ANRE: Nu faceți achiziții în panică. Moldova are stocuri de carburanți pentru 18-20 de zile

Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să nu facă achiziții de panică la carburanți, pentru că tocmai achizițiile în masă ar putea epuiza stocurile și genera o criză reală de combustibil în țară. Recomandarea a fost făcută de directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, la o conferință de presă din 4 martie. Oficialul a precizat că stocurile actuale sunt suficiente pentru 18-20 de zile, aprovizionarea continuă zilnic, iar mecanismul de calcul al prețurilor utilizat de ANRE — bazat pe media cotațiilor internaționale din ultimele 14 zile — atenuează șocurile și face ca majorările să fie graduale, nu bruște.

Dar, totodată, stocuri sunt, achiziții se fac și țara va fi asigurată cu produse petroliere. Deci, solicităm, recomandăm, rugăm nu faceți achiziții în panică. De ce zic asta? Pentru că dacă vom face achiziții în panică, normal, volumul acestui stoc se va apuiza într-un regim mult mai alert. Și atunci, într-adevăr, riscăm să avem situații mai puțin plăcute”, a explicat acesta.

Cum se formează prețul la benzină și motorină?

Alexei Taran a explicat și mecanismul prin care ANRE stabilește zilnic prețul maximal la carburanți. Acesta se calculează pe baza mediei aritmetice a cotațiilor internaționale Platts din ultimele 14 zile calendaristice, ceea ce înseamnă, în practică, aproximativ 10 cotații publicate. Rolul principal al acestui mecanism este de a atenua șocurile — atunci când prețurile internaționale cresc sau scad brusc, impactul se resimte gradual de către consumatori, nu dintr-o dată. Tocmai de aceea, în timp ce în Ucraina și multe țări europene prețurile la pompă au crescut deja cu 30-40%, în Moldova majorările sunt mult mai lente, potrivit șefului ANRE.

„Rolul mecanismului stabilit de către agenție este de a atenua toate șocurile. În Republica Moldova, având acest mecanism de stabilire a prețurilor în baza mediei cotațiilor, șocul este atenuat. Pentru consumator, nivelul de preț crește gradual, nu este un șoc imediat”, a declarat Taran.

Moldova, dependentă aproape total de importuri

Republica Moldova nu produce țiței în cantități suficiente pentru consumul intern, fiind dependentă aproape integral de importuri. Taran a explicat că tocmai această dependență face ca orice turbulență pe piețele internaționale să se reflecte direct și în prețurile din Moldova. Tensiunile din Orientul Mijlociu au blocat parțial tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde trec aproximativ 20-25% din totalul aprovizionării globale cu țiței, ceea ce a declanșat automat o creștere abruptă a cotațiilor pe bursele internaționale începând cu 27 februarie.

„Suntem supuși tuturor fluctuațiilor de preț la nivel internațional. Tot ce se întâmplă la nivel internațional ne afectează și pe noi”, a declarat Taran.

De ce a fost instituită starea de alertă

Taran a ținut să clarifice că starea de alertă declarată de Guvern pe 4 martie nu a fost instituită din cauza lipsei de carburant, ci pentru a proteja piața internă și consumatorii moldoveni. Oficialul a explicat că în Ucraina, oamenii au început să cumpere combustibil în panică, inclusiv în recipiente, ceea ce a generat o cerere uriașă și o creștere abruptă a prețurilor cu peste 30%. Autoritățile moldovene au vrut să prevină un scenariu similar și să blocheze eventualele tentative ale companiilor petroliere de a exporta stocurile în Ucraina, unde prețurile sunt mai mari, în detrimentul consumatorilor din Moldova. Prin hotărârea adoptată, a fost stabilit un prag minim de stoc sub care exporturile de carburant sunt interzise, garantând astfel aprovizionarea internă, inclusiv pentru sezonul agricol de primăvară.

„Starea de alertă de astăzi nu este pe motiv că nu avem stoc. A fost instituită anume pentru a proteja consumatorii din Republica Moldova și a exclude orice interes al companiilor petroliere de a exporta produs în Ucraina, în detrimentul asigurării securității energetice. Un alt scop a fost de a proteja inclusiv agricultorii, pentru că începe sezonul agricol”, a declarat Taran.

Speculații sau profituri excesive?

Întrebat despre eventuale profituri suplimentare obținute de companii în perioade de creștere, directorul ANRE a respins ideea unor supra-profituri sistemice. Taran a explicat că stocurile companiilor petroliere sunt de doar 7-8 zile, ceea ce înseamnă că nimeni nu a cumpărat carburant cu luni în urmă, la prețuri mai mici, pentru a-l vinde acum scump. În perioadele de creștere a cotațiilor, companiile au într-adevăr o marjă ușor pozitivă, însă în perioadele de scădere situația se inversează — stocul lor devine mai scump decât prețul stabilit de ANRE, generând pierderi. Pe termen lung, cele două se compensează.

„Dacă am interveni acum să le reglementăm profitul, ar trebui, în mod similar, să compensăm și pierderile din perioadele de scădere. Reglementarea spune clar: prețul plafon este acesta pentru toată lumea. Nimeni nu are stocuri din vară, cumpărate la prețuri mici, pe care să le vândă acum scump. Stocurile companiilor sunt mereu la nivel de șapte, opt, zece zile. Companiile mereu au încercat să se țină în acest mecanism, astfel încât să nu aibă nici supra-profituri, pentru că, în același timp, un supra-profit mereu duce și la o pierdere”, a declarat Taran.

Piața angro nu este reglementată

Taran a abordat și situația fermierilor, care au semnalat că furnizorii le-ar fi redus cantitățile solicitate de motorină. Directorul ANRE a explicat că piața angro nu intră în atribuțiile agenției, aceasta fiind o piață liberalizată, unde prețurile și condițiile de livrare sunt negociate direct între furnizori și cumpărători. El a sugerat că o parte din probleme ar putea fi cauzate chiar de achizițiile în panică ale fermierilor, care ar fi solicitat cantități mult mai mari decât necesarul.

„Piața angro nu este una reglementată, este o piață liberalizată. Contractele de angro sunt contracte business-to-business, încheiate între două părți, furnizor și consumator, supuse negocierilor dintre ele. ANRE are grijă de toți consumatorii țării pe retail, în stații, unde stabilește un plafon și se asigură că toți consumatorii vor beneficia de tratament echitabil și prețuri transparente. Posibil că acele companii agricole au solicitat, în panică, o cantitate mult mai mare decât necesarul și atunci li s-a comunicat că primesc mai puțin”, a declarat Taran.

Ce urmează

Taran a precizat că nu poate oferi o prognoză certă privind evoluția prețurilor, întrucât aceasta depinde în totalitate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. El a subliniat însă că creșterea abruptă a cotațiilor s-a oprit, iar piețele dau semne de stabilizare. La nivel global se întreprind deja măsuri pentru compensarea volumelor blocate prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce ar putea duce la o corecție în jos a prețurilor pe termen scurt.

„Prețurile au, deocamdată, un trend de creștere, deși, deja, s-a oprit această creștere abruptă. E cumva o stabilizare. Întotdeauna, după creșterile mari, mereu urmează o corecție. Noi nu știm când se va încheia această operațiune militară, când se va încheia și când prețurile se vor corecta. Cert este că, după cum arată și statistica și istoricul, orice creștere a fost urmată de corecție. Îndemnul este să ne limităm la consumul necesar și să așteptăm evoluția ulterioară. Situația se va clarifica, se va liniști. Panica de pe burse se va liniști. Sunt deja măsuri care se întreprind în vederea stabilizării cererii și ofertei la nivel global. Automat, piața va reacționa în corecție”, a declarat directorul ANRE.

***

Pe 4 martie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, în legătură cu situația externă. Potrivit autorităților, măsura este una de prevenție, menită să protejeze consumul intern și să mențină stabilitatea sistemului energetic. Guvernul a precizat că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru următoarele 30 de zile sunt garantate pentru consum.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: