Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul a declarat stare de alertă în sectorul energetic din Republica Moldova pentru 60 de zile

În Republica Moldova a fost introdusă stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, în contextul confruntărilor militare din Orientul Mijlociu. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 4 martie.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a propus în debutul ședinței suplinirea ordinii de zi cu subiectul privind declararea stării de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Inițiativa a fost propusă de Centrul Național de Management al Crizelor.

De sâmbătă am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura. Am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni și mulțumesc Ministerului de Externe, fiindcă prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare. Toate ambasadele au venit cu comunicare și am pregătit niște planuri de contingență. Și după aceia, am început să ne gândim la securitatea energetică și la rutele de aprovizionare. Fiindcă evident, luând în considerare războiul din Orientul Mijlociu, unele rute s-au curbat”, a declarat șeful Guvernului.

Cabinetul de miniștri a aprobat cu vot unanim declararea stării de alertă în sectorul energetic.

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israelul a început o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și balistic dezvoltat de Teheran. La rândul său, regimul de la Teheran a lansat atacuri de răspuns asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.

Ostilitățile au afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, și au majorat prețurile internaționale.

Pe 2 martie, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova a comunicat că mecanismul de plafonare zilnică, bazat pe media cotațiilor Platts pe 14 zile, protejează consumatorii de fluctuații bruște, iar efectul creșterii cotațiilor internaționale va fi transpus doar gradual în prețuri. ANRE a atenționat totuși că perturbările din transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, iar analiștii estimează că pe termen scurt cotațiile Brent s-ar putea menține pe un trend ascendent.

Dat fiind că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste evoluții externe influențează și prețurile de pe piața internă. ANRE a precizat totodată că monitorizează zilnic stocurile companiilor importatoare și că la acest moment acestea acoperă necesarul de consum, fără a prezenta factori de risc sistemic pentru consumatori.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: