Președinta Maia Sandu continuă să se întâlnească cu miniștrii. Pe 24 iulie, șefa statului a anunțat despre o discuție cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Urmare a întrevederii, Sandu a declarat că investițiile în „dezvoltarea localităților și a infrastructurii naționale, făcute în acest mandat, sunt cele mai mari de la independență încoace”. „Ne dorim să putem investi și mai mult”, a comunicat președinta.
Sandu a scris pe o rețea de socializare că a vorbit, pe 24 iulie, cu Spînu despre renovarea grădinițelor din țară, construcția sistemelor de alimentare cu apă, inclusiv reabilitarea drumurilor.
„Din 2022, când am inițiat Programul național „Satul European”, s-au investit aproape 1,8 miliarde de lei în 906 de localități. Acești bani au fost folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în satele și orașele noastre. (…) În ultimii 3 ani, au fost renovate 90 de grădinițe, 20 de grupe de creșă, 84 de licee și gimnazii și 99 de case de cultură din diferite regiuni ale țării. S-a reușit renovarea sau construcția a 750 de km de sisteme de alimentare cu apă, 135 de km de rețele de canalizare a apelor reziduale și circa 610 de km de rețele de iluminat public stradal. Din 2021, au fost construite și reabilitate 700 de km de drumuri, dintre care 65 de km sunt drumuri construite de la zero – căile de ocolire a orașelor Comrat și Sângerei, și a satelor Bahmut, Troița Nouă și Porumbrei. Alte 635 de km sunt drumuri naționale reabilitate. La fel, în ultimii ani au fost reconstruite 8 poduri. Despre toate aceste proiecte am discutat azi cu ministrul Spînu”, a precizat Sandu.
Șefa statului a adăugat că „investițiile în dezvoltarea localităților și a infrastructurii naționale, făcute în acest mandat, sunt cele mai mari de la independență încoace”.
„Ne dorim să putem investi și mai mult. Aderarea la UE ne va permite să modernizăm mai multe localități, mai repede, așa încât fiecare familie din Moldova să aibă condiții de viață bune”, a conchis Maia Sandu.
Anterior, șefa statului a comunicat despre întrevederi cu patru miniștri: ministra Sănătății Ala Nemerenco, ministrul Energiei Victor Parlicov, ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru și cu ministrul Apărării Anatolie Nosatîi.
***
Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții. Prețurile la gazele naturale au ajuns la sume record în 2022 pe întreg continentul European, urmare a invaziei ruse în Ucraina. Situația s-a reflectat și în prețul gazului pe care moldovenii l-au achitat în perioada rece – circa 30 de lei pentru un metru cub de gaze, comparativ cu puțin peste 4 lei cât achitau până la declanșarea crizei gazelor. Pe lângă aceasta, au crescut considerabil tarifele la energia electrică, după ce rețelele din Ucraina au fost afectate de bombardamentele rusești, iar Transnistria a refuzat o perioadă să livreze curent electric necesar malului drept al Nistrului. La sfârșitul sezonului rece, Spînu a anunțat că Moldova a ieșit învingătoare din iarna care a trecut – independenți din punct de vedere energetic față de Rusia și cu planuri mari – de a-și consolida sectorul energetic – miza fiind resursele regenerabile. Chiar și așa, membri ai societății civile și partide politice au cerut insistent ca Natalia Gavrilița și Andrei Spînu să își dea demisia. Cei doi erau acuzați că ar fi sărăcit moldovenii, urmare a tarifelor mari pe care au fost nevoiți să le achite în sezonul rece.
În februarie 2023, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.
La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.
În declarația de avere și interese personale pentru anul 2023, Spînu a declarat venituri în mărime totală de aproape 4,1 milioane lei. Suma este de aproape 2,5 ori mai mare decât veniturile cumulative raportate de președinta țării, Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, pentru 2023. Detalii AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
