Fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase declară că în aceste momente, împreună cu familia, se află în Ucraina. Între-un live pe Facebook, el spune că se ocupă de întoarcerea atât a lui, cât și a familiei sale, acasă. Totodată, s-a adresat autorităților moldovenești „să dea dovadă de responsabilitate și solidaritate” cu privire la situația din regiune.
„În momentul în care vorbesc cu dumneavoastră nu sunt în țară. Agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, o nouă încălcare a dreptului internațional, mă găsește împreună cu familia mea chiar în Ucraina. Vreau să vă transmit tuturor și să vă asigur că suntem în siguranță și, bineînțeles, suntem preocupați de întoarcerea noastră imediată acasă, la Chișinău”, a spus Năstase.
Fostul lider al PDA a făcut și un apel către autoritățile din Republica Moldova. „Chem pe această cale întreaga clasă politică de la Chișinău să dea dovadă de responsabilitate și solidaritate întru realizarea consensului politic național în acest domeniu, un domeniu esențial pentru securitatea Republicii Moldova”, a declarat el.
În Republica Moldova ar putea fi declarată stare de urgență în contextul războiului din Ucraina. O solicitare în acest sens a fost făcută de șefa statului pe 24 februarie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate.
În contextul situației de securitate regională create, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat stabilirea nivelului Cod galben de alertă teroristă, aprobat prin ordinul directorului SIS al Republicii Moldova.
În contextul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina din această noapte, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europe solicită cetățenilor Republicii Moldova să nu se deplaseze în țara vecină, iar celor care se află temporar în Ucraina să părăsească teritoriul acestui stat imediat.
Totodată, MAEIE a dispus în regim de urgență evacuarea membrilor familiilor și personalului neesențial de la ambasada țării noastre la Kiev și consulatul de la Odesa. Echipa consulară este operațională şi acţionează în direcţia acordării asistenţei şi protecţiei consulare cetățenilor aflați pe teritoriul Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Deși criminalitatea este în scădere în Republica Moldova, ponderea infracțiunilor grave și deosebit de grave este în creștere, la fel ca și numărul sentințelor pronunțate de instanțe. NewsMaker explică cum au evoluat tendințele criminalității în Moldova la sfârșitul anului 2025.
Criminalitatea în scădere, sentințele în creștere
În ultimii ani, numărul infracțiunilor în Republica Moldova este în scădere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 au fost înregistrate 23,1 mii de infracțiuni – cu 6% mai puține decât în 2024 și cu 14,9% mai puține decât în 2021. Rata criminalității a fost de 97 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, față de 103 în anul 2024.
În același timp, numărul persoanelor condamnate în prima instanță a crescut cu 8,4% față de 2024, ajungând la 11,8 mii. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2025 în închisori se aflau 6,3 mii de persoane, dintre care 1,4 mii (22,4%) erau în arest preventiv sau aveau hotărâri nedefinitive, iar 4,9 mii (77,6%) – sentințe definitive. Din totalul deținuților, 5,3% erau femei, iar 94,7% – bărbați.
Mai multe detalii despre situația din sistemul judecătoresc al Moldovei pot fi găsite în rapoartele statistice ale Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Potrivit acestora, în 2025, judecătorii din prima instanță au pronunțat 11,3 mii de sentințe împotriva persoanelor fizice în cauze penale. Majoritatea covârșitoare a sentințelor sunt de condamnare (puțin peste 90%). În celelalte cazuri este vorba despre sentințe de achitare sau încetarea procesului judiciar. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2025 numărul total al sentințelor de toate tipurile a crescut cu 12,71%, iar în 2024 – cu 16,38%.
Cele mai frecvente infracțiuni în Moldova
În mod tradițional, instanțele pronunță cele mai multe sentințe pentru conducerea în stare de ebrietate (3,1 mii). La mare distanță, pe locul doi, se află sentințele pentru huliganism (1 mie), iar pe locul trei – pentru furt (1 mie). Urmează sentințele pentru violență în familie (711), pentru circulația ilegală a drogurilor și a substanțelor etnobotanice (562), precum și pentru falsificarea, deținerea sau comercializarea documentelor, ștampilelor sau formularelor false (409).
Potrivit datelor BNS, în 2025, 843 de persoane au avut de suferit în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie, iar ponderea femeilor în rândul victimelor a constituit 69,4%.
În domeniul economic, cele mai multe infracțiuni sunt legate de contrabandă – 63 de sentințe, dintre care 57 de condamnare. Neexecutarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, stabilite prin ordin de protecție, se încadrează în categoria infracțiunilor cu cea mai mare pondere a sentințelor de condamnare. În 2025, instanțele au pronunțat sentințe de condamnare pentru 179 de agresori domestici care au încălcat ordinele de protecție și au achitat doar un singur inculpat.
Pentru corupere activă, instanțele de primă instanță au condamnat 218 din 244 de inculpați, iar pentru corupere pasivă – 45 din 85. Sentințe de condamnare pentru trafic de influență au fost pronunțate în cazul a 110 din 122 de inculpați învinuiți în baza acestui articol.
Printre alte infracțiuni: traficul de persoane – 16 sentințe de condamnare, răpirea unei persoane – 31, lipsirea ilegală de libertate – 15, implicarea minorilor în activități infracționale – 11.
Datele BNS indică o creștere a numărului de infracțiuni grave și deosebit de grave în ultimii ani. Acestea reprezintă aproape un sfert din totalul infracțiunilor. Această tendință este confirmată și de datele privind sentințele pronunțate de instanțele de primă instanță. Dacă în 2025 numărul omorurilor intenționate a crescut nesemnificativ (cu 0,9%), atunci în 2024 acesta a crescut cu 24,72%. Numărul sentințelor pentru vătămări intenționate grave a crescut anul trecut cu 24,73%, iar pentru violuri – cu 23,88%.
Este important de menționat că creșterea numărului de sentințe în cauze penale nu este întotdeauna legată de creșterea numărului de infracțiuni. Între comiterea unei infracțiuni și pronunțarea unei sentințe pot trece ani și chiar decenii.
Problema criminalității este recunoscută și de Guvern. Din acest motiv, în 2025, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Național de combatere a criminalității pentru anii 2026–2030. Accentul este pus de autorități pe identificarea și eliminarea rețelelor criminale cu risc ridicat. Pentru aceasta, Guvernul propune îmbunătățirea cooperării cu Europol și Frontex, precum și implementarea unor instrumente analitice moderne.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
