Noi.md

Analiză: În proiectul de lege al Ministerului Justiției cu privire la deoligarhizare trezește obiecții componența Comitetului național

Proiectul de lege cu privire la limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică (deoligarhizare), deși prevede limitarea drepturilor persoanelor, corespunde cerințelor constituționale și standardelor internaționale. Aspectul care ar putea fi îmbunătățit se referă la mărirea numărului membrilor independenți în Comitetul național deoligarhizare, prin includerea Avocatului Poporului, reprezentanților uniunilor profesionale și reprezentanților organizațiilor societății civile”. Este concluzia experților Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au analizat proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției.

Potrivit autorului, scopul proiectului legii este prevenirea și soluționarea conflictului de interese cauzat de fuziunea intereselor exponenților politici, a reprezentanților mass-media și ai celor din domeniul de afaceri, împiedicând autoritățile publice să-și exercite atribuțiile și să asigure securitatea națională a Republicii Moldova în sferele economice, politice și informaționale, să protejeze drepturile și libertățile constituționale ale cetățeanului, democrația, să asigure suveranitatea statului.

Astfel, cu referire la procedura de recunoaștere a calității de oligarh, experții CAPC consideră că trezește anumite obiecții componența Comitetului național deoligarhizare, din care fac parte: prim-ministru, prim viceprim-ministru, viceprim-miniștri, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor, Ministrul Afacerilor Interne, Guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia, Directorul Serviciilor de informații și securitate, Președintele Consiliului Audiovizualului, Președintele Consiliului Concurenței, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Procurorul General, Directorul Centrului Național Anticorupție.

„Componența numită este în majoritatea sa alcătuită din reprezentanți ai puterii executive, respectiv ai majorității politice care exercită actul guvernării. Ar fi binevenită regândirea componenței, pentru a exclude orice posibil risc în procedura de recunoaștere a persoanei ca având o influență economică și politică excesivă în viața publică (Oligarh)”, explică experții.

De asemenea, aceștia susțin că recunoașterea calității de oligarh necesită existența cumulativă a influenței politice importante sau excesive și dispunerea de resurse financiare sau mediatice importante. „În context, considerăm că restrângerea drepturilor acestor persoane de finanțare a întrunirilor sau partidelor politice și de privatizare a bunurilor publice, respectă echilibrul intereselor publice și drepturilor private”, se arată în opinia CAPC.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: