Петр Гарчу

Apel către guvern: Opriți oficierea slujbelor religioase pe timp de pandemie

Mai multe organizații  ale societății civile au lansat un apel către guvern de a reveni asupra deciziei de a permite oficierea serviciilor religioase în aer liber. Potrivit acestora, „respectivele manifestări comportă, în actualele condiții, riscuri pronunțate la adresa sănătății publice, inclusiv a enoriașilor”. Semnatarii solicită încetarea temporară a oficierii publice a slujbelor și transmiterea lor în regim online.

Semnatarii documentului sunt IDIS Viitorul, Comunitatea WatchDog.MD, Asociația Obștească „THARROS”, Institutul pentru Inițiative Strategice și Comitetul Sindical al Institutului de Istorie.

Organizațiile civile menționează că decizia guvernului de a permite oficierea slujbelor în aer liber, care a fost anunțată sâmbătă, 21 martie, de către premierul Ion Chicu, este în flagrantă contradicție cu apelul făcut tot atunci de premier – ca oamenii să stea acasă. Decizia în cauză poate avea consecințe periculoase, deoarece, la ora actuală există studii care indică faptul că noul coronavirus COVID-19 poate supraviețui în aer liber ore în șir, iar pe unele suprafețe timp de mai multe zile. În acest fel sănătatea enoriașilor este supusă pericolului.

De asemenea, organizațiile consideră că decizia este periculoasă întrucât numărul infecțiilor este în creștere, implicit prin răspândirea infecției la întrunirile de tip religios, cu împărtăşania din aceeaşi linguriţă, indiferent dacă manifestaţiile date au loc în aer liber sau nu.

Organizațiile mai spun că decizia este în flagrantă contradicție cu apelul din 10 martie al președintelui Igor Dodon la autoizolare. Totodată, e în contradicție cu decizia parlamentului privind declanșarea stării de urgență, context care interzice desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă.

Amintim că premierul Ion Chicu a anunțat că pe parcursul zilei de duminică, 22 martie, din 1062 de lăcașuri sfinte supravegheate de poliție, 375 au desfășurat servicii divine în interior. Alte 382 au desfășurat slujbele în aer liber, iar 305 au desfășurat slujbe fără enoriași sau nu au desfășurat slujbe.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: