Viață

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Mihaela Conovali
| 23 octombrie, 2025
17:11

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

amnistie, CNA, olesea stamate, percheziții

Știri similare

Viață

Percheziții la Spitalul Raional Florești: un șef de secție și asistenta superioară ar fi luat mită în schimbul eliberării unor acte medicale

Viață

Licitație pentru servicii de colectare a deșeurilor periculoase, trucată la Moldelectrica? Patru persoane – reținute. Reacție (UPDATE)

Gagauzia

Consens între Chișinău și Comrat privind alegerile din Găgăuzia? Discuții la președinție cu reprezentanții autonomiei

Dumitru Petruleac
| 11 mai, 2026
19:14

Grupul de lucru constituit pentru deblocarea crizei electorale din Găgăuzia s-a întrunit pe 11 mai la Președinție și a ajuns la un consens „pe toate divergențele” privind regulile de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară. Un proiect de decizie urmează să fie prezentat în câteva zile, după care va fi supus votului în Adunarea Populară, cel mai probabil săptămâna viitoare. La discuții au participat președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, deputați ai Adunării Populare, în frunte cu președintele interimar Nicolae Ormandji, deputați din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale și un reprezentant al Președinției.

Fostul procuror general și deputatul Alexandr Stoianoglo, care a participat la discuții în calitate de reprezentant al Parlamentului, a declarat pentru NewsMaker că părțile au ajuns la o soluție după blocajul din ultima perioadă.

„Cred că în viitorul apropiat vor fi găsite soluțiile pentru organizarea alegerilor. Scopul Chișinăului este ca alegerile să se organizeze în mod democratic și transparent, și cred că acest principiu îl împărtășesc și locuitorii Găgăuziei”, a spus Stoianoglo.

Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolae Ormandji, a declarat pentru NewsMaker că grupul de lucru a ajuns la consens pe toate punctele divergente și că decizia finală rămâne la Adunarea Populară.

„Reprezentanții Adunării Populare, ai Parlamentului și ai CEC au lucrat la elaborarea unei hotărâri unice pentru depășirea situației privind alegerile în APG. Codul electoral al Găgăuziei și Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, au o serie de prevederi care se contrazic. Astăzi am ieșit la etapa finală. Am găsit consens pe toate aceste puncte și în cel mai scurt timp această hotărâre va fi adoptată în Adunarea Populară”, a declarat Ormandji.

Acesta a precizat că un aspect esențial pentru Găgăuzia a fost păstrat: competența Adunării Populare de a numi membrii organului electoral regional și de a stabili data alegerilor rămâne în conformitate cu Legea privind statutul juridic special.

„Sper că colegii vor susține și vom organiza alegerile în cel mai scurt timp. Ultimul pas, ultima decizie rămâne la Adunarea Populară. Cred că săptămâna viitoare va fi deja organizată ședința pentru aprobarea acestei hotărâri”, a adăugat Ormandji.

Ce s-a convenit în cadrul grupului de lucru

Grupul de lucru a discutat principiile de bază care vor sta la baza organizării scrutinului — transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale, potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială. Documentul care urmează să fie adoptat va reglementa o serie de particularități ale alegerilor din Găgăuzia, care în prezent se află în contradicție cu Codul electoral național adoptat în decembrie 2022.

Printre aspectele convenite se numără modul de desemnare a membrilor în organul electoral regional, aceștia vor trebui să treacă verificări la ANI, problema listelor electorale și regulile de finanțare a candidaților. Una dintre principalele anomalii identificate era absența unui plafon la donațiile în numerar în cadrul alegerilor din Găgăuzia, spre deosebire de restul țării.

Grosu: „95% din soluții au fost găsite”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat progresul înregistrat în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, în ediția din 11 mai, precizând că în câteva zile va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia.

„Chiar azi a avut loc o ședință între colegii mei de la Parlament și reprezentanții Adunării Populare. Mi s-a spus că aproape în proporție de 95% au găsit soluții pentru ceea ce numim noi particularitățile desfășurării alegerilor în Adunarea Populară din Găgăuzia și, în sfârșit, într-un viitor de câteva zile vor veni cu un proiect de decizie care va conține aceste particularități. Ce am descoperit în Găgăuzia, că nu era, spre exemplu, plafon la finanțări cash. Ceea ce e anormal. Deci va fi acest proiect de decizie al Adunării pe care în câteva zile o vor prezenta colegii de la Adunarea Populară. O să se uite încă o dată și colegii mei de la Parlament și Comisia Electorală Centrală, să se elimine toate întrebările, ca ulterior să purceadă procesul de avizare, astfel ca anul acesta să avem alegeri. Deci ăsta e planul. Anul ăsta nu puteam să ținem atâta în suspans”, a declarat Grosu.

***

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.

În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.

După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!