Reprezentanții de la Tiraspol au preluat astăzi, 12 aprilie, cele 120 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech din totalul celor 942 de doze ce au fost repartizate cu titlu gratuit localităților din stânga Nistrului și municipiului Bender, dintre care 822 au fost ridicate pe data de 6 aprilie.
De asemenea, autoritățile de la Chișinău le-au informat pe cele de la Tiraspol despre disponibilitatea de a transmite cu titlu gratuit alte 2000 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-un lot nou de donație din partea României pentru Republica Moldova. Specialiștii de profil din regiune au ridicat setul de documente însoțitor, urmând ca în zilele apropiate să revină pentru definitivarea formalităților necesare, transportarea acestora și administrarea în raioanele de est ale țării.
Concomitent, pe lângă cele 2000 de doze de vaccin AstraZeneca, de la Depozitul Național de Vaccinuri din cadrul Agenţiei Naționale pentru Sănătate Publică urmează a fi ridicate și 2000 de seringi de 0,5 ml pentru procesul de vaccinare și 20 de cutii de siguranță pentru colectarea seringilor utilizate.
Anterior, autoritățile de la Chișinău au donat 3910 de doze de vaccin AstraZeneca localităților din stânga Nistrului.
Chișinăul și Bucureștiul continuă discuțiile privind reintegrarea regiunii transnistrene. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut joi, 2 aprilie, o întrevedere cu ambasadorul România în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, în cadrul căreia a fost discutat subiectul.
Biroul politici de reintegrare a transmis într-un comunicat că, în cadrul discuțiilor, oficialii au abordat un „spectru larg” de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale Republicii Moldova.
„În calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare. De asemenea, vicepremierul a evidențiat ajutorul acordat în gestionarea crizei ecologice de pe Nistru, care a contribuit la crearea unui cadru practic pentru apropierea celor două maluri”, a comunicat instituția.
Valeriu Chiveri și Cristian-Leon Țurcanu au mai evocat deschiderea de a consolida eforturile pentru susținerea și promovarea unor politici sustenabile în beneficiul cetățenilor din localitățile amplasate în perimetrul Zonei de Securitate.
La rândul său, diplomatul a transmis, într-o postare pe Facebook, că întrevederea cu Chiveri a fost „foarte bună” și că a reafirmat disponibilitatea României de a sprijini procesul de reintegrare al regiunii transnistrene.
„Reintegrarea politică, economică și socială se desfășoară într-un context regional complicat, însă România și UE sunt alături de Republica Moldova în acest proces asiduu și complex”, a menționat ambasadorul.
gov.md
Amintim că, la începutul lunii martie, în cadrul unei vizite la București, Valeriu Chiveri a mai discutat despre regiunea transnistreană și evoluțiile din procesul de reintegrare cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu.
În ultimele luni, Chișinăul a reluat discuțiile cu administrația nerecunoscută de la Tiraspol privind reglementarea diferendului transnistrean, după o pauză de peste 15 luni. Pe 26 februarie, Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu reprezentantul politic al părții transnistrene, Vitalii Ignatiev, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol. O nouă întrevedere este programată pentru mijlocul lunii aprilie. Între timp, mai multe grupuri de lucru pe mai multe domenii poartă discuții.
De asemenea, jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat recent un document de 14 pagini privind soluționarea conflictului, pregătit de autoritățile de la Chișinău. Acesta prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea documentului, dar a subliniat că acesta nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.
