news.sky.com

Atac armat într-o școală din SUA: Un elev și-a împușcat mortal colegul mai mic și a rănit alte cinci persoane

Elevul unui liceu din orașul Perry, statul american Iowa, a săvârșit un atac armat în instituția de învățământ în care își făcea studiile. Atacatorul a omorât un elev de clasa a VI-a și a rănit alte cinci persoane. Ulterior, tânărul s-ar fi sinucis. 

Atacul a avut loc pe 4 ianuarie, la ora 07:30, în Liceul Perry din orașul omonim. Acesta s-a întâmplat înainte ca majoritatea elevilor să intre în clădire.

Un tânăr a intrat în instituția de învățământ înarmat cu o puşcă acţionată de pompă şi cu un pistrol, cu care a tras în mai multe persoane.

Poliția a ajuns la fața locului peste 7 minute, la 07:37.

Oamenii legii americani au constat că atacatorul a ucis un elev de clasa a şasea. Alte cinci persoane – patru elevi și un administrator al școlii – au fost răniți.

Atacatorul a fost găsit mort de forţele de intervenţie, cu ceea ce pare a fi o rană autoprovocată cu o armă de foc. Mai târziu, acesta a fost indentificat ca fiind Dylan Butler, în vârstă de 17 ani. Acesta era elev la Liceul Perry.

Un elev de clasa a şasea a fost ucis şi alte cinci persoane au fost rănite după ce un tânăr de 17 ani a deschis focul la o şcoală din Iowa, în prima zi de cursuri după vacanţa de iarnă, afirmă oficialii.

Poliţia a mai descoperit un dispozitiv exploziv improvizat în timpul căutărilor prin liceu, a declarat presei Mitch Mortvedt, director adjunct la Departamentul de stat pentru Urmărire Penală. Reprezentanţi ai pompierilor au preluat în siguranţă dispozitivul.

Potrivit autorităților americane, una dintre victimele atacului este în stare critică, dar nu pare să aibă răni care să îi pună viaţa în pericol. Celelalte patru sunt în stare stabilă.

Atacurile armate în școlile din SUA – în creștere

Atacul armat din Iowa face parte dintr-o serie de acte de violenţă cu arme de foc în şcolile din SUA, care s-a agravat în ultimii ani, scrie spotmedia.ro.

În 2023, au fost 346 de incidente în care o armă a fost etalată sau folosită la şcoală sau în care un glonţ a ajuns pe terenul şcolii, potrivit Bazei de date K-12 privind incidentele armate în şcoli. Acesta este cel mai mare număr anual din datele site-ului, care merg până în 1966, şi reprezintă al treilea an consecutiv în care recordul este doborât.

Patru astfel de incidente au avut deja loc în 2024, deşi anul abia a început, potrivit site-ului.

Perry, un oraş cu circa 7 900 de locuitori, se află la circa 64 de kilometri nord-vest de Des Moines, capitala statului. Gimnaziul şi liceul împart acelaşi campus.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Delta. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: