Proiectul de lege cu privire la limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică (deoligarhizare), deși prevede limitarea drepturilor persoanelor, corespunde cerințelor constituționale și standardelor internaționale. Aspectul care ar putea fi îmbunătățit se referă la mărirea numărului membrilor independenți în Comitetul național deoligarhizare, prin includerea Avocatului Poporului, reprezentanților uniunilor profesionale și reprezentanților organizațiilor societății civile”. Este concluzia experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au analizat proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției.

Potrivit autorului, scopul proiectului legii este prevenirea și soluționarea conflictului de interese cauzat de fuziunea intereselor exponenților politici, a reprezentanților mass-media și ai celor din domeniul de afaceri, împiedicând autoritățile publice să-și exercite atribuțiile și să asigure securitatea națională a Republicii Moldova în sferele economice, politice și informaționale, să protejeze drepturile și libertățile constituționale ale cetățeanului, democrația, să asigure suveranitatea statului.

Astfel, cu referire la procedura de recunoaștere a calității de oligarh, experții CAPC consideră că trezește anumite obiecții componența Comitetului național deoligarhizare, din care fac parte: prim-ministru, prim viceprim-ministru, viceprim-miniștri, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor, Ministrul Afacerilor Interne, Guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia, Directorul Serviciilor de informații și securitate, Președintele Consiliului Audiovizualului, Președintele Consiliului Concurenței, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Procurorul General, Directorul Centrului Național Anticorupție.

„Componența numită este în majoritatea sa alcătuită din reprezentanți ai puterii executive, respectiv ai majorității politice care exercită actul guvernării. Ar fi binevenită regândirea componenței, pentru a exclude orice posibil risc în procedura de recunoaștere a persoanei ca având o influență economică și politică excesivă în viața publică (Oligarh)”, explică experții.

De asemenea, aceștia susțin că recunoașterea calității de oligarh necesită existența cumulativă a influenței politice importante sau excesive și dispunerea de resurse financiare sau mediatice importante. „În context, considerăm că restrângerea drepturilor acestor persoane de finanțare a întrunirilor sau partidelor politice și de privatizare a bunurilor publice, respectă echilibrul intereselor publice și drepturilor private”, se arată în opinia CAPC.