Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul a declarat stare de alertă în sectorul energetic din Republica Moldova pentru 60 de zile

În Republica Moldova a fost introdusă stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, în contextul confruntărilor militare din Orientul Mijlociu. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 4 martie.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a propus în debutul ședinței suplinirea ordinii de zi cu subiectul privind declararea stării de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Inițiativa a fost propusă de Centrul Național de Management al Crizelor.

„De sâmbătă am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura. Am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni și mulțumesc Ministerului de Externe, fiindcă prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare. Toate ambasadele au venit cu comunicare și am pregătit niște planuri de contingență. Și după aceia, am început să ne gândim la securitatea energetică și la rutele de aprovizionare. Fiindcă evident, luând în considerare războiul din Orientul Mijlociu, unele rute s-au curbat”, a declarat șeful Guvernului.

Cabinetul de miniștri a aprobat cu vot unanim declararea stării de alertă în sectorul energetic.

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israelul a început o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și balistic dezvoltat de Teheran. La rândul său, regimul de la Teheran a lansat atacuri de răspuns asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.

Ostilitățile au afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, și au majorat prețurile internaționale.

Pe 2 martie, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova a comunicat că mecanismul de plafonare zilnică, bazat pe media cotațiilor Platts pe 14 zile, protejează consumatorii de fluctuații bruște, iar efectul creșterii cotațiilor internaționale va fi transpus doar gradual în prețuri. ANRE a atenționat totuși că perturbările din transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, iar analiștii estimează că pe termen scurt cotațiile Brent s-ar putea menține pe un trend ascendent.

Dat fiind că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste evoluții externe influențează și prețurile de pe piața internă. ANRE a precizat totodată că monitorizează zilnic stocurile companiilor importatoare și că la acest moment acestea acoperă necesarul de consum, fără a prezenta factori de risc sistemic pentru consumatori.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: