Angajații și managementul de top al maib participă la Web Summit, cea mai mare conferință digitală la nivel global

Ca parte a procesului anual de actualizare a strategiei, managementul executiv al maib, Consiliul Băncii și angajați dedicați dezvoltărilor digitale din cadrul maib, împreună cu partenerul de încredere Mastercard, participă la Web Summit.

Web Summit este cea mai mare conferință digitală globală care reunește lideri în domeniu, șefi de stat, precum și fondatori și directori executivi atât ai companiilor de tehnologie consacrate, cât și ai start-up-urilor. Printre poveștile de succes din anii precedenți menționăm istoria Uber, care a reușit să obțină investiții substanțiale încă la etapa de start. În acest an, evenimentul desfășurat la Lisabona va prezenta 2.600 de start-up-uri și peste 900 de investitori. Printre temele principale ale summitului sunt: inteligența artificială, fiind un subiect de interes pentru participanți, precum și sustenabilitatea, cu peste 250 de start-up-uri care promovează Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, ca parte a inițiativei «Impact» a evenimentului.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:
«Industria în care am ales să operăm este în topul inovației tehnologice. Maib, ca bancă și ca lider al industriei, trebuie să se adapteze continuu pentru a rămâne trendsetter inovator pe piață. În ultimii doi ani, am făcut multe progrese în acest domeniu, prin realizări precum soluțiile noastre de plată, onboardingul digital, ecosistemele și aplicația noastră de mobile banking. De aceea, cred că este important pentru noi să participăm la astfel de evenimente, astfel încât să învățăm de la cei mai buni și să împărtășim din experiența noastră. Aș vrea să aduc mulțumiri Mastercard pentru susținerea acordată în această direcție.»

Maib inovează pentru a îmbunătăți experiența clienților
Participarea maib la acest eveniment exprimă angajamentul echipei de a dezvolta tehnologii digitale de top și de a implementa cele mai inovatoare soluții bancare din Republica Moldova. De asemenea, reprezintă investiția maib în oamenii săi talentați, cu accent pe profesionalismul și gândirea inovatoare a acestora. Pentru a satisface și a depăși cerințele exigente și în schimbare rapidă ale clienților, maib se străduiește să fie cel mai inovator jucător pe piață. În ultimii doi ani a reușit să implementeze mai multe dezvoltări:

• Implementarea soluțiilor de plată comode, cum ar fi Google Pay și Apple Pay, utilizate intens de către clienții și foarte apreciate;
• Dezvoltarea noilor ecosisteme — DriveHub, CasaHub și AgricolaHub, o abordare nouă pentru generarea de leaduri;
• Lansarea digital onboarding 100% online, care permite cetățenilor Republicii Moldova să-și deschidă un cont bancar la maib fără a vizita o sucursală;
• Integrarea biometriei, pentru a face procesul de autentificare mai simplu și mai sigur pentru clienți;
• Integrarea mai multor funcționalități în aplicația intuitivă de mobile banking maibank, care a ajuns la peste 501 mii de utilizatori, ceea ce reprezintă o acoperire de peste 80% din baza de clienți activi ai maib.
Împreună la nivelul următor!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Municipiului Chișinău

Restricții de circulație pe mai multe străzi din Chișinău începând cu 13 iulie. Lista străzilor afectate

Începând cu 13 iulie, pe mai multe străzi din municipiul Chișinău vor fi instituite restricții de circulație. Unele dintre ele vor fi valabile timp de aproape o lună. În perioada restricțiilor, traficul rutier va fi suspendat parțial, pe benzi. Informațiile au fost comunicate de Primăria municipiului Chișinău.

Conform autorităților capitalei, în perioada 13 iulie-3 august va fi suspendat parțial, pe benzi, traficul rutier pe strada Sarmizegetusa, pe tronsonul cuprins între bd. Cuza-Vodă și str. Burebista. În această perioadă vor fi efectuate lucrări de reparație a străzii Sarmizegetusa.

Tot în perioada 13 iulie-3 august va fi suspendat parțial, pe benzi, traficul rutier pe șoseaua Muncești, pe tronsonul cuprins între străzile Arca Moldovei și Băcioii Noi. În această perioadă vor fi efectuate lucrări de reparație a șos. Muncești. 

De asemenea, traficul rutier pe str. Florilor va fi suspendat, în contextul executării lucrărilor de reparație. Lucrările se vor desfășura pe etape, după cum urmează:

  • etapa I: tronsonul cuprins între străzile Studenților și Matei Basarab, pe perioada 13.07.2026-19.07.2026;
  • etapa II: tronsonul cuprins între străzile Matei Basarab și Miron Costin, pe perioada 20.07.2026-27.07.2026;
  • etapa III: tronsonul cuprins între străzile Miron Costin și Bogdan Voievod, pe perioada 28.07.2026-09.08.2026.

Mai mult, va fi suspendat parțial traficul rutier pe strada Vadul lui Vodă, pe tronsonul cuprins între străzile Meșterul Manole și Nicolae Milescu-Spătaru și pe str. Ginta Latină, tronsonul cuprins între bd. Mircea cel Bătrân și str. Nicolae Milescu-Spătaru, în perioada 14 iulie – 12 august.

Юлія Свириденко

„Este necesară reînnoirea Guvernului”: Zelenski, propunere pentru premierul Ucrainei și mesaj de mulțumire

Președintele Vladimir Zelenski a anunțat, pe 12 iulie, că Ucraina își schimbă strategia politică externă și internă. Potrivit lui Zelenski, pentru realizarea schimbărilor este necesară reînnoirea Cabinetului de miniștri. El a comunicat despre o întrevedere cu premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko. Președintele Ucrainei a menționat că i-a propus Iuliei Sviridenko să conducă „o nouă direcție importantă în relațiile cu un partener-cheie” și, totodată, i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată în funcția de prim-ministru.

Zelenski a anunțat pe o rețea de socializare că „Ucraina își schimbă strategia politică”. „Pentru fiecare direcție prioritară de politică externă va fi responsabilă o persoană concretă, cu o experiență semnificativă, capabilă să pună în aplicare ceea ce convenim la nivelul liderilor și ceea ce așteaptă poporul ucrainean. (…) Printre aceste direcții, cele mai importante sunt Statele Unite și acordurile noastre. (…) Uniunea Europeană, cu care este nevoie de un parcurs clar către aderare. (…) Regiunea Orientului Mijlociu și a Golfului, ca una dintre cele mai promițătoare direcții globale de cooperare în domeniul securității și economiei; China; organizațiile internaționale-cheie care influențează deciziile globale și care pot contribui mai mult la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat Zelenski. El a spus că schimbarea strategiei politice vizează și activitatea internă a țării.

„Am discutat detaliile cu prim-ministrul Ucrainei, Iulia Sviridenko. Am stabilit că, pentru realizarea schimbărilor, este necesară reînnoirea Cabinetului de Miniștri. Îi mulțumesc Iuliei pentru activitatea clară, stabilă și eficientă în funcția de prim-ministru, pentru anii de muncă cu rezultate în echipa Ucrainei și i-am propus să conducă o nouă direcție importantă în relațiile cu un partener-cheie. Mă bazez pe faptul că, împreună cu parlamentarii, vom realiza modificările corespunzătoare în Guvernul Ucrainei”, a anunțat Zelenski. Președintele Ucrainei a spus că vor exista schimbări și în componența conducerii instituțiilor de drept.

Iulia Sviridenko a scris pe o rețea de socializare că a discutat cu Vladimir Zelenski despre provocările cu care se confruntă Ucraina, schimbările necesare pentru consolidarea activității Guvernului și relațiile cu partenerii internaționali.

„Astăzi este extrem de important să unim toate forțele și resursele pentru consolidarea Ucrainei. Îi mulțumesc președintelui pentru încredere și pentru aprecierea înaltă a activității echipei noastre. Sunt mândră că am avut onoarea de a conduce Guvernul în cea mai dificilă perioadă din istoria recentă a Ucrainei. Mulțumesc fiecăruia și fiecăreia dintre cei care apără pământul ucrainean. (…) Mulțumesc întregii echipe guvernamentale pentru munca depusă în beneficiul statului într-o perioadă de mari provocări. (…) Am discutat cu președintele și despre pașii noștri următori. Sunt pregătită să continui să servesc statul ucrainean și să îndeplinesc sarcini menite să consolideze poziția Ucrainei, să apere interesele naționale și să apropie o pace justă”, a adăugat Sviridenko.

Zelenski nu a precizat în ce funcție ar urma să fie numită Sviridenko, însă deputatul de opoziție Iaroslav Jelezniak a declarat că, cel mai probabil, aceasta va deveni ambasadoare a Ucrainei în SUA.

***

Iulia Sviridenko a preluat funcția de prim-ministru al Ucrainei în iulie 2025. Propunerea a venit din partea președintelui ucrainean Vladimir Zelenski. Anterior, ea a ocupat funcția de ministru al Economiei și a fost unul dintre viceprim-miniștrii Ucrainei din noiembrie 2021. Are experiență în colaborarea cu înalți oficiali de la Washington, după ce a negociat și semnat un acord cu secretarul Trezoreriei, care acordă Statelor Unite acces preferențial la noi acorduri privind mineralele ucrainene și va contribui la finanțarea investițiilor pentru reconstrucția Ucrainei.

screenshot

Noul Mitropolit al Basarabiei a fost întronizat: își dorește un acord cu Guvernul de la Chișinău

Episcopul Antonie de Bălți a fost întronizat în calitate de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Ceremonia a avut loc pe 12 iulie, la biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Chișinău. În discursul său, noul mitropolit a spus, printre altele, că se va strădui să aibă o bună colaborare cu autoritățile statului. Totodată, și-a exprimat dorința de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural.

În cadrul ceremoniei s-a menționat că de la noul mitropolit se așteaptă „cinstire și ascultare față de Patriarhul României”, să manifeste „iubire de neam și grijă părintească pentru parohii și mănăstiri, pentru valorile credinței ortodoxe” și să „cultive relații de respect reciproc cu alte culte oficial recunoscute, pentru păstrarea păcii sociale”.

„Înțeleg ce responsabilitate mare îmi revine de acum încolo. (…) Avem cu toții aceeași misiune – creșterea și prosperarea Mitropoliei Basarabiei. (…) Îmi asum această cruce deloc ușoară și într-un timp cu totul special pentru Mitropolia Basarabiei, cu speranța că bunul Dumnezeu va fi în preajma mea. (…) Mitropolia Basarabiei își așteaptă cu drag și cu răbdare pe toți fiii ortodocși ai acestui spațiu să revină acasă. (…) Ca buni cetățeni, ne vom strădui să avem o bună colaborare cu autoritățile statului spre binele creștinilor noștri. (…) În acest sens, anunțăm dorința noastră de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural”, a comunicat noul Mitropolit.

Menționăm că la ceremonia de întronizare au fost prezenți, inclusiv, ministrul interimar al Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, Mitropolia Basarabiei a anunțat retragerea din funcție a mitropolitului Petru. Instituția a invocat oficial motive de vârstă și de sănătate. La scurt timp după acest anunț, în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un alt bărbat. Apariția imaginilor a generat un val de reacții, dar și speculații în spațiul public privind o posibilă legătură între difuzarea acestora și decizia de retragere. Contactați de NewsMaker, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că demisia mitropolitului Petru este determinată în primul rând de vârsta și starea sa de sănătate. Totodată, aceștia au precizat că instituția va avea o poziție oficială, „după ce se va adeveri dacă este falsă sau dacă este reală acea înregistrare video”.

Pe 3 iunie, Biserica Ortodoxă Române a aprobat demisia mitropolitului Basarabiei. Tot atunci s-a anunțat că se pregătește alegerea unui nou mitropolit al Basarabiei. Pe 20 iunie, Mitropolia Basarabiei a desemnat, prin consultare deschisă urmată de vot secret, doi candidați pentru funcția de mitropolit: episcopul Antonie de Bălți și episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Pe 2 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe episcopul Antonie de Bălți în fruntea Mitropoliei Basarabiei.

screenshot

Critici după o declarație controversată a ambasadorului Germaniei la Chișinău, privind limba și religia în R. Moldova și România

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Ambasada Germaniei nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare.

Ce a declarat ambasadorul

La ediția din 9 iulie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România, adăugând totodată că „noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România”.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială, dar, desigur, au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a răspuns Hubert Knirsch, potrivit unei traduceri live din timpul emisiunii.

Ambasada Germaniei în Republica Moldova nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar la acest subiect. NewsMaker a solicitat o reacție din partea misiunii diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare pentru ziua de 13 iulie.

Reacții în Republica Moldova și România

„Când a zis-o la final de emisiune dl ambasador mi-am zis: gata, va fi scandal. Nu există ceva mai sensibil în partea asta a Prutului… Nu există”, a scris prezentatorul emisiunii „Cabinetul din umbră”, Vitalie Călugăreanu, pe 12 iulie, pe rețelele de socializare.

„Excelența, bravo și mulțumim!”, a reacționat istoricul Alexei Tulbure. „Potrivit acestuia (nota red. Hubert Knirsch), în Republica Moldova coexistă opinii diferite cu privire la limbă, cultură și identitate. Unii cetățeni se consideră parte a spațiului românesc, alții au o altă viziune. Acești „alții”, adaug eu, reprezintă aproape 80% din populație, potrivit ultimului recensământ, declarându-se moldoveni. Majoritatea lor condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia. (…) Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova”, a adăugat Tulbure.

Jurnalistul Vasile Munteanu a scris că „românitatea societății dintre Prut și Nistru este o realitate istorică, nu una inventată încă în perioada Rusiei țariste, iar limba română este un adevăr științific demonstrat prin argumente științifice”. „Avem și o hotărâre a Curții Constituționale, dar vă recomand să citiți cu mare atenție și Declarația de Independență a Republicii Moldova. (…) Nu există: identitate moldovenească; popor moldovenesc; națiune moldovenească”, a reacționat jurnalistul la postarea lui Alexei Tulbure.

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că „un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională”. „Eu nu vreau ca nici „rusul”, nici „neamțul” să-mi spună ce identitate națională am. (…) Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. (…) Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt”, a adăugat Sturza.

Jurnalistul român Răzvan Gheorghe a spus că „Ministerul Afacerilor Externe de la București ar trebui să reacționeze cu fermitate”. „Sunt intolerabile astfel de atacuri la adresa României și a românilor”, a adăugat el.

Fostul deputat Chiril Moțpan, în prezent – consilier în Consiliul Municipal Chișinău, a declarat că „identitatea unui popor nu poate fi redefinită prin declarații diplomatice”. „Domnule ambasador, respectăm Germania și nu uităm de momentul istoric care a dus la unificarea celor doua state germane. Tocmai de aceea, ne așteptăm la același respect față de istoria, limba și demnitatea oamenilor de pe acest pământ. (…) Teoriile care separă artificial românii de pe cele două maluri ale Prutului au aparținut epocii sovietice. De aceea, nu avem nevoie de noi teme de dezbinare într-o societate care încearcă să-și consolideze unitatea și democrația”, a comunicat Moțpan.

„Domnule ambasador al Germaniei în Republica Moldova, puneți mâna pe cărțile de istorie, și, vă rog să ne scutiți de opiniile dumneavoastră!”, a reacționat fosta deputată Ana Guțu.

„Când ești ambasador al unei țări din UE la Chișinău, nu vii și spui că aici limba nu e română sau că aici trăiesc extratereștri sovietici, nu români. Moldovenii sunt români. Moldoveni sunt și la Iași, și la Botoșani, și la Chișinău. Toți sunt români. Așa cum și muntenii sunt români. Dacă tu crezi altfel, nu o spui public. Ești diplomat, totuși. Dacă o faci, înseamnă că urmărești un anumit scop sau interes. Exact același pe care îl are și Rusia”, a comunicat jurnalistul Nicolae Chicu.

„Bravo, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană! În Republica Moldova s-a declanșat un adevărat linșaj mediatic împotriva ambasadorului Germaniei, doar pentru că a răspuns la o întrebare a unui jurnalist și a constatat o realitate. Despre ce criterii de la Copenhaga mai putem vorbi dacă noi încă nu am ieșit din „peșterile patriotismului grobian”, unde orice opinie incomodă este întâmpinată cu intoleranță și atacuri?”, a scris istoricul Alexei Tulbure, într-un nou mesaj pe rețelele de socializare.

Una dintre cele mai dure reacții a venit de la Valeriu Pașa, președintele ONG-ului „WatchDog”. Acesta consideră că diplomatul german ar avea rele intenții.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani.

Sport1.md

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut argintul la Cupa Mondială de la Montreal

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de argint la Cupa Mondială de kaiac-canoe de la Montreal. Informația a fost comunicată pe 12 iulie de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

Potrivit Comitetului, Tarnovschi a încheiat proba de 500 de metri cu timpul de 1:51.65, clasându-se pe locul al doilea. Aurul a fost obținut de chinezul Bowen Ji (1:50.61), campion olimpic la Paris în proba de C-2 500 de metri, iar bronzul i-a revenit grecului Stefanos Dimopoulos (1:52.38).

olympic.md

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: