dw.com

Alegeri europarlamentare 2024. Când, unde și pentru cine se poate vota în Moldova. Ghidul NM

Autoritățile din Republica Moldova îndeamnă cetățenii moldoveni să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în acest weekend. Ce fel de alegeri sunt acestea, cine și unde poate vota în Moldova și cine sunt candidații – în ghidul NM

Pe cine vor alege

În perioada 6 – 9 iunie, Uniunea Europeană va vota deputații pentru noua legislatură  a Parlamentului European, organul legislativ și reprezentativ al UE. Această legislatură va fi formată din 720 de deputați (acum sunt 705 deputați). Cert este că din fiecare stat al UE sunt aleși deputați în Parlamentul European proporțional cu numărul de populație din țara respectivă. De exemplu, anul acesta vor fi aleși 33 de deputați din România, iar 17 din Bulgaria. Remarcăm că acesta este singurul organ al Uniunii Europene ales direct de cetățenii UE.

La un mandat în Parlamentul European pot aspira candidații din partea partidelor naționale sau candidații independenți. În același timp, deputații din Parlamentului European se unesc în grupuri și facțiuni conform principiilor politice, ideologice și de partid, indiferent de cetățenie. De exemplu, socialiștii din Ungaria se unesc cu socialiștii din Italia și din alte țări, etc. Sunt deputați care rămân neafiliați, adică în afara facțiunilor.

În actualul Parlament European sunt șapte mari facțiuni și grupuri: Partidul Popular European, al cărui membru asociativ este partidul de guvernământ din Moldova PAS (176 de membri) ; Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (145); grupul „Reînnoirea Europei”, succesorul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (103); Grupul Verzilor – Alianța Liberă Europeană (72); grupul Identitate și Democrație, care include partide de dreapta și de extremă dreapta (65); Reformiștii europeni (64), Stânga Unită Europeană (38) și 44 de deputați independenți. În această situație, întregul spectru politic este reprezentat în legislativ: de la susținătorii unei Uniuni Europene puternice la eurosceptici, de la liberali la extrema dreaptă, de la socialiști la tradiționaliști. În următoarea componență a Parlamentului European, experții prognozează o creștere a numărului de eurosceptici.

Este de remarcat faptul că Parlamentul European nu are inițiativă legislativă, ci analizează și adoptă proiecte de lege împreună cu Consiliul Uniunii Europene (al doilea organ legislativ al UE, include câte un ministru din fiecare țară UE).

În același timp, Parlamentul European aprobă Comisia Europeană (CE) și președintele acesteia – cel mai înalt organ executiv al UE responsabil de pregătirea proiectelor de lege. Acum CE este condusă de Ursula von der Leyen, dar în toamnă noua componență a Parlamentului European va vota o nouă componență și un nou președinte al Comisiei Europene.

Cine va putea alege

Cetățenii țărilor Uniunii Europene pot alege deputații în Parlamentului European. În Moldova locuiesc peste un milion de cetățeni români, precum și cetățeni ai altor state UE care vor putea vota la aceste alegeri. Pentru cetățenii români vor fi deschise 52 de secții de votare în Moldova: 13 la Chișinău, două la Bălți și câte una la Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Căușeni, Anenii Noi, Călărași, Durlesți, Strășeni, Stăuceni, Băcioi, Mereni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Florești, Glodeni, Șoldănești, Sângerei, Rezina, Ungheni, Fălești, Telenești, Cahul, Cantemir, Leova, Cimișlia, Giurgiulești, în satele Bardar și Rezeni, raionul Ialoveni și în satul Carabetovca,  raionul Basarabeasca. O listă detaliată cu adrese poate fi găsită aici . Doar deținătorii de pașapoarte românești vor putea vota la aceste secții de votare.

Pentru posesorii de pașaport bulgar vor fi deschise 7 secții de votare: la Ambasada Bulgariei la Chișinău, la Consulatul Bulgariei din Taraclia, precum și la Cahul, Comrat, Tvardița, Ceadîr-Lunga și Copciac. Lista adreselor aici .

Puteți vota la secțiile „românești” și „bulgare” doar pe 9 iunie.

Dacă aveți un pașaport dintr-o altă țară din UE, puteți vota la ambasada țării respective. Informații suplimentare pot fi obținute la ambasade și consulate. Informațiile de contact necesare pot fi găsite pe aceste site-uri:

Pe cine puteți vota?

La alegerile pentru Parlamentul European puteți vota un candidat din țara a cărei cetățean sunteți.

Dacă sunteți cetățean al României, iată pentru cine puteți vota:

Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD)

Aceste partide au concurat multă vreme între ele, astăzi ele au majoritatea în Senat și în Camera Deputaților și un guvern de coaliție. PNL și PSD au o listă comună pentru alegerile europarlamentare. Partidul de guvernământ din Moldova, PAS,  a îndemnat alegătorii să susțină PNL, pe motiv că acest partid promovează activ interesele Republicii Moldova în Europa.

În același timp, PAS nu a menționat nimic de PSD, care s-a pomenit de mai multe ori în centrul unor scandaluri de corupție. Astfel, fostul șef al PSD, Victor Ponta, a figurat într-un dosar penal, dar a fost achitat. Un alt fost șef al partidului, Liviu Dragnea, a fost condamnat în 2019 la 3,5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. În plus, PSD este cunoscut pentru declarațiile sale pro-ruse. De exemplu, în ianuarie 2022, ministrul de atunci al Apărării Vasile Dincu a vorbit despre necesitatea de a construi securitatea „împreună cu Rusia, și nu împotriva ei”. La câteva luni după invazia rusă în Ucraina, deputatul PSD Dumitru Coarnă a vizitat ambasada Rusiei în România. Pentru aceasta, Coarnă a fost însă exclus din partid. Dar gustul amar a rămas.

Dreapta Unită. O altă alianță pro-europeană

Vectorul european este susținut și de Alianța Dreapta Unită din România. Aceasta este formată din trei partide: Uniunea Salvați România (USR), care este considerată a treia forță politică din România (după PNL și PSD), Partidul Mișcarea Populară (PMP), partidul fostului președinte al României Traian Băsescu, și Forța Dreaptă, un partid al transfugilor din PNL, care nu au fost de acord cu crearea unei alianțe cu PSD.

Reprezentantul partidului CUB din Moldova, Ion Bulgac, a îndemnat alegătorii să voteze pentru Alianța Dreaptă Unită. Bulgac a fost candidatul CUB la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

Socialiștii. Împotriva NATO

Printre candidați se numără și partide cu viziuni politice de stânga, de exemplu Alianța politică România Socialistă. Ei pledează pentru retragerea României din NATO. Forța principală a alianței este Partidul Socialist din România. Acesta este un partid extraparlamentar, a cărui ideologie este eurocomunismul.

SOS România, partid pro-rus

Partidul SOS România atrage atenția prin faptul că pe lista sa candidează scandalosul  politician român, Diana Șoșoacă, cunoscută pentru părerile ei pro-ruse. Ea a mers la ambasada Rusiei după izbucnirea războiului în Ucraina și a cerut României să părăsească UE. Șoșoacă a mai declarat că ea a fost cea care l-a convins pe președintele Belarusului Alexandr Lukașenko să discute cu fostul șef al PMC Wagner, Evgheni Prigojin, pentru ca acesta să-și oprească „marșul împotriva Moscovei”. Șoșoacă a declarat atunci că „a salvat Moscova”.

AUR partid de extremă dreaptă

AUR sau Alianța pentru Unirea Românilor se poziționează drept un partid de extremă dreapta. Acesta este un partid eurosceptic care pledează pentru unirea României cu Moldova, promovează „valorile tradiționale” și se opune mișcării LGBT și avortului. AUR Moldova a participat și la alegerile parlamentare din Moldova. Doar că nu a obținut niciun rezultat.

Alții

Printre candidați se numără și un alt partid unionist, România Mare. Acest partid pledează pentru refacerea granițelor „României Mari”, care include teritoriile Ucrainei și Republicii Moldova de astăzi.

Printre candidați se numără și un partid care reprezintă interesele maghiarilor români – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), și un partid al reprezentanților diasporei Diaspora Unită.

Pe lista electorală se află și partidul REPER, care susține vectorul euro-atlantic al României. Acest partid a fost creat de oameni din Uniunea pentru Mântuirea României (USR).

De asemenea, pe liste se află și partidul Patrioții României și un alt „partid de stânga” – Partidul Umaniștilor și Social-Liberalilor (PUSL).

Din partea României mai sunt patru candidați independenți pentru Parlamentul European: Paula Pârvenescu, Vlad Gheorghe, Nicu Ștefănuță, Dumitru-Selivestru Șoșoacă.

Dacă sunteți cetățean bulgar, iată pentru cine puteți vota:

În buletinul de vot sunt reprezentate 31 de forțe politice. Să vorbim despre unele dintre ele.

Partidele de la putere GERB – SDS

Partidul Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) şi partidul Uniunea Forţelor Democratice (SDS) candidează la alegerile pentru Parlamentul European cu o singură listă. În Adunarea Populară a Bulgarei (legislativul țării), aceste două partide reprezintă cea mai mare fracțiune (69 de deputați). Împreună cu partidele „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria Democrată” au format un guvern de coaliție. GERB și SDS au viziuni pro-europene, de centru-dreapta.

Socialiștii

Partidul Socialist Bulgar (PSB) este în opoziție cu actualul guvern. PSB, ca și PSD din România, face parte din Partidul Socialiștilor Europeni. Socialiștii bulgari susțin UE, dar în unele probleme au opinii eurosceptice, de exemplu, critică unele sancțiuni împotriva Rusiei.

Partidul Verzilor

Verzilor bulgari candidează separat pentru Parlamentul European. În prezent, aceștia nu sunt reprezentați nici în Adunarea Populară și nici în Parlamentul European.

Mișcarea Națională Bulgară

Acesta este un partid bulgar de extremă dreaptă. Ei susțin că ideologia lor este conservatorismul național. Mișcarea Națională Bulgară este membră a Partidului Conservator și Reformist European. Aceștia sunt adesea criticați pentru colaborarea cu organizații național-socialiste și neonaziste.

Renaştere

Partidul „Renaștere” este un partid eurosceptic reprezentat în Adunarea Populară. Apropo, partidul „Renaștere” cooperează cu partidul  „Renaștere” moldovenesc, afiliat lui Șor. Împreună, aceste partide au participat la conferințe ale euroscepticilor

În Bulgaria, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, vor avea loc și alegerile pentru Adunarea Populară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: