«Alături de Moldova, Alături de fiecare» – o campanie socială de peste zece milioane de lei

A gestiona o afacere profitabilă nu înseamnă doar a genera profit, ci și a manifesta susținere, responsabilitate civică și implicare în viața societății, mai ales în timpuri dificile. Anul 2022 a fost anul în care, după pandemia din care societatea abia a început să-și revină, războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina a supus-o din nou unor încercări grele: criza refugiaților din Ucraina, cea energetică, șantajul gazelor, etc.

Totuși, Republica Moldova a reușit să facă față provocărilor, în mod special, datorită spiritului impresionant de ajutorare reciprocă și coeziune civică a populației în condiții de-a dreptul teribile. Mai mult decât atât, moldovenii au arătat o deschidere sinceră, puternică și absolut dezinteresată față de refugiații ucraineni, punându-le la dispoziție transport, casă și masă, împărțind cu ei bucata de pâine și lacrima suferinței. Oamenii Moldovei au arătat lumii adevărata lor capacitate compasională, oferind mii de exemple de solidaritate veritabilă prin fapte demne de a fi înscrise în istorie.

În aceste timpuri Victoriabank, o instituție bancară cu responsabilitate socială acută, a decis să sprijine, la rândul său, cetățenii Republicii Moldova prin investiții impresionante în diverse domenii sociale. Astfel, a fost concepută și demarată campania cu genericul «Alături de Moldova, Alături de fiecare».

În cadrul campaniei, Victoriabank a desfășurat mai multe promoții destinate deținătorilor de carduri sociale, prin care au fost sprijinite păturile cele mai vulnerabile și au fost acordate beneficii suplimentare pensionarilor și destinatarilor de alocații sociale. Astfel, din 15 martie și până pe 30 iunie 2022, banca a oferit peste 3 milioane de lei, sub formă de cashback și bonusuri, clienților băncii care au plătit cu un card social de la Victoriabank facturile pentru utilități prin VB24 și achizițiile de la farmacii. Clienții care au deschis carduri sociale în perioada promoțională au primit cadou garantat de 200 de lei. Peste 5.000 de clienți s-au bucurat de 10% cashback la plata facturilor online pentru serviciile comunale, iar alți 5.000 de clienți — 10% cashback după cumpărăturile făcute în farmacii. Mai mult decât atât, în perioada 3 octombrie 2022 — 3 ianuarie 2023 toți cei care au deschis un card social la Victoriabank au primit garantat un voucher în valoare de 200 lei pentru cumpărăturile de la Linella, iar 60 de persoane — vouchere în valoare de 1000 lei. În total, pe perioada promoției, voucherele au însumat peste un milion cinci sute mii lei!

Să nu uităm și de alte campanii de sprijin a oamenilor pe timp de criză, cum ar fi cea desfășurată în perioada 15 noiembrie 2022 — 14 februarie 2023, când Victoriabank a pus «Un umăr cald în perioada rece» pentru cei care și-au achitat facturile prin VB24. Ei au avut oportunitatea să câștige 50% cashback din suma totală. Atunci premiile acordate au atins cifra de peste un milion și jumătate de lei.

De asemenea, Victoriabank a încheiat și continuă să mențină parteneriate durabile cu organizații non-profit care sunt preocupate și de soarta copiilor din familii vulnerabile. Unul dintre acestea este parteneriatul cu asociația Copil Comunitate Familie (CCF Moldova), o organizație care sprijină familiile dezavantajate social, astfel încât fiecare copil din Moldova să crească într-un mediu familial favorabil și să aibă acces la educație de calitate. Victoriabank susține evenimentul de caritate CCF Moldova Gala Generozității deja de 8 ani consecutiv și
a contribuit esențial la acumularea de fonduri pentru acțiunea «Povești de acasă» care face parte din șirul de activități organizate de către CCF Moldova în cadrul campaniei sociale «Cu grijă față de copil». În 2022, din cauza războiului din Ucraina, CCF Moldova și Victoriabank, pe lângă copiii din Republica Moldova, a sprijinit și copiii ucraineni cazați împreună cu părinții lor în 20 de centre din republică. De asemenea, Victoriabank a susținut și o altă cauză umanitară, alăturându-se echipei Run for Children, creată de CCF Moldova în cadrul Maratonului Internațional Chișinău 2022.

«În 2022, Victoriabank a sprijinit cei aproape 200 de copii cu care lucrează CCF Moldova pentru a le asigura o copilărie acasă, alături de cei apropiați, și nu în internate sau case de copii. Astfel, echipa Victoriabank a alergat cu noi la Maratonul Internațional Chișinău, a citit Povești de-acasă, ne-a delectat cu muzica inegalabilei Valentina Nafornița la Gala Generozității și toate aceste lucruri le-a făcut fără a pretinde beneficii. Echipa Victoriabank este un partener de nădejde și le suntem, întotdeauna, recunoscători»– spune Președinta CCF Moldova, Liliana Rotaru.

Și dacă am vorbit despre sport, atunci e de menționat că Victoriabank susține financiar și activitățile Federației de Baschet din Republica Moldova. În calitatea sa de partener general al Federației, Victoriabank a investit generos în toate categoriile de echipe: ligile feminină, masculină, cele pentru juniori și adulți. Alexandru Abramciuc, Președintele Federației moldovenești de Baschet spune că investițiile făcute de Victoriabank sunt cruciale pentru viitorul copiilor care, astfel, pot alege să facă sport, să aibă activități benefice sănătății lor fizice și mintale.

«Datorită investițiilor Victoriabank numărul cluburilor, școlilor, a copiilor dornici să practice baschetul crește exponențial — deja avem mii de solicitări! Iar în fiecare sezon avem posibilitatea să sporim plățile pentru echipele care participă la competiții și este o mare bucurie pentru noi că numărul acestor echipe s-a dublat! Cu Victoriabank am reușit să atingem performanța de a transforma baschetul într-un sport de masă, iar cei mai buni — patru echipe naționale — vor participa anul acesta la Campionatele Europei» — mai spune Alexandru Abramciuc.

Victoriabank este și partener al Teatrului Geneza Art în cadrul proiectului cultural «Hai la teatru», destinat promovării artei teatrale și a educației publicului în vederea frecventării spectacolelor de teatru. Datorită sprijinului financiar oferit de Victoriabank în 2021, trupa Teatrului Geneza Art a putut să-și continue activitatea și în perioada pandemiei de COVID-19, a reușit să monteze noi spectacole, menținând stagiunea deschisă pentru public.

Daniela Burlaca, director artistic al Teatrului Geneza Art, menționează: «Victoriabank a devenit un partener constant al Teatrului Geneza Art, implicându-se financiar pentru a doua oară în montarea spectacolelor. În acest context aportul băncii este extrem de important, contribuind la realizarea unor obiective foarte necesare ale teatrului. Succesul Teatrul Geneza Art, un segment cultural independent în industria creativă a țării, depinde nemijlocit și de implicarea companiilor care susțin arta și cultura, oferind sponsorizări. Astfel șansele de dezvoltare a companiilor care promovează arta și artiștii, cresc. Stabilirea unor parteniariate cu jucători importanți în domeniul afacerilor precum este Victoriabank generează viitor și o imagine demnă artei naționale.»

Un domeniu în care Victoriabank investește continuu (și consideră necesar s-o facă pe termen lung) este educația. Doar în 2022, ca parte a strategiei «Alături de Moldova, Alături de fiecare», banca a sponsorizat două proiecte realizate de studenții USM (facultatea de Științe Economice): «Market Place» și «Nav USM Workflow». De asemenea, Victoriabank a procurat loturi de computere și altă tehnică de birou pentru Direcția Generală Protecția Dreptului Copilului din municipiul Chișinău, pentru Școala Profesională nr. 11 din Dănceni (Ialoveni), pentru gimnaziul din satul Vânători, r-nul Nisporeni, a sprijinit financiar organizarea Balului Absolvenților de către Direcția Învățământ, cultură și turism din CR Taraclia, etc.

De asemenea, Victoriabank este partenerul Ligii Studenților originari din Republica Moldova (LSORM), o promotoare puternică a studenților originari din Republica Moldova care își urmează studiile superioare la universități internaționale și obțin rezultate academice și extra-curriculare remarcabile, facilitând implicarea lor în proiecte de dezvoltare pe țară în sectorul public și privat. Victoriabank este unul din sponsorii principali ai Galei LSORM.

«Sprijinul oferit LSORM din partea Victoriabank, unul dintre principalii actori de pe piața de banking din Republica Moldova, este o demonstrație clară a deschiderii acestei organizații față de tânăra generație. Pe lângă sprijinul material care ne oferă posibilitatea de a implementa proiecte în Republica Moldova, creând oportunități de angajare, Victoriabank încurajează tinerii plecați să se reîntoarcă acasă. Însăși ideea că o ligă ce reprezintă tinerii plecați peste hotare are un partener atât de important precum Victoriabank, transmite un sentiment de încredere și convingere, fiind un exemplu de bună colaborare pentru întreaga societate» — menționează Ambrozie Țurcanu, fondatorul LSORM.

În condițiile războiului hibrid cu care se confruntă Republica Moldova, Victoriabank susține și instituțiile responsabile de securitatea cetățenilor Republicii Moldova, investind, în special, în modernizarea acestora. În 2022 banca a donat loturi de computere și imprimante Secției Patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a INSP, Inspectoratului național de securitate publică Direcția patrulare Nord, Inspectoratului de poliție din Leova, etc.

Totodată, numai în 2022, prin intermediul investițiilor Victoriabank în 15 proiecte comunitare, circa 12 organizații partenere au reușit să-și dezvolte ideile prin proiecte fiabile de îmbunătățire a infrastructurii, atât de necesare oamenilor din comunitățile lor.

Levon Khanikyan, CEO al Victoriabank, menționează: «Responsabilitatea socială este pentru noi extrem de importantă pentru că prin investiții în proiecte sociale, contribuim la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și a comunității în ansamblu. Astfel, pe de altă parte, consolidăm și încrederea clienților, dezvoltăm relațiile băncii cu comunitatea în care activăm. Investițiile noastre fac parte dintr-un proces mutual, organic, reciproc avantajos: proiectele sociale Victoriabank generează un impact economic indirect în comunitate, prin crearea sau menținerea locurilor de muncă, stimularea activității comunitare, dezvoltarea infrastructurii. Iar aceste aspecte sporesc creșterea economiei locale și, implicit, stabilizarea și creșterea sectorului bancar».

Responsabilitatea socială a caracterizat Victoriabank dintotdeauna și implicarea în cauze cu impact social benefic este parte a strategiilor reputaționale ale băncii. Astfel, Victoriabank este alături de fiecare cetățean al Republicii Moldova prin inițiative sociale de amploare, care se bazează pe un buget extrem de generos peste 10 milioane de lei! Victoriabank își reconfirmă astăzi angajamentul de a fi un pilon de sprijin pentru societate în efortul comun de a face față provocărilor și de a privi cu încredere spre ziua de mâine.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zdg.md

Peste 7 000 de tone de carburanți au fost importate în ultimele două zile. Numărul benzinăriilor fără carburanți, în scădere

Peste 5 000 de tone de motorină și peste 2 000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei vineri, 28 august, într-un comunicat.

Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit ministerului, volumele importate permit refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24, față de 48 la 25 august și 109 la 11 august. Ministerul precizează că stațiile afectate sunt gestionate de operatori care nu efectuează importuri directe.

În prezent, stocurile comerciale ajung la aproximativ 9 zile de consum mediu pentru motorină și 8,4 zile pentru benzină. Calculul include stocurile aflate în depozite, la Portul Internațional Liber Giurgiulești și în stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei monitorizează permanent situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării”, a transmis instituția.

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial, trimiși în judecată. Ce pedepse riscă

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial al fostei formațiuni au fost trimiși în judecată. Primul riscă amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare. Cel de-al doilea riscă amendă de până la 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare. Despre acest lucru a anunțat, pe 28 august, Procuratura Anticorupție, fără a oferi numele acestora. Vicepreședintele este învinuit de acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar a doua persoană – de finanțarea partidului din surse interzise de lege.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în privința celor doi.

Vicepreședintele ex-partidului „Șor” este învinuit că, împreună cu alți membri ai partidului și în coordonare cu Ilan Șor, ar fi acceptat 10 429 000 de lei din activitatea infracțională a lui Ilan Șor și din alte surse obținute contrar legii, potrivit Procuraturii Anticorupție. Conform instituției, situațiile ar fi avut loc în perioada ianuarie-iulie 2022, iar vicepreședintele ex-partidului ar fi contribuit, totodată, la utilizarea banilor pentru finanțarea ilegală a activității formațiunii, inclusiv pentru plata unor salarii neoficiale, chiria și întreținerea sediilor, precum și remunerarea persoanelor mobilizate la proteste.

Membrul neoficial al fostei formațiuni este învinuit de finanțarea partidului din surse interzise de lege, în proporții mari, în formă prelungită. În perioada aprilie-decembrie 2022, acesta, acționând împreună cu Ilan Șor și alte persoane, ar fi finanțat partidul cu 125 394 482,78 de lei, a comunicat Procuratura Anticorupție. Totodată, acesta este învinuit că, prin intermediul membrilor partidului, ar fi asigurat inclusiv racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, plata salariilor neoficiale membrilor și activiștilor, precum și achitarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere a sediilor organizațiilor teritoriale.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Pentru infracțiunea imputată, vicepreședintele ex-partidului „Șor” riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, acesta poate fi privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 2 la 5 ani. Membrul neoficial al fostei formațiunii riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.

Conform Procuraturii Anticorupție, pentru a garanta plata amenzii și o eventuală confiscare specială, cu ajutorul CNA, au fost identificate bunurile învinuiților și puse sub sechestru. Valoarea acestora este de aproximativ 13,7 milioane de lei.

NewsMaker

Chiveri s-a adresat în limba rusă locuitorilor din Transnistria: „Procesul de reintegrare nu mai poate fi oprit” (VIDEO)

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a adresat în limba rusă locuitorilor din stânga Nistrului. Într-un videoclip publicat pe 28 august, oficialul a subliniat că importurile, exporturile și aprovizionarea regiunii transnistrene se fac prin malul drept al Nistrului și a spus că procesul de reintegrare trebuie să le ofere locuitorilor de pe ambele maluri drepturi și oportunități egale.

Am intrat într-o etapă importantă a procesului de reintegrare a țării – un proces care nu mai poate fi oprit. De aceea, considerăm necesar să vă informăm constant despre acțiunile Guvernului și despre pașii concreți pe care îi întreprindem în această direcție, inclusiv în limba rusă”, a declarat Valeriu Chiveri.

Vicepremierul s-a referit și la mesajele despre o presupusă „blocadă economică” și „catastrofă umanitară” din regiune, despre care, spune el, locuitorii din stânga Nistrului aud de ani de zile. Chiveri a precizat că importurile și exporturile din regiune, precum și aprovizionarea cu gaze și alte resurse, sunt realizate prin malul drept, cu respectarea regulilor în vigoare.

El a mai menționat că zeci de mii de locuitori din regiune ajung pe malul drept pentru a-și vizita rudele, pentru a munci, a beneficia de servicii medicale, a face cumpărături sau a studia.

Realitatea este foarte diferită de imaginea care li se încearcă să li se impună oamenilor de ani de zile. În spatele întregii acestei retorici politice sunt oameni obișnuiți, care au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, energie, educație, servicii medicale și siguranță în viitor. Reintegrarea este calea de ieșire din acest impas”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, reintegrarea nu înseamnă doar reunificarea teritoriului, ci și garantarea unor drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Barierele artificiale trebuie să dispară. Niciun punct ilegal de trecere nu poate rupe legăturile firești dintre oameni. Aceste legături există în continuare între familii, prieteni și antreprenori, între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Iar astăzi ele devin tot mai puternice. Pe această bază vom construi reintegrarea cu succes a țării noastre”, a conchis Valeriu Chiveri.

Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar

În perioada 17–24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival  de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane.

Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene. 

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție  organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la  Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de  dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa. 

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele  politice încearcă să fragmenteze continentul. 

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI. 

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus),  Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto  (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya  Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava  Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia),  Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania). 

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și  Simona Epure.  

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta  Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana  Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural  

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă,  iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale  reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid  domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.  

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana  Popescu.  

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu  memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei  Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România. 

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se  numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka. 

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin  proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev. 

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz  Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză. 

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read. 

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului,  spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage,  alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană  Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin  reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în  contextul războiului. 

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni  editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor  aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale.  Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan,  Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu. 

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care  ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul  de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Sursa foto: Reuters

Bloomberg: Ucraina a atacat 21 de rafinării din Rusia într-o singură lună. Procesarea petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Ucraina a atacat în august rafinăriile de petrol din Rusia de cel puțin 21 de ori, potrivit declarațiilor publice ale ambelor părți. Este cel mai mare număr de atacuri asupra rafinăriilor rusești într-o singură lună de la începutul războiului la scară largă, relatează Bloomberg, într-o analiză despre cel de-al doilea val al crizei carburanților din Rusia.

În această lună, au fost lovite patru dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Bloomberg nu precizează despre ce rafinării este vorba, dar notează că acestea au fost construite pentru a asigura aprovizionarea cu combustibili a celor mai populate și mai industrializate regiuni ale țării.

Volumul de petrol procesat în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit estimărilor EA Analytics. Compania estimează că, în august, rafinăriile rusești au procesat, în medie, aproximativ 3,8 milioane de barili de petrol pe zi. În mod obișnuit, în perioada verii, când cererea crește din cauza sezonului concediilor și a începutului lucrărilor agricole, Rusia procesează între 5,3 și 5,5 milioane de barili pe zi.

Scăderea producției de carburanți s-a resimțit și pe piața internă. În primele trei săptămâni din august, producția și livrările de benzină au fost cu aproape 20% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei surse citate de Bloomberg. În același timp, producția de motorină a scăzut cu peste 23%.

Înainte de atacurile ucrainene, Rusia era unul dintre principalii exportatori de motorină la nivel mondial, asigurând aproximativ 10% din oferta globală. În prezent, aceste volume sunt păstrate pe piața internă.

Analiștii estimează că volumul de petrol procesat în Rusia va crește ușor în septembrie, până la aproape 4,2 milioane de barili pe zi. Totuși, dacă atacurile cu drone ucrainene vor continua în același ritm, există riscul ca producția să scadă din nou.

În a doua jumătate a lunii iulie, Ucraina a făcut o pauză în atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce le-a permis acestora să înceapă să se redreseze după primul val al crizei carburanților. În august, însă, atacurile cu drone au fost reluate, iar cozile la benzinăriile din Rusia au reapărut, inclusiv la Moscova și în regiunea capitalei, scrie Meduza.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: