Air Moldova, cu datorii de milioane: aproape 27 mii pasageri își așteaptă în continuare banii

Zeci de mii de pasageri nu și-au recuperat până în prezent banii pentru biletele Air Moldova, iar viitorul companiei rămâne incert. NewsMaker explică ce se întâmplă în prezent cu compania aeriană, ce datorii are față de pasageri și dacă există șanse ca aceștia să-și recupereze banii.

Air Moldova nu va mai zbura?

Deși au trecut deja aproape trei ani de când Air Moldova și-a suspendat zborurile și a depus în instanță cererea de inițiere a procedurii de restructurare accelerată, viitorul companiei rămâne incert. La mijlocul lunii ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a deschis procedura de faliment și a desemnat-o în calitate de lichidator pe administratorul autorizat Irina Selevestru.

„Situația Air Moldova trebuie analizată în contextul unor factori economici serioși care au afectat activitatea companiei, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, care au dus la dificultăți financiare semnificative în sectorul aviației. În mai 2023, compania a depus o cerere de inițiere a procedurii de restructurare accelerată – un mecanism introdus în legislația Moldovei conform directivei UE 2019/1023, destinat redresării întreprinderii și prevenirii insolvabilității. În octombrie 2025, creditorii au votat pentru planul de restructurare, însă, din cauza obiecțiilor depuse de aceștia, instanța, prin decizia din 19 ianuarie 2026, a transferat debitorul în procedura de faliment”, a explicat Irina Selevestru pentru NM.

În prezent, compania contestă această decizie la Curtea de Apel Chișinău. „Statutul juridic al Air Moldova nu este deocamdată definitiv stabilit, iar orice concluzii privind lichidarea sau reluarea activității depind exclusiv de decizia instanței de apel”, a adăugat aceasta.

Cât datorează compania aeriană pasagerilor

Potrivit datelor Autorității Aeronautice Civile (AAC), oferite la solicitarea NM, aproximativ 27 de mii de pasageri nu și-au recuperat banii pentru biletele achiziționate de la Air Moldova. În total, este vorba despre circa 52,5 mii de bilete de avion, în valoare de aproape 6,2 milioane de euro.

„Suma aproximativă a mijloacelor financiare din conturile care asigură vânzarea online a biletelor Air Moldova, asupra cărora a fost aplicat sechestru, constituie circa 38 de milioane de lei, la data de 11.11.2024. Acești bani sunt administrați prin creditorul garantat – Moldova-Agroindbank”, a comunicat șeful AAC, Andrei Cebanu.

Pot pasagerii să-și mai recupereze banii?

AAC a explicat pentru NM că, potrivit Convenției de la Montreal, „dreptul la despăgubire se pierde dacă acțiunea în răspundere nu a fost intentată în termen de 2 ani de la data sosirii la destinație sau de la data la care aeronava trebuia să sosească, ori de la data încetării transportului”. Același termen este prevăzut și în legea privind protecția consumatorilor.

Autoritatea a mai precizat că un număr semnificativ de pasageri au primit, în mod colectiv, plăți în valoare de 5,6 milioane de euro prin Moldova-Agroindbank, fără depunerea unor cereri, prin procedura de includere a creanțelor. De la începutul procedurii de restructurare accelerată, AAC nu a examinat plângerile creditorilor (inclusiv ale pasagerilor), informându-i că dosarul este examinat în instanță, unde poate fi depusă o cerere de includere și recunoaștere a creanțelor.

Întrebată despre drepturile pasagerilor în calitate de creditori, Irina Selevestru a explicat că orice creditor, potrivit legii insolvabilității, trebuie să depună o cerere de validare a creanței pentru a participa la procedură și a-și valorifica drepturile. „Termenul de depunere a creanțelor este indicat în hotărârea instanței, însă fiecare creditor poate depune o cerere de restabilire a termenului dacă l-a ratat din motive obiective”, a precizat aceasta.

În mai 2023, Air Moldova a anunțat suspendarea activității și a oprit vânzarea biletelor pentru zborurile viitoare. Compania a explicat că a depus în instanță o cerere pentru inițierea procedurii de restructurare accelerată, care ar urma să o ajute să evite falimentul. Reprezentanții operatorului au declarat că există un investitor dispus să aloce 50 de milioane de dolari pentru a acoperi problemele financiare și a completa flota.

Problemele companiei au devenit evidente încă din martie, când Air Moldova a anulat pentru prima dată zeci de zboruri. Atunci, compania a explicat situația prin faptul că nu putea utiliza trei dintre cele patru aeronave: una era la mentenanță planificată, iar alte două au fost retrase de locator. Potrivit companiei, aeronavele au fost retrase din motive de siguranță a zborurilor, după retragerea de pe piața din Republica Moldova a companiei Wizz Air.

Atunci compania a închiriat de urgență trei aeronave de la SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK Airlines. Cu toate acestea, în aprilie compania a continuat să anuleze în masă zborurile, iar pe internet a apărut o petiție în care angajații Air Moldova îi cereau Maiei Sandu să intervină în situație și să nu permită falimentul companiei aeriene. Angajații Air Moldova susțineau, de asemenea, că timp de câteva luni nu și-au primit salariile.

În august 2023, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat certificatul de operator aerian al Air Moldova. Reprezentanții companiei au declarat că au solicitat voluntar această măsură. „În prezent, compania desfășoară procedura de restructurare accelerată, despre care am anunțat anterior. Această procedură juridică este menită să depășească dificultățile și să asigure onorarea tuturor obligațiilor față de pasageri, angajați și parteneri”, au precizat reprezentanții operatorului aerian.

Pe 20 februarie 2024, Autoritatea Aeronautică Civilă a retras certificatul de operator aerian al Air Moldova. Instituția a explicat că această decizie înseamnă pierderea statutului de operator aerian și, implicit, a dreptului companiei de a efectua zboruri comerciale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Șeful SIS, despre amploarea unei eventuale explozii la Cobasna: Comparația cu Hiroshima este falsă

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a respins informațiile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu cele ale bombei atomice de la Hiroshima. Potrivit lui Musteața, comparația, care se regăsește într-un studiu din 2005, este falsă.

„Aș vrea să mă opresc asupra unei afirmații pe care, cu siguranță, am auzit-o mai mulți dintre noi: și anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forță a unei bombe nucleare comparabile cu Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a declarat Musteața.

Potrivit directorului SIS, raportul prezentat „spune că depozitul de la Cobasna este un risc, dar limitat și controlabil”. „Nu e o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a conchis acesta.

Menționăm că studiul la care s-a referit directorul SIS a fost efectuat de un grup de savanți de la Academia de Științe a Moldovei, potrivit Federației Mondiale a Savanților în Republica Moldova. Aceștia menționau în studiu că o eventuală explozie la Cobasna ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localități din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar și o parte din localitățile din Ucraina. Totodată, se declara că efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor munițiilor de la Cobasna pot fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncate la Hiroshima, în august 1945. Mai mult, se menționa că scenariul ipotetic simulat de cercetători a arătat că o eventuală explozie simultană a tuturor munițiilor de la depozitul din Cobasna ar putea provoca un cutremur devastator de 7,5 grade pe scara Richter. 

***

Potrivit raportului, prezentat pe 21 august curent, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: