Петр Гарчу

Apel către guvern: Opriți oficierea slujbelor religioase pe timp de pandemie

Mai multe organizații  ale societății civile au lansat un apel către guvern de a reveni asupra deciziei de a permite oficierea serviciilor religioase în aer liber. Potrivit acestora, „respectivele manifestări comportă, în actualele condiții, riscuri pronunțate la adresa sănătății publice, inclusiv a enoriașilor”. Semnatarii solicită încetarea temporară a oficierii publice a slujbelor și transmiterea lor în regim online.

Semnatarii documentului sunt IDIS Viitorul, Comunitatea WatchDog.MD, Asociația Obștească „THARROS”, Institutul pentru Inițiative Strategice și Comitetul Sindical al Institutului de Istorie.

Organizațiile civile menționează că decizia guvernului de a permite oficierea slujbelor în aer liber, care a fost anunțată sâmbătă, 21 martie, de către premierul Ion Chicu, este în flagrantă contradicție cu apelul făcut tot atunci de premier – ca oamenii să stea acasă. Decizia în cauză poate avea consecințe periculoase, deoarece, la ora actuală există studii care indică faptul că noul coronavirus COVID-19 poate supraviețui în aer liber ore în șir, iar pe unele suprafețe timp de mai multe zile. În acest fel sănătatea enoriașilor este supusă pericolului.

De asemenea, organizațiile consideră că decizia este periculoasă întrucât numărul infecțiilor este în creștere, implicit prin răspândirea infecției la întrunirile de tip religios, cu împărtăşania din aceeaşi linguriţă, indiferent dacă manifestaţiile date au loc în aer liber sau nu.

Organizațiile mai spun că decizia este în flagrantă contradicție cu apelul din 10 martie al președintelui Igor Dodon la autoizolare. Totodată, e în contradicție cu decizia parlamentului privind declanșarea stării de urgență, context care interzice desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă.

Amintim că premierul Ion Chicu a anunțat că pe parcursul zilei de duminică, 22 martie, din 1062 de lăcașuri sfinte supravegheate de poliție, 375 au desfășurat servicii divine în interior. Alte 382 au desfășurat slujbele în aer liber, iar 305 au desfășurat slujbe fără enoriași sau nu au desfășurat slujbe.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: