moldpres.md

Ajutoarele sociale pentru cetățenii din Găgăuzia, blocate? „Poșta Moldovei” răspunde acuzațiilor lui Guțul

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a acuzat pe 20 martie guvernarea PAS și întreprinderea de stat „Poșta Moldovei” că ar fi blocat ajutoarele sociale pentru locuitorii autonomiei. Potrivit ei, „Poșta Moldovei” ar fi refuzat să semneze contractul privind distribuirea prestațiilor. Contactată de NM, „Poșta Moldovei” a menționat că, la sfârșitul lui ianuarie, a recepționat cererea de perfectare a contractului pentru 2025 din partea Direcției principale Sănătate și Protecție Socială a Găgăuziei, însă a redirecționat-o spre Agenția de Guvernare Electronică pentru clarificări privind obligativitatea integrării în serviciul guvernamental de plăți electronice MPay, în vederea respectării unei decizii de Guvern. Întreprinderea a precizat că, în urma unei adresări la Agenție, a fost informată pe 20 martie că Direcția principală Sănătate și Protecție Socială a Găgăuziei nu se numără printre entitățile care au obligația de a folosi MPay. În aceiași zi, a fost perfectat și remis spre semnare contractul în cauză.

PAS și „Poșta Moldovei” au blocat distribuirea ajutorului social prevăzut de lege pentru locuitorii Găgăuziei, finanțat din bugetul autonomiei. Doar datorită sprijinului oferit de Ilan Șor am reușit să ieșim din această situație extrem de dificilă – iar locuitorii Găgăuziei au primit, în perioada rece a anului, câte o mie de lei lunar ca ajutor social. Datorită acestui sprijin, am reușit până acum să acumulăm în bugetul Găgăuziei fondurile necesare pentru a oferi câte 400 de lei lunar în perioada de iarnă locuitorilor vulnerabili ai autonomiei. Singurul obstacol în acest moment este refuzul Poștei Moldovei de a semna contractul pentru distribuirea acestui ajutor către locuitorii Găgăuziei.

Cerem ca „Poșta Moldovei” să semneze imediat contractul și să distribuie cele 44 de milioane de lei alocate din bugetul autonomiei pentru oamenii noștri”, a scris Evghenia Guțul pe canalul său de Telegram.

Într-un comentariu pentru NM, „Poșta Moldovei” a explicat că, pe 23 ianuarie, a primit de la Direcția principală a Sănătății și Protecției Sociale solicitarea de perfectare a contractului pentru anul 2025 privind distribuirea ajutoarelor sociale pentru locuitorii Găgăuziei. Potrivit instituției, într-un asigurarea respectării prevederilor hotărârii de Guvern din 2020 cu privire la serviciul guvernamental de plăți electronice, care prevede obligația unor entități de a se integra prin MPay, solicitantul a fost redirecționat către Agenția de Guvernare Electronică.

Totodată, în scopul soluționării rapide a problemei, Î.S. „Poșta Moldovei” s-a adresat către Agenția de Guvernare Electronică privind statutul Direcției principale a Sănătății și Protecției Sociale și la data de 20 martie a recepționat răspuns prin care a fost informată că, în conformitate cu pct. 4 din Hotărârea sus menționată, Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale poate folosi serviciul guvernamental de plăți electronice, însă nu este obligată. În aceeași zi contractul a fost perfectat și remis spre semnare către Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale.

Î.S. „Poșta Moldovei” colaborează strâns cu autoritățile centrale și locale în conformitate cu legislația în vigoare pentru a asigura ca mijloacele bănești să ajungă la cetățeni într-un timp cât mai scurt”, a menționat întreprinderea.

NM a solicitat o reacție la acuzațiile Evgheniei Guțul și de la PAS, însă formațiunea a declarat că nu va comenta.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

În aprilie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Proiectul de lege prevede, inclusiv, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: