NewsMaker/Denis Borșevici: foto simbol

Alegeri prezidențiale 2024: Moldovenii aleg viitorul președinte al țării

Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne pentru a-și alege președintele, în cadrul celui de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Peste 3 milioane de cetățeni cu drept de vot au fost așteptați să participe la acest proces electoral, care marchează o premieră prin introducerea votului prin corespondență pentru moldovenii aflați în Statele Unite, Canada, și alte țări nordice. Pentru validarea alegerilor, cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși trebuie să se prezinte la urne. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur peste două săptămâni. În total, 11 candidați au fost înregistrați oficial în cursa pentru fotoliul prezidențial. Rezultatele finale ale alegerilor vor fi validate de Curtea Constituțională, iar în cazul unui tur doi, acesta va avea loc pe 3 noiembrie 2024.

Actualizare 212 octombrie: Toate procesele-verbale au fost procesate. Conform rezultatelor finale, pe primul loc s-a clasat Maia Sandu, cu un total de 42,45% din voturi (656354), iar Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM, a obținut 25.98% din sufragii (401726 voturi). Al doilea tur de scrutin urmează să se desfășoare pe 3 noiembrie.

Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo s-au invitat reciproc la dezbateri electorale.

Actualizare 21 octombrie, 11.10: Ultimele secții de votare s-au închis în dimineața zilei de 21 octombrie, la ora 07:00. Comisia Electorală Centrală (CEC) așteaptă documentele electorale în originar de la toate secțiile de votare și declară că până atunci informațiile privind rezultatele la referendum și prezidențiale „poartă un caracter preliminar”. La rândul lor, consiliile electorale de circumscripție au la dispoziție 48 de ore după închiderea secțiilor de votare pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor. După aceasta, CEC va anunța rezultatele finale ale referendumului și alegerilor prezidențiale. Totuși, a declarat președinta CEC, „informațiile preliminare arată că niciunul din cei 11 candidați la funcția de președinte nu a acumulat cel puțin jumătate din voturile alegătorilor și respectiv urmează a fi organizat cel de-al doilea tur de scrutin”. Detalii AICI.

Actualizare 21 octombrie, 09.03: Comisia Electorală a prelucrat 98,42% din procese-verbale cu privire la referendum. Potrivit ultimelor date, preliminare, 50,08% au votat în favoarea modificării Constituției și 49,92% s-au pronunțat împotrivă. Cu privire la prezidențiale, au fost prelucrate 98,38% din totalul proceselor-verbale. Maia Sandu conduce cu 41,98% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,31%.

Actualizare 21 octombrie, 08.40: Comisia Electorală a prelucrat 98,38% din procese-verbale. Potrivit ultimelor date cu privire la referendum, 50,07% au votat în favoarea modificării Constituției și 49,93% s-au pronunțat împotrivă. Cu privire la prezidențiale, au fost prelucrate 98,20% din totalul proceselor-verbale. Maia Sandu conduce cu 41,92% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,35%.

Actualizare 21 octombrie, 08.18: Comisia Electorală a prelucrat 2 180 (98,24%) din totalul proceselor-verbale. Maia Sandu conduce cu 41,89% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,36%. Cu privire la referendum, 50,00 % au votat în favoarea modificării Constituției și 50, 00% s-au pronunțat împotrivă. Aici au fost prelucrate 2 181 (98,29%) procese-verbale din cele 2 219.

Actualizare 21 octombrie, 07.10: Comisia Electorală Centrală a prelucrat peste 97% din procese-verbale. Potrivit datelor preliminare, la alegerile prezidențiale, Maia Sandu conduce cu 41,82% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,36%. Pe locul trei se află Renato Usatîi. Cu privire la referendum, 49,86% au votat în favoarea modificării Constituției și 50,14% s-au pronunțat împotrivă. Detalii AICI.

După miezul nopții, Maia Sandu a venit cu o declarație în contextul scrutinului de duminică. Ea a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. „Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a comunicat Sandu. Detalii AICI.

Actualizare 21.50: Mesajele candidaților după încheierea procesului de votare în R. Moldova.

Natalia Morari: „Dragi concetățeni, aceste alegeri nu pot fi considerate nici libere, nici corecte, iar adevărata noastră luptă pentru schimbare abia începe. Împreună cu echipa mea îmi doresc o Moldovă Nouă din care să nu vrei să pleci și în care să dorești să revii. Și pentru asta voi lupta în continuare. Vă mulțumesc”.

Alexandr Stoianoglo: „Vreau să vă mulțumesc pentru implicare, pentru fiecare vot, pentru energia și încrederea pe care ați investit-o în acest proces democratic. Indiferent de rezultatele acestui scrutin, contează că astăzi fiecare dintre voi a avut un cuvânt de spus. Vă mulțumesc că ați ales să participați la alegeri și ați demonstrat că R. Moldova este o țară vie și hotărâtă să-și definească viitorul”.

Ion Chicu: „Vreau să mulțumesc tuturor cetățenilor, pentru că ați decis soarta țării pentru următorii patru ani. O recunosc și vă spun cu toată sinceritatea: am văzut multă decepție, dezamăgire și cea mai mare frică îmi era că n-o să veniți la alegeri. Vă sunt recunoscător că ați mai dat o șansă statului nostru și ați venit astăzi și ați votat. Vă mulțumesc pentru acest gest de mare responsabilitate civică și patriotică”.

Tudor Ulianovschi: „Încrederea pe care mi-ați acordat-o mă onorează, mă responsabilizează și îmi dă puterea de a continua lupta pentru o Moldovă normală, prosperă și unită, pe care o merităm cu toții. Promit să nu vă dezamăgesc și să rămân fidel principiilor pe care le-am împărtășit în această campanie.”

Renato Usatîi: „Mulțumesc echipei mele pentru munca depusă în toată această perioadă. Indiferent de rezultat, lupta noastră pentru Republica Moldova, continuă”.

Actualizare 21.00: Procesul de vot din Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE s-a finalizat. Secțiile de votare s-au închis la ora 21:00.

Actualizare 20.50: Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), până la această oră, 51,1% dintre cetățenii înscriși pe listele electorale și-au exercitat dreptul de vot în cadrul referendumului republican constituțional și alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Acest procentaj reprezintă peste 1,5 milioane de persoane. Conform datelor prezentate, majoritatea celor care au votat sunt femei 54,60%, în timp ce bărbații reprezintă 45,30% dintre alegători.

Actualizare 19.20: Referendumul constituțional de aderare la Uniunea Europeană, a fost validat. Comisia Electorală Centrală anunță că, potrivit datelor preliminare, până la ora 18:00 la plebiscit au participat 42,44%. Pragul minim de validare este de 33,33 %.

Între timp, alegerile prezidențiale au fost deja mai devreme considerate valabile. Peste 49 la sută dintre moldoveni au mers la urne ceea ce înseamnă peste 1,4 milioane de alegători înscriși.

Actualizare 16.33: Până la ora 15:00 și-au exprimat dreptul de vot peste 1.143.000 de cetățeni, ceea ce înseamnă peste 39% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.  De asemenea, referitor la referendum, CEC a precizat că, la ora 15:00, prezența la vot era de 32,11%. În diaspora, prezența la vot la această oră este de peste 152.000 de alegători.

De asemenea, președinta CEC, Caraman Angelica, a anunțat că în Japonia și China s-a încheiat procesul de vot.

Actualizare 14.46: Alegerile prezidențiale pot fi considerate valide. La scrutin au participat 34,26% din alegători. Menționăm, alegerile prezidențiale se consideră valabile dacă după închiderea tuturor secțiilor de votare la scrutin au participat mai mult de o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Astfel, pentru validarea alegerilor este nevoie ca la urnele de vot să se prezinte nu mai puțin de 33,33 % dintre cetățenii cu drept de vot.

Actualizare 14.32: Până la această oră au votat 949 871 de cetățeni ai Republicii Moldova sau 33,26%.

Actualizare 12.26: Până la această oră, pe teritoriul Republicii Moldova, au votat peste 56 de mii de cetățeni (peste 20%). În afara Republicii Moldova și-au exercitat dreptul la vot peste 5 mii de cetățeni. Date în timp real cu privire la procesul de vot pot fi văzute pe site‐ul Comisiei Electorale Centrale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: