„Am votat pentru un președinte capabil și curajos”. Năstase, la secția de vot

Andrei Năstase, candidat independent la scrutinul prezidențial, s-a prezentat la secția de vot alături de soție și fiică. El a spus că a votat „pentru un președinte capabil, curajos și competent”. „Am votat pentru o țară în care să avem ordine și dreptate”, a mai declarat candidatul. 

„Am venit cu cele mai bune gânduri împreună cu familia mea, împreună cu soția, cu fetița mea. Am votat întâi de toate pentru un viitor mai bun pentru țara noastră, am votat pentru Moldova, pentru oamenii săi. Am votat pentru o țară în care să avem ordine, să avem dreptate, să avem bunăstare. Am votat pentru un președinte capabil, curajos, competent, astfel încât să combată corupția, să combată sărăcia, să protejeze familiile noastre pe care mi le doresc reunite acasă”, a comunicat Năstase.

***

Andrei Năstase și-a început activitatea publică în calitate de fondator și lider al Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, preluând ștafeta mișcării protestatare din 2015, scrie alegeri.md. A participat la alegerile din 2016 pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea candidatului comun al forțelor politice anti-oligarhice, Maia Sandu.

A câștigat în 2018 alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău. După invalidarea rezultatelor alegerilor, pe motiv că ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor, a devenit unul dintre liderii Mișcării de Rezistență ACUM.

Năstase a fost și ministru al Afacerilor Interne, mai târziu – și consilier în Consiliul Municipal Chișinău (CMC).

În decembrie 2022, Biroul Politic Național al Platformei DA a decis retragerea sprijinului politic fracțiunii Platforma DA din CMC, după ce consilierii municipali au votat, alături de cei ai Partidului Socialiștilor pentru adoptarea a patru Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) controversate, care vor permite construirea unor noi complexe locative. Guvernul a calificat inițiativa drept „ilegală”. Atunci consilierul municipal Andrei Năstase a declarat că reprezentanții Platformei au votat în favoarea PUZ-urilor bazându-se pe expertiză. Totodată, Năstase a spus că reprezentanții Platformei DA din CMC și-au înaintat demisia din partid, dar nu își vor depune mandatele de consilieri.

În mai 2024, Năstase a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale și că va participa la scrutin în calitate de candidat independent.

Între timp, pe 5 septembrie, Năstase a anunțat că își va crea partid politic după alegerile prezidențiale.

Pe 23 septembrie, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: