Securitatea energetică a țării a fost subiectul discuției vicepremierului Andrei Spînu, în cadrul unei videoconferințe, cu șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova.
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene menționează că în cadrul reuniunii a fost discutată în detalii securitatea energetică a țării și modul de implicare a corpului diplomatic în identificarea soluțiilor pentru criza energetică.
În comunicarea cu reprezentanții corpului diplomatic, ministrul Andrei Spînu a punctat că efortul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este orientat atât pe necesități imediate, cât și pe obiectivele pe termen lung.
„Eforturile imediate sunt concentrate pe compensarea deficitului de energie electrică și dezvoltarea contactelor între Energocom și companii din străinătate pentru identificarea surselor și căilor alternative de livrare a resurselor energetice. În ceea ce privește gazele naturale se lucrează asupra procurării și asigurării tranzitului gazelor”, a menționat Spînu.
Secretarul de stat al Ministerului de Externe Vladimir Cuc a punctat că diplomația Republicii Moldova este implicată activ în dialogul cu partenerii străini pentru gestionarea crizei energetice.
„Discuția de astăzi este o nouă ocazie pentru setarea obiectivelor concrete și pașilor următori pentru amplificarea efortului autorităților de a ameliora impactul negativ al crizei generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Rețeaua de contacte a ambasadelor noastre în țările de acreditare urmează să fie valorificată în promovarea obiectivelor statului în sfera energetică”, a declarat secretarul de stat.
La finele reuniunii, reprezentanții MAEIE declară că au fost setate sarcini concrete pentru misiunile diplomatice în promovarea necesităților urgente și pe termen mediu în vederea consolidării securității energetice a țării noastre.
***
Amintim că, în luna octombrie, Gazprom a redus cu 60% volumul de gaz pentru Republica Moldova – ambele maluri ale Nistrului. Anterior, cantitatea constituia 8,06 mln metri cub. Concernul rus dă vina pe Compania „Sistemul de transport al gazelor din Ucraina” (GTSU) și susține că volumul este predeterminat de refuzul unilateral al părții ucrainene de a nu accepta gaz rusesc GIS Sohranovka. De cealaltă parte, operatorul ucrainean a negat informațiile despre lipsa posibilităţilor sale de a crește volumul tranzitului de gaze către Moldova.
Pe 24 octombrie, Centrala de la Cuciurgan a redus de două ori și jumătate volumul de energie electrică livrat malului drept al Nistrului, din cauza diminuării cu 30% a cantității de gaz furnizată de Gazprom pentru Republica Moldova. Prin urmare, ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu un deficit de gaz și energie electrică. În regiunea transnistreană a fost declarată stare de urgență în domeniul economic, iar Uzina Metalurgică și cea de ciment din Râbnița și-au suspendat activitatea de producere.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Scrisori de intenție și parteneriate investiționale în valoare totală de peste 1 miliard de euro au fost anunțate pe 4 iunie la prima Conferință de Investiții Republica Moldova — Uniunea Europeană, desfășurată la Chișinău. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată în vizită la Chișinău în calitate de invitată oficială a evenimentului. Officiala a precizat că au fost depuse peste 75 de proiecte, și urmează a fi semnate scrisori de intenție cu primele opt companii, reprezentând aproximativ 208 milioane de euro, iar instituțiile financiare internaționale au anunțat investiții intenționate de până la 443 de milioane de euro. Președinta Maia Sandu a îndemnat oamenii de afaceri să investească într-un viitor stat al UE.
Președinta Maia Sandu a deschis evenimentul cu un discurs în care a subliniat că Moldova s-a schimbat fundamental în ultimii ani și a invitat investitorii să facă parte din această transformare.
„Cu câțiva ani în urmă, puțini credeau în noi. Eram numiți prea mici, prea fragili și prea aproape de un război. Ni s-a spus că alegerea noastră europeană nu va supraviețui presiunilor. A supraviețuit, pentru că am rămas fermi”, a declarat Sandu.
Șefa statului a subliniat că investițiile europene în Moldova au crescut cu aproape 30% în ultimii patru ani și că Planul de Creștere al UE, de aproape 2 miliarde de euro, se va traduce în drumuri, energie, infrastructură și industrie modernă.
„Când investiți în Moldova, investiți într-o țară al cărei viitor este ancorat în Europa, în reguli care devin reguli europene. În materie de concurență, de tratament echitabil, de protecție pe care orice investitor serios o așteaptă. Vă invităm să priviți spre direcția în care se îndreaptă Moldova, și să ajungeți devreme, să parcurgeți acest drum alături de noi”, a declarat Sandu.
Șefa statului a mai subliniat că, odată ce reconstrucția Ucrainei va începe, Moldova va deveni un hub natural pentru logistică, servicii, producție și energie, și a promis că investitorii nu vor naviga singuri prin țară.
„Angajamentul meu față de dumneavoastră este că nu veți naviga singuri prin Moldova. Acest guvern va sta alături de investitori pentru a tăia birocrația, pentru a rezolva problemele înainte ca ele să devină obstacole. Oamenii mă întreabă ce garanții poate oferi Moldova unui investitor. Răspunsul meu este: recordul nostru. Acționăm rapid. Ne onorăm angajamentele”, a adăugat Sandu.
Kos: peste 1 miliard de euro în investiții anunțate pentru Moldova
Comisara europeană Marta Kos a anunțat că la conferință au fost semnate scrisori de intenție cu primele opt companii, reprezentând aproximativ 208 milioane de euro în investiții intenționate. Instituțiile financiare au anunțat investiții de până la 443 de milioane de euro, mobilizate printr-o combinație de granturi, garanții și împrumuturi UE.
În total, sprijinul UE aduce până la 640 de milioane de euro în investiții intenționate, iar împreună cu investițiile din sectorul privat anunțate de Guvernul Moldovei – 364 de milioane, astfel, totalul depășește 1 miliard de euro.
Comisara a precizat că a lansat o cerere de exprimare a interesului pentru companiile europene care doresc sprijin UE personalizat pentru a investi în Moldova, concentrată pe agroalimentar și procesarea alimentelor, producție și industrie ușoară, energie regenerabilă, TIC și servicii digitale, turism și logistică. Răspunsul a fost, potrivit lui Kos, „excelent”, fiind depuse peste 75 de proiecte,
Marta Kos a subliniat că Moldova a implementat 93% din reformele prevăzute în Planul de Creștere al UE, plasând-o înaintea tuturor celorlalți candidați, și că acest lucru a construit încredere în rândul investitorilor.
„Cu 93% din implementare realizată, Moldova se află înaintea tuturor candidaților UE care au planuri de creștere. Aceasta construiește încredere. Vedem progresul vostru, vedem potențialul vostru, și la fel îl văd mulți investitori”, a declarat Kos.
Comisara a mai evidențiat progresele remarcabile ale Moldovei în sectorul energetic, precizând că în ultimii patru ani capacitatea de energie regenerabilă a crescut cu aproape 800%, iar în aprilie aceasta a acoperit peste o treime din consumul național — la anumite intervale, aproape 100%.
„Chiar luna trecută, în aprilie, energia regenerabilă a acoperit peste o treime din consumul național, la anumite intervale, aproape 100%. Acesta este un sector care se mișcă rapid în direcția corectă. Nu mă miră că ați atras atenția companiilor care construiesc centre de date”, a declarat Kos.
Comisara a subliniat și potențialul logistic al Moldovei, precizând că poziția geografică a țării — între Europa și piețele din Est, reprezintă un avantaj competitiv real, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană caută rute comerciale alternative spre Asia și privește tot mai mult spre regiunea Mării Negre și Caucazul de Sud.
„Moldova este o verigă esențială pe acest traseu”, a adăugat Kos.
Comisara a trasat și paralela cu țările care au aderat anterior la UE, citând exemplul Croației, unde șomajul a scăzut de la 17% la 4% în puțin mai mult de un deceniu după aderare, și al țărilor baltice, care astăzi se situează la circa 85% din PIB-ul mediu european. Kos a menționat că două dintre companiile care au semnat scrisori de intenție provin din Letonia și Lituania.
„Moldova poate urma același traseu, calea europeană spre prosperitatem care va aduce oportunități oamenilor săi harnici și inovatori. Moldova este atât de mare când este vorba de determinare europeană, perseverență, energie pozitivă și motivația că veți reuși. Și eu sunt sigură că veți reuși”, a conchis Kos.
***
Chișinăul găzduiește pe 4 iunie prima Conferință de Investiții Republica Moldova — Uniunea Europeană. Evenimentul este organizat în comun de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției Invest Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, și marchează un an de la lansarea Planului de Creștere al UE pentru Moldova, un pachet investițional de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025—2027.
Conferința reunește autorități moldovenești, instituții europene, instituții financiare internaționale, investitori locali și străini și lideri de afaceri, discuțiile concentrându-se pe sectoare cu potențial ridicat de investiții: energie și surse regenerabile, transport și logistică, procesare agroalimentară, transformare digitală, sănătate și biotehnologii.
Planul de Creștere al UE pentru Moldova urmărește accelerarea dezvoltării socio-economice a țării prin trei priorități: creșterea asistenței financiare printr-o Facilitate dedicată Reformă și Creștere, extinderea accesului Moldovei la Piața Unică a UE și sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale. Finanțarea este condiționată de implementarea reformelor convenite între Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
