Ajutorul Chișinăului, motiv de pedeapsă la Tiraspol? Reacția Biroului de Reintegrare după apelul unei organizații adresat Kremlinului

Autoritățile de la Chișinău au oferit în repetate rânduri sprijin locuitorilor din stânga Nistrului, în contextul crizei economice din regiune, însă administrația de la Tiraspol a refuzat ajutorul și a impus sancțiuni cetățenilor care colaborează cu autoritățile constituționale sau acceptă asistența oferită — a precizat Biroul politici de reintegrare pentru NM. Declarația vine în urma apelului lansat de Uniunea Cazacilor din Rusia către autoritățile ruse, în care organizația pro-Kremlin solicită sprijin politic, umanitar, financiar și „de altă natură” pentru Tiraspol.

„Chișinăul în repetate rânduri a propus și a reiterat disponibilitatea de a interveni cu diferite forme de asistență pentru persoanele din regiune aflate dificultate. Tiraspolul nu doar că a refuzat această asistență, ci și a stabilit forme de pedepsire a cetățenilor pentru cooperarea cu autoritățile constituționale sau acceptarea ajutoarelor oferite pe malul stâng al Nistrului. Din aceste considerente, asistența poate fi oferită și se acordă doar în perimetrul controlat de autoritățile Republicii Moldova (ajutoare materiale, asistență medicală, protecție socială, angajarea în câmpul muncii, continuarea procesului educațional, documentarea cu acte de model național etc.).

De asemenea, pentru depășirea crizei economice din regiune rămâne disponibilă asistența financiară propusă de Republica Moldova în comun cu Uniunea Europeană, iar pentru aceasta Tiraspolul este necesar să marcheze progrese reale în unele domenii, în special în îmbunătățirea situației drepturilor omului, inclusiv în eliminarea barierelor artificiale în calea liberei circulații”,
au precizat reprezentanții Biroului de Reintegrare pentru NM.

Precizăm că Uniunea Cazacilor din Rusia – o organizație cu sprijin oficial, care acționează pentru promovarea ideologiei naționaliste ruse și extinderea influenței Kremlinului, inclusiv în regiuni precum Transnistria, Donbas și Crimeea –  a adresat recent un apel deschis conducerii Federației Ruse. Aceasta cere, printre altele, un mecanism simplificat de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului și prin care acuză Chișinăul că ar exercita „presiuni sistematice” asupra regiunii.

Într-o declarație publică, Partidul Liberal a condamnat, pe 11 iulie, apelul lansat de organizația rusă și a calificat demersul acesteia „drept o ingerință directă în afacerile interne ale Republicii Moldova și o nouă tentativă de destabilizare a situației în regiune”.

PL a reafirmat, în acest context, sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, retragerea completă a trupelor ruse din stânga Nistrului, consolidarea parteneriatului strategic cu România și aderarea țării la UE și NATO: „Cazacii lui Putin pot bate tobele războiului cât vor. Republica Moldova nu va fi niciodată gubernie rusească. Republica Moldova se va uni cu Țara-Mamă România”.

***

Regiunea transnistreană a rămas fără gaz rusesc, livrat anterior la un preț preferențial, începând cu 1 ianuarie 2025. După decizia Moscovei de a sista complet livrările către Republica Moldova și, implicit, către regiunea din stânga Nistrului, Tiraspolul se confruntă cu o criză economică severă. Așa-zisele autorități locale prelungesc periodic starea de urgență economică și recunosc public că toate rezervele, inclusiv financiare, au fost epuizate.

Chișinăul a propus sprijin pentru populația regiunii transnistrene, cu ajutorul Uniunii Europene, însă administrația de la Tiraspol a refuzat oferta. Fondurile europene rămân, totuși valabil, în cazul în care Tiraspolul își va revizui poziția, au precizat anterior reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Între timp, conducerea Republicii Moldova a avertizat, recent, că Federația Rusă ar putea încerca să exploateze vulnerabilitățile din regiune în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din țara noastră, planificate pentru 28 septembrie.

***

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Deși autoritățile de la Chișinău și instituțiile internaționale cer constant retragerea acestora, Rusia așa și nu a dat curs solicitărilor.  


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, întrevederi cu secretarul de stat al SUA, premierul Estoniei și șeful NATO la Munchen. Ce au discutat

Președinta Maia Sandu a avut astăzi, 13 februarie, întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, și cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. De asemenea, șefa statului s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, temele centrale ale discuțiilor cu cei trei oficiali au fost consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova și aderare la Uniunea Europeană.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

Tot astăzi, Maia Sandu va mai avea discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu ministra federală pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a Germaniei, Reem Alabali Radovan.

Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Mâine, 14 februarie, sunt prevăzute întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, premierul Croației, Andrej Plenković și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta se va întâlni și cu mai mulți parlamentari din țările europene pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că Conferința de Securitate de la Munchen se va desfășura în perioada 13-15 februarie. Evenimentul, deschis de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a reunit 50 de șefi de stat și de guvern și oficiali de rang înalt din Europa și dincolo de continent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: