situația Air Moldova trebuie analizată în contextul unor factori economici serioși care au afectat activitatea companiei, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, care au dus la dificultăți financiare semnificative în sectorul aviației. În mai 2023, compania a depus o cerere de inițiere a procedurii de restructurare accelerată – un mecanism introdus în legislația Moldovei conform directivei UE 2019/1023, destinat redresării întreprinderii și prevenirii insolvabilității. În octombrie 2025, creditorii au votat pentru planul de restructurare, însă, din cauza obiecțiilor depuse de aceștia, instanța, prin decizia din 19 ianuarie 2026, a transferat debitorul în procedura de faliment”, a explicat Irina Selevestru pentru NM.

În prezent, compania contestă această decizie la Curtea de Apel Chișinău. „Statutul juridic al Air Moldova nu este deocamdată definitiv stabilit, iar orice concluzii privind lichidarea sau reluarea activității depind exclusiv de decizia instanței de apel”, a adăugat aceasta.

Cât datorează compania aeriană pasagerilor

Potrivit datelor Autorității Aeronautice Civile (AAC), oferite la solicitarea NM, aproximativ 27 de mii de pasageri nu și-au recuperat banii pentru biletele achiziționate de la Air Moldova. În total, este vorba despre circa 52,5 mii de bilete de avion, în valoare de aproape 6,2 milioane de euro.

„Suma aproximativă a mijloacelor financiare din conturile care asigură vânzarea online a biletelor Air Moldova, asupra cărora a fost aplicat sechestru, constituie circa 38 de milioane de lei, la data de 11.11.2024. Acești bani sunt administrați prin creditorul garantat – Moldova-Agroindbank”, a comunicat șeful AAC, Andrei Cebanu.

Pot pasagerii să-și mai recupereze banii?

AAC a explicat pentru NM că, potrivit Convenției de la Montreal, „dreptul la despăgubire se pierde dacă acțiunea în răspundere nu a fost intentată în termen de 2 ani de la data sosirii la destinație sau de la data la care aeronava trebuia să sosească, ori de la data încetării transportului”. Același termen este prevăzut și în legea privind protecția consumatorilor.

Autoritatea a mai precizat că un număr semnificativ de pasageri au primit, în mod colectiv, plăți în valoare de 5,6 milioane de euro prin Moldova-Agroindbank, fără depunerea unor cereri, prin procedura de includere a creanțelor. De la începutul procedurii de restructurare accelerată, AAC nu a examinat plângerile creditorilor (inclusiv ale pasagerilor), informându-i că dosarul este examinat în instanță, unde poate fi depusă o cerere de includere și recunoaștere a creanțelor.

Întrebată despre drepturile pasagerilor în calitate de creditori, Irina Selevestru a explicat că orice creditor, potrivit legii insolvabilității, trebuie să depună o cerere de validare a creanței pentru a participa la procedură și a-și valorifica drepturile. „Termenul de depunere a creanțelor este indicat în hotărârea instanței, însă fiecare creditor poate depune o cerere de restabilire a termenului dacă l-a ratat din motive obiective”, a precizat aceasta.

În mai 2023, Air Moldova a anunțat suspendarea activității și a oprit vânzarea biletelor pentru zborurile viitoare. Compania a explicat că a depus în instanță o cerere pentru inițierea procedurii de restructurare accelerată, care ar urma să o ajute să evite falimentul. Reprezentanții operatorului au declarat că există un investitor dispus să aloce 50 de milioane de dolari pentru a acoperi problemele financiare și a completa flota.

Problemele companiei au devenit evidente încă din martie, când Air Moldova a anulat pentru prima dată zeci de zboruri. Atunci, compania a explicat situația prin faptul că nu putea utiliza trei dintre cele patru aeronave: una era la mentenanță planificată, iar alte două au fost retrase de locator. Potrivit companiei, aeronavele au fost retrase din motive de siguranță a zborurilor, după retragerea de pe piața din Republica Moldova a companiei Wizz Air.

Atunci compania a închiriat de urgență trei aeronave de la SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK Airlines. Cu toate acestea, în aprilie compania a continuat să anuleze în masă zborurile, iar pe internet a apărut o petiție în care angajații Air Moldova îi cereau Maiei Sandu să intervină în situație și să nu permită falimentul companiei aeriene. Angajații Air Moldova susțineau, de asemenea, că timp de câteva luni nu și-au primit salariile.

În august 2023, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat certificatul de operator aerian al Air Moldova. Reprezentanții companiei au declarat că au solicitat voluntar această măsură. „În prezent, compania desfășoară procedura de restructurare accelerată, despre care am anunțat anterior. Această procedură juridică este menită să depășească dificultățile și să asigure onorarea tuturor obligațiilor față de pasageri, angajați și parteneri”, au precizat reprezentanții operatorului aerian.

Pe 20 februarie 2024, Autoritatea Aeronautică Civilă a retras certificatul de operator aerian al Air Moldova. Instituția a explicat că această decizie înseamnă pierderea statutului de operator aerian și, implicit, a dreptului companiei de a efectua zboruri comerciale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: