Arena Chișinău ar putea fi dată în exploatare la primăvară. Andrei Spînu: „s-a investit o sumă mare în acest proiect”

Arena Chișinău ar putea fi dată în exploatare în primăvara anului 2022, după ce lucrările la căile de acces vor începe la sfârșitul acestei ierni.  O declarație în acest sens a fost făcută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, pe 22 decembrie.

În ședința Guvernului de astăzi, cabinetul de miniștri a alocat 3,1 mln de euro pentru achitarea următoarei tranșe pentru acest proiect. Potrivit ministrului, banii reprezintă tranșa anuală conform parteneriatului public-privat.

„Chiar dacă credem că organele de drept trebuie să facă claritate privind modul cum a fost semnat acest parteneriat public-privat și cine se face responsabil de acest parteneriat, noi totuși considerăm că Arena trebuie dată în exploatare, or s-a investit o sumă mare în acest proiect, iar neachitarea acestor transe ar duce la mai multe penalități pentru RM și alocarea a mai multor bani din bugetul de stat pentru închiderea proiectului”, a precizat Andrei Spînu.

Ministrul a amintit că parteneriat public privat a fost semnat în perioadă în care la guvernare era „regimul Plahotniuc”, iar contractul semnat protejează îndeosebi partenerul privat.

Amintim că ideea construcției Arena Chișinău a fost făcută publică în martie 2018, când la guvernare era PDM. Cetățenilor Republicii Moldova li s-au promis că exact peste un an vor avea un complex sportiv cu o sală polivalentă, piscină olimpică și club de tenis.

Conform prevederilor documentului, partenerul privat se angaja să execute lucrări de proiectare și construcție a arenei polivalente, inclusiv dotarea cu mobilier, instalarea de accesorii şi echipamente, construcția căilor de acces, ș.a. Proiectul a fost estimat la 43,3 milioane de euro. Banii urmau să fie investiți de compania turcă și urmau să fie returnați acesteia timp de 12 ani, în rate, din veniturile obținute din activitatea sălii și din bugetul de stat.

La mijlocul lunii martie, în Parlament au avut loc audieri privind Arena Chișinău, în cadrul cărora s-a menționat că obiectivul este gata într-o proporție de circa 98%, însă nu sunt amenajate căile de acces.

Arena Chișinău urma să fie deschis la data de 1 mai 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova se face vinovată în cazul avocatei Doina-Ioana Straisteanu, care a încercat fără succes să obțină dreptate în instanțele naționale după ce a fost ținta insultelor și a declarațiilor homofobe din partea unui alt avocat. CtEDO a criticat autoritățile moldovenești pentru că nu au efectuat o analiză corespunzătoare a cazului.

Fostul judecător Ion Cojocaru a explicat că totul a început cu un conflict între Doina-Ioana Straisteanu, cunoscută pentru apărarea drepturilor comunității LGBT, și un alt avocat. Acesta ar fi insultat-o verbal și i-ar fi adresat amenințări în curtea comună unde se aflau birourile lor. Insultele au fost de natură homofobă. Avocata a filmat conflictul și a publicat imaginile pe Facebook, explicând că a fost agresată pentru că apără drepturile LGBT și că autoritățile nu au intervenit.

Conflictul a ajuns în instanță. Însă, instanțele naționale au considerat că publicarea înregistrării video a încălcat dreptul la viață privată și legislația privind protecția datelor personale. Straisteanu a fost obligată să șteargă postările, iar incidentul a fost tratat ca un simplu conflict.

Totuși, CtEDO a constatat că publicarea înregistrării constituie o formă de exercitare a libertății de exprimare. În plus, potrivit Înaltei Curți europene, declarațiile homofobe și comportamentul agresiv față de Straisteanu nu vizau doar persoana sa, ci și comunitatea LGBT pe care o reprezenta. Prin urmare, era vorba despre o chestiune de interes public, nu despre o simplă dispută personală.

„Curtea a criticat autoritățile moldovene pentru că nu au efectuat analiza cerută de jurisprudența europeană, care presupune un echilibru real între două drepturi fundamentale aflate în conflict – libertatea de exprimare și dreptul la viață privată. În astfel de cazuri, niciun drept nu are prioritate automată, ci trebuie găsit un echilibru care să permită coexistența acestora”, a explicat Ion Cojocaru.

Deși Straisteanu a cerut despăgubiri morale în valoare de 20.000 de euro, CtEDO a respins solicitarea. Instanța a considerat că simpla constatare a încălcării reprezintă în sine o compensație suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.


Amintim că Doina-Ioana Straisteanu a fost avocata lui Marin Pavlescu, tânărul gay care a fost agresat în armată. În 2023, instanța a obligat armata și Ministerul Apărării să-i achite lui Pavlescu 120.000 de lei, după ce acesta a refuzat, în 2021, să revină în armată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: