tv8.md

Alegerile în Găgăuzia, amânate din nou: Curtea de Apel suspendă deciziile Adunării Populare

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost amânate din nou, după ce Curtea de Apel Sud, cu sediul la Cahul, a admis pe 3 aprilie cererea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat și a suspendat deciziile adoptate de legislativul autonomiei pe 17 martie. Informația a fost confirmată pentru NM de șeful Oficiului, Serghei Cernev.

Instanța a suspendat hotărârile prin care Adunarea Populară a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie, a decis constituirea unui nou organ electoral local și a aprobat regulamentul de desfășurare a scrutinului.

Decizia este valabilă până la examinarea cauzei în fond și poate fi contestată, în termen de 15 zile, la Curtea Supremă de Justiție.

Hotărârea vine la doar o zi după ce Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o rezoluție prin care a insistat ca alegerile să aibă loc pe 21 iunie și a acuzat autoritățile centrale de „sabotaj”.

De cealaltă parte, reprezentanții Cancelariei de Stat susțin că acțiunile autorităților din autonomie contravin legislației naționale și depășesc competențele acesteia.

„Adunarea Populară încalcă legislația Republicii Moldova. Acest lucru nu poate continua la nesfârșit. Cancelaria de Stat respectă legea și contestă actele ilegale în instanță. (…) Dacă legea va funcționa, astfel de decizii ar trebui să fie sancționate. Există o decizie a instanței, pe care nu o respectăm. Apare întrebarea: are Găgăuzia acest drept sau nu? Din păcate, vedem că ambițiile APG sunt puse mai presus de lege. Așa ceva nu trebuie să existe niciodată pe teritoriul Republicii Moldova. Cu atât mai mult cu cât Adunarea Populară este un organ legislativ și ar trebui să respecte legea”, a declarat Cernev pentru NM.

Amintim că, în martie, deputații din autonomie au stabilită că noile alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea loc pe 21 iunie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.

De altfel, criza din jurul alegerilor din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul în organizarea alegerilor în autonomie ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: