Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, a comunicat Galbur.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: