Tudor Mardei / NewsMaker

ANALIZĂ: Când ar putea avea Găgăuzia un nou bașcan, după condamnarea Evgheniei Guțul și ce planuri are Șor

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare și reținută chiar în sala de judecată. Ce impact va avea această decizie asupra Găgăuziei și a relației dintre Chișinău și Comrat? Este necesar ca autonomia să organizeze alegeri anticipate pentru funcția de bașcan? De ce este construită imaginea de „victimă” în jurul lui Guțul și ce rol joacă Ilan Șor și blocul „Victorie” în această ecuație? Despre toate acestea — în materialul realizat de NM.

Bașcana Găgăuziei a fost condamnată. Ce urmează?

Pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a recunoscut-o vinovată pe Evghenia Guțul de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor” și a condamnat-o la șapte ani de închisoare (procurorii ceruseră nouă ani), precum și la interdicția de a fi membră a vreunui partid politic timp de cinci ani.

În aceeași zi, a fost pronunțată și sentința în cazul Svetlanei Popan, fosta șefă a filialei teritoriale Chișinău a ex-Partidului „Șor”: șase ani de închisoare și aceeași interdicție de apartenență politică.

Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Guțul ar fi primit în mod conștient bani de la un grup criminal organizat pentru finanțarea partidului politic. În total, potrivit anchetei, ea ar fi introdus în Republica Moldova peste 42 de milioane de lei. Acești bani urmează acum să fie recuperați de stat.

Și Svetlana Popan, potrivit acuzării, ar fi primit bani de la aceeași structură criminală, dar suma este mai mică — peste 9 milioane de lei. Și ea trebuie să restituie acești bani statului.

ZdG

Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel, iar Guțul a declarat deja că intenționează să facă acest lucru. Ea a calificat decizia instanței drept o „răfuială politică” care „nu are nimic în comun cu justiția”.

Conform legii, o infracțiune confirmată printr-o hotărâre judecătorească reprezintă temei pentru demiterea bașcanului. O astfel de prevedere se regăsește în Statul Găgăuziei – legea fundamentală a autonomiei. Tot în Statut se menționează că funcția de guvernator al Găgăuziei devine vacantă în cazul incapacității definitive de a-și exercita atribuțiile. Executarea unei pedepse cu închisoarea constituie tocmai o astfel de „incapacitate definitivă”.

Tudor Mardei | NewsMaker

În orice caz, după demisia bașcanului sunt organizate alegeri pentru un nou bașcan. După reținerea lui Guțul pe aeroport în primăvara acestui an, mass-media afiliate politicianului Ilan Șor, care se ascunde la Moscova, scriau despre posibilitatea ca Chișinăul să numească un bașcan „de-al său”. Însă, din punct de vedere legal, un astfel de scenariu este imposibil. Conform StatutulGăgăuziei, bașcanul este o funcție aleasă, iar numirea șefului Găgăuziei nu este permisă. Pe lângă alegerea bașcanului, Găgăuzia urmează să aleagă și o nouă Adunare Populară (parlamentul autonomiei). Mandatele actualilor deputați expiră în toamna acestui an.

Guțul — principală figură a lui Șor

În ultimele luni, anume Evghenia Guțul a devenit figura principală a forțelor afiliate lui Șor. Până la alegerea sa ca bașcan, Guțul, deși era secretară a Partidului „Șor”, nu apărea pe scena politică a Moldovei. Având practic zero notorietate, cu ajutorul lui Ilan Șor și al deputaților din Parlament asociați cu acesta, Guțul a reușit să câștige alegerile pentru funcția de bașcan. După inaugurare, ea nu s-a distanțat de politicianul fugar, ci dimpotrivă — și-a promovat activ legătura cu Șor.

telegram/Евгения Гуцул

În primăvara anului 2024, la Moscova, partidele afiliate lui Ilan Șor s-au unit într-un bloc numit „Pobeda” („Victoria”). Blocul a fost condus chiar de Șor, Evghenia Guțul a devenit secretar executiv al consiliului politic, iar deputata Marina Tauber — secretar al executivului.

Tot atunci, în primăvara lui 2024, Evghenia Guțul s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în marja festivalului tineretului de la Soci.

РИА Новости

În ajunul alegerilor parlamentare, Ilan Șor a anunțat participarea blocului „Victorie” la scrutin. Lista candidaților pentru Parlament urma să fie condusă chiar de Evghenia Guțul, însă Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului.

Este de menționat că și alți lideri ai blocului „Victorie” au primit pedepse cu închisoarea în dosare penale. Astfel, deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de detenție, iar deputata Svetlana Lozovan — la șase ani, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului. Ambii au fugit și se presupune că se află în regiunea transnistreană. Și Marina Tauber așteaptă o sentință: este acuzată de complicitate la finanțare ilegală a partidului. La începutul acestui an, parlamentara a părăsit Republica Moldova, iar procurorii cer 13 ani de închisoare pentru ea.

Ilan Șor însuși a fost condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”. Acum șase ani, el a fugit din țară. Astfel, Evghenia Guțul ar putea deveni prima dintre liderii blocului „Victorie” care va executa efectiv o pedeapsă.

Acest fapt, precum și faptul că este mamă a doi copii minori, contribuie la crearea unei imagini de „victimă” în jurul ei. Despre „victima regimului PAS” au început să vorbească politicienii și activiștii apropiați de Șor încă din momentul reținerii bașcanei. Politologa Angela Colațchi consideră că această imagine de victimă va fi exploatată în alegerile parlamentare din septembrie: „Mai mult decât atât, nu doar forțele afiliate lui Șor vor vorbi despre asta, ci și formațiuni precum recent creatul „Bloc patriotic”.” Menționăm că în „Blocul patriotic” a fost inclus și partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah — „Inima Moldovei”, care vizează voturile din autonomie.

Potrivit Angelei Colațchi, strategia de a crea imaginea unei victime funcționează în Moldova, având în vedere caracterul sentimental al alegătorilor: „Compasiunea față de cineva este adânc înrădăcinată în codul nostru cultural, izvorât din morala creștină. Totuși, utilizarea unor astfel de metode în politică este un gest foarte cinic și o manipulare a sentimentelor oamenilor”.

Ideea „victimizării lui Guțul” a fost preluată și de presa rusă, care a pus un accent deosebit pe faptul că Guțul are doi copii minori. La pronunțarea sentinței, Guțul a venit împreună cu fiul ei. Fotografia în care aceasta se desparte de copil după sentință a fost distribuită pe larg de mass-media.

Evghenia Guțul/Telegram

Ce va face Comratul?

„Condamnarea bașcanului va înrăutăți brusc relațiile dintre Chișinău și Comrat”, consideră politologa Angela Colațchi. „Pentru a îmbunătăți situația, autoritățile trebuie să muncească mai mult în regiune. Să discute cu oamenii, să le explice deciziile. Chiar dacă acolo atitudinea față de guvernare este critică. Trebuie de lucrat”, este convinsă experta.

Între timp, la Comrat, în dimineața zilei de 6 august, a fost convocată o ședință de urgență a Adunării Populare a Găgăuziei, dedicată sentinței aplicate bașcanei. O ședință extraordinară a fost organizată și după reținerea lui Guțul, însă atunci s-a limitat la o „declarație de dezacord”. Sunt șanse mari ca și actuala ședință să se încheie la fel. Comratul nu are pârghii reale de presiune asupra Chișinăului.

Ședința ar putea fi însoțită de un protest al susținătorilor lui Ilan Șor. Totuși, potrivit directorului laf.md, Vitalii Gaidarji, nu este de așteptat o mobilizare de proporții: „Nu cred că Găgăuzia va sări în picioare (pentru Guțul)”. Gaidarji a menționat că autonomia a fost tradițional o regiune eurosceptică, iar condamnarea bașcanei va amplifica această atitudine, însă, în opinia sa, sentința trebuie înțeleasă mai ales ca un semnal clar: „nu este permis să participi la scheme de corupție și să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise: proiect de lege

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: