Politică

Alegeri europarlamentare 2024. Când, unde și pentru cine se poate vota în Moldova. Ghidul NM

Ecaterina Dubasova
| 6 iunie, 2024
18:12

Autoritățile din Republica Moldova îndeamnă cetățenii moldoveni să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în acest weekend. Ce fel de alegeri sunt acestea, cine și unde poate vota în Moldova și cine sunt candidații – în ghidul NM

Pe cine vor alege

În perioada 6 – 9 iunie, Uniunea Europeană va vota deputații pentru noua legislatură a Parlamentului European, organul legislativ și reprezentativ al UE. Această legislatură va fi formată din 720 de deputați (acum sunt 705 deputați). Cert este că din fiecare stat al UE sunt aleși deputați în Parlamentul European proporțional cu numărul de populație din țara respectivă. De exemplu, anul acesta vor fi aleși 33 de deputați din România, iar 17 din Bulgaria. Remarcăm că acesta este singurul organ al Uniunii Europene ales direct de cetățenii UE.

La un mandat în Parlamentul European pot aspira candidații din partea partidelor naționale sau candidații independenți. În același timp, deputații din Parlamentului European se unesc în grupuri și facțiuni conform principiilor politice, ideologice și de partid, indiferent de cetățenie. De exemplu, socialiștii din Ungaria se unesc cu socialiștii din Italia și din alte țări, etc. Sunt deputați care rămân neafiliați, adică în afara facțiunilor.

În actualul Parlament European sunt șapte mari facțiuni și grupuri: Partidul Popular European, al cărui membru asociativ este partidul de guvernământ din Moldova PAS (176 de membri) ; Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (145); grupul „Reînnoirea Europei”, succesorul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (103); Grupul Verzilor – Alianța Liberă Europeană (72); grupul Identitate și Democrație, care include partide de dreapta și de extremă dreapta (65); Reformiștii europeni (64), Stânga Unită Europeană (38) și 44 de deputați independenți. În această situație, întregul spectru politic este reprezentat în legislativ: de la susținătorii unei Uniuni Europene puternice la eurosceptici, de la liberali la extrema dreaptă, de la socialiști la tradiționaliști. În următoarea componență a Parlamentului European, experții prognozează o creștere a numărului de eurosceptici.

Este de remarcat faptul că Parlamentul European nu are inițiativă legislativă, ci analizează și adoptă proiecte de lege împreună cu Consiliul Uniunii Europene (al doilea organ legislativ al UE, include câte un ministru din fiecare țară UE).

În același timp, Parlamentul European aprobă Comisia Europeană (CE) și președintele acesteia – cel mai înalt organ executiv al UE responsabil de pregătirea proiectelor de lege. Acum CE este condusă de Ursula von der Leyen, dar în toamnă noua componență a Parlamentului European va vota o nouă componență și un nou președinte al Comisiei Europene.

Cine va putea alege

Cetățenii țărilor Uniunii Europene pot alege deputații în Parlamentului European. În Moldova locuiesc peste un milion de cetățeni români, precum și cetățeni ai altor state UE care vor putea vota la aceste alegeri. Pentru cetățenii români vor fi deschise 52 de secții de votare în Moldova: 13 la Chișinău, două la Bălți și câte una la Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Căușeni, Anenii Noi, Călărași, Durlesți, Strășeni, Stăuceni, Băcioi, Mereni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Florești, Glodeni, Șoldănești, Sângerei, Rezina, Ungheni, Fălești, Telenești, Cahul, Cantemir, Leova, Cimișlia, Giurgiulești, în satele Bardar și Rezeni, raionul Ialoveni și în satul Carabetovca, raionul Basarabeasca. O listă detaliată cu adrese poate fi găsită aici . Doar deținătorii de pașapoarte românești vor putea vota la aceste secții de votare.

Pentru posesorii de pașaport bulgar vor fi deschise 7 secții de votare: la Ambasada Bulgariei la Chișinău, la Consulatul Bulgariei din Taraclia, precum și la Cahul, Comrat, Tvardița, Ceadîr-Lunga și Copciac. Lista adreselor aici .

Puteți vota la secțiile „românești” și „bulgare” doar pe 9 iunie.

Dacă aveți un pașaport dintr-o altă țară din UE, puteți vota la ambasada țării respective. Informații suplimentare pot fi obținute la ambasade și consulate. Informațiile de contact necesare pot fi găsite pe aceste site-uri:

Pe cine puteți vota?

La alegerile pentru Parlamentul European puteți vota un candidat din țara a cărei cetățean sunteți.

Dacă sunteți cetățean al României, iată pentru cine puteți vota:

Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD)

Aceste partide au concurat multă vreme între ele, astăzi ele au majoritatea în Senat și în Camera Deputaților și un guvern de coaliție. PNL și PSD au o listă comună pentru alegerile europarlamentare. Partidul de guvernământ din Moldova, PAS, a îndemnat alegătorii să susțină PNL, pe motiv că acest partid promovează activ interesele Republicii Moldova în Europa.

În același timp, PAS nu a menționat nimic de PSD, care s-a pomenit de mai multe ori în centrul unor scandaluri de corupție. Astfel, fostul șef al PSD, Victor Ponta, a figurat într-un dosar penal, dar a fost achitat. Un alt fost șef al partidului, Liviu Dragnea, a fost condamnat în 2019 la 3,5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. În plus, PSD este cunoscut pentru declarațiile sale pro-ruse. De exemplu, în ianuarie 2022, ministrul de atunci al Apărării Vasile Dincu a vorbit despre necesitatea de a construi securitatea „împreună cu Rusia, și nu împotriva ei”. La câteva luni după invazia rusă în Ucraina, deputatul PSD Dumitru Coarnă a vizitat ambasada Rusiei în România. Pentru aceasta, Coarnă a fost însă exclus din partid. Dar gustul amar a rămas.

Dreapta Unită. O altă alianță pro-europeană

Vectorul european este susținut și de Alianța Dreapta Unită din România. Aceasta este formată din trei partide: Uniunea Salvați România (USR), care este considerată a treia forță politică din România (după PNL și PSD), Partidul Mișcarea Populară (PMP), partidul fostului președinte al României Traian Băsescu, și Forța Dreaptă, un partid al transfugilor din PNL, care nu au fost de acord cu crearea unei alianțe cu PSD.

Reprezentantul partidului CUB din Moldova, Ion Bulgac, a îndemnat alegătorii să voteze pentru Alianța Dreaptă Unită. Bulgac a fost candidatul CUB la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

Socialiștii. Împotriva NATO

Printre candidați se numără și partide cu viziuni politice de stânga, de exemplu Alianța politică România Socialistă. Ei pledează pentru retragerea României din NATO. Forța principală a alianței este Partidul Socialist din România. Acesta este un partid extraparlamentar, a cărui ideologie este eurocomunismul.

SOS România, partid pro-rus

Partidul SOS România atrage atenția prin faptul că pe lista sa candidează scandalosul politician român, Diana Șoșoacă, cunoscută pentru părerile ei pro-ruse. Ea a mers la ambasada Rusiei după izbucnirea războiului în Ucraina și a cerut României să părăsească UE. Șoșoacă a mai declarat că ea a fost cea care l-a convins pe președintele Belarusului Alexandr Lukașenko să discute cu fostul șef al PMC Wagner, Evgheni Prigojin, pentru ca acesta să-și oprească „marșul împotriva Moscovei”. Șoșoacă a declarat atunci că „a salvat Moscova”.

AUR partid de extremă dreaptă

AUR sau Alianța pentru Unirea Românilor se poziționează drept un partid de extremă dreapta. Acesta este un partid eurosceptic care pledează pentru unirea României cu Moldova, promovează „valorile tradiționale” și se opune mișcării LGBT și avortului. AUR Moldova a participat și la alegerile parlamentare din Moldova. Doar că nu a obținut niciun rezultat.

Alții

Printre candidați se numără și un alt partid unionist, România Mare. Acest partid pledează pentru refacerea granițelor „României Mari”, care include teritoriile Ucrainei și Republicii Moldova de astăzi.

Printre candidați se numără și un partid care reprezintă interesele maghiarilor români – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), și un partid al reprezentanților diasporei Diaspora Unită.

Pe lista electorală se află și partidul REPER, care susține vectorul euro-atlantic al României. Acest partid a fost creat de oameni din Uniunea pentru Mântuirea României (USR).

De asemenea, pe liste se află și partidul Patrioții României și un alt „partid de stânga” – Partidul Umaniștilor și Social-Liberalilor (PUSL).

Din partea României mai sunt patru candidați independenți pentru Parlamentul European: Paula Pârvenescu, Vlad Gheorghe, Nicu Ștefănuță, Dumitru-Selivestru Șoșoacă.

Dacă sunteți cetățean bulgar, iată pentru cine puteți vota:

În buletinul de vot sunt reprezentate 31 de forțe politice. Să vorbim despre unele dintre ele.

Partidele de la putere GERB – SDS

Partidul Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) şi partidul Uniunea Forţelor Democratice (SDS) candidează la alegerile pentru Parlamentul European cu o singură listă. În Adunarea Populară a Bulgarei (legislativul țării), aceste două partide reprezintă cea mai mare fracțiune (69 de deputați). Împreună cu partidele „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria Democrată” au format un guvern de coaliție. GERB și SDS au viziuni pro-europene, de centru-dreapta.

Socialiștii

Partidul Socialist Bulgar (PSB) este în opoziție cu actualul guvern. PSB, ca și PSD din România, face parte din Partidul Socialiștilor Europeni. Socialiștii bulgari susțin UE, dar în unele probleme au opinii eurosceptice, de exemplu, critică unele sancțiuni împotriva Rusiei.

Partidul Verzilor

Verzilor bulgari candidează separat pentru Parlamentul European. În prezent, aceștia nu sunt reprezentați nici în Adunarea Populară și nici în Parlamentul European.

Mișcarea Națională Bulgară

Acesta este un partid bulgar de extremă dreaptă. Ei susțin că ideologia lor este conservatorismul național. Mișcarea Națională Bulgară este membră a Partidului Conservator și Reformist European. Aceștia sunt adesea criticați pentru colaborarea cu organizații național-socialiste și neonaziste.

Renaştere

Partidul „Renaștere” este un partid eurosceptic reprezentat în Adunarea Populară. Apropo, partidul „Renaștere” cooperează cu partidul „Renaștere” moldovenesc, afiliat lui Șor. Împreună, aceste partide au participat la conferințe ale euroscepticilor

În Bulgaria, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, vor avea loc și alegerile pentru Adunarea Populară.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

europarlamentare, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!