Ambasadorii Moldovei peste hotare, însărcinați să caute soluții pentru criza energetică 

Securitatea energetică a țării a fost subiectul discuției vicepremierului Andrei Spînu, în cadrul unei videoconferințe, cu șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. 

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene menționează că în cadrul reuniunii a fost discutată în detalii securitatea energetică a țării și modul de implicare a corpului diplomatic în identificarea soluțiilor pentru criza energetică.

În comunicarea cu reprezentanții corpului diplomatic, ministrul Andrei Spînu a punctat că efortul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este orientat atât pe necesități imediate, cât și pe obiectivele pe termen lung.

„Eforturile imediate sunt concentrate pe compensarea deficitului de energie electrică și dezvoltarea contactelor între Energocom și companii din străinătate pentru identificarea surselor și căilor alternative de livrare a resurselor energetice. În ceea ce privește gazele naturale se lucrează asupra procurării și asigurării tranzitului gazelor”, a menționat Spînu.

Secretarul de stat al Ministerului de Externe Vladimir Cuc a punctat că diplomația Republicii Moldova este implicată activ în dialogul cu partenerii străini pentru gestionarea crizei energetice.

„Discuția de astăzi este o nouă ocazie pentru setarea obiectivelor concrete și pașilor următori pentru amplificarea efortului autorităților de a ameliora impactul negativ al crizei generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Rețeaua de contacte a ambasadelor noastre în țările de acreditare urmează să fie valorificată în promovarea obiectivelor statului în sfera energetică”, a declarat secretarul de stat.

La finele reuniunii, reprezentanții MAEIE declară că au fost setate sarcini concrete pentru misiunile diplomatice în promovarea necesităților urgente și pe termen mediu în vederea consolidării securității energetice a țării noastre.

***

Amintim că, în luna octombrie, Gazprom a redus cu 60% volumul de gaz pentru Republica Moldova – ambele maluri ale Nistrului. Anterior, cantitatea constituia 8,06 mln metri cub. Concernul rus dă vina pe Compania „Sistemul de transport al gazelor din Ucraina” (GTSU) și susține că volumul este predeterminat de refuzul unilateral al părții ucrainene de a nu accepta gaz rusesc GIS Sohranovka. De cealaltă parte, operatorul ucrainean a negat informațiile despre lipsa posibilităţilor sale de a crește volumul tranzitului de gaze către Moldova.

Pe 24 octombrie, Centrala de la Cuciurgan a redus de două ori și jumătate volumul de energie electrică livrat malului drept al Nistrului, din cauza diminuării cu 30% a cantității de gaz furnizată de Gazprom pentru Republica Moldova. Prin urmare, ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu un deficit de gaz și energie electrică. În regiunea transnistreană a fost declarată stare de urgență în domeniul economic, iar Uzina Metalurgică și cea de ciment din Râbnița și-au suspendat activitatea de producere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kos: „Sunteți atât de avansați, încât am folosit pentru prima dată AI pentru a vă ajuta”

Republica Moldova continuă procesul de aderare la Uniunea Europeană, demonstrând progrese rapide în implementarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene. Declarația a fost făcută de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu pentru Moldova 1. Potrivit oficialei europene, țara noastră a parcurs cel mai rapid proces de screening din istoria UE, pentru care Uniunea a folosit, pentru prima dată, un program de inteligență artificială.

„Noi am parcurs procesul de screening cel mai rapid din întreaga istorie a Uniunii Europene. Înainte de a începe negocierile, trebuie să analizăm unde se află legislația dumneavoastră în comparație cu cea europeană, unde există lacune și cum trebuie completate acestea. Dumneavoastră sunteți atât de avansați încât, pentru prima dată, am folosit programul de inteligență artificială pentru a vă ajuta să desfășurați acest screening. Screening-ul este deja în derulare”, a declarat Marta Kos.

Comisara a explicat că evaluarea tehnică și legislativă a vizat verificarea conformității legislației moldovenești cu cea europeană și identificarea eventualelor lacune.

„V-ați făcut temele și cred că, la nivel de lucru, vom continua acum în noiembrie. Toate statele membre au oferit undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată, atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Acesta este primul și cel mai important pas”, a adăugat oficiala europeană.

Kos a subliniat că aderarea la UE nu marchează finalul reformelor, ci începutul unei responsabilități mai mari.

„În momentul în care țara dumneavoastră va deveni membră, va trebui să continuați să luptați împotriva corupției și să respectați valorile europene”, a precizat comisara.

Referitor la posibilitatea unor perioade de tranziție pentru aplicarea normelor UE, Kos a respins ideea unei Europe cu „state de ranguri diferite” și a subliniat egalitatea tuturor membrilor:

„Nu există state membre de clasa I sau II. În procesul de preaderare, va trebui să vedem ce se întâmplă cu țările care nu respectă statul de drept. Pentru anumite domenii, dacă va fi nevoie de mai mult timp, sau dacă Uniunea Europeană va considera necesar, putem oferi, pe baza tratatului de aderare, o perioadă de tranziție”, a explicat Marta Kos.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: