Tudor Mardei | NewsMaker

„Atacurile sunt descalificante”. Perciun, despre modificările care pot prelungi mandatul rectorului UTM

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că modificarea propusă la Codul Educației, prin care unui rector i s-ar putea acorda un al treilea mandat în cazul în care universitatea a absorbit o altă instituție, prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”. Reacția vine în contextul criticilor aduse propunerilor de modificare a Codului Educației, în urma cărora rectorul UTM Viorel Bostan, care a candidat pe lista PAS la parlamentare, ar putea obține un al treilea mandat. NM a încercat să obțină un comentariu de la reprezentanții UTM. Instituția nu a răspuns la apelurile redacției.

Perciun a declarat că „modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție”.

„Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, a spus Perciun.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

Astfel, pe 4 decembrie, într-un comunicat de presă, Ministerul Educației s-a referit la „constituirea unui Centru Universitar la Cahul în componența Universității Tehnice a Moldovei, prin absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu””. „Reprezintă o propunere care continuă să fie discutată cu comunitatea academică din Cahul. (…) Argumentele unei asemenea transformări țin de obiectivul Ministerului Educației și Cercetării de a asigura, pe termen mediu și lung, menținerea și dezvoltarea unui centru universitar puternic la Cahul, în contextul declinului demografic din regiune”, a comunicat ministerul.

Potrivit Ministerului Educației, „opțiunea UTM este propusă deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și Universitatea de Stat din Moldova, UTM dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă”.

Ce prevede în prezent Codul Educației și ce a propus ministerul

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Mandatul încetează automat la vârsta de 65 de ani. Rectorul este ales de adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decani și șefi de departamente aleși prin concurs, precum și de reprezentanții studenților din senat și consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor.

Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul de lege pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție. Documentul argumentează că este nevoie de continuitate managerială pentru a evita blocaje și întârzieri. Totodată, se precizează că decizia rămâne la comunitatea academică, astfel „al treilea mandat este posibil doar prin votul acesteia”.

Reacții

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 40 de ani contravine principiilor de transparență și democrație.

La rândul său, liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și rectorul UTM, Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, a comunicat Galbur.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în funcția de rector.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Rețeaua lui Șor, în atenția americanilor. SUA au impus sancțiuni împotriva A7 – „organizație criminală transnațională majoră”

SUA au impus sancțiuni împotriva unei companii rusești, creată de fugarul Ilan Șor cu sprijinul băncii ruse Promsviazbank, relatează Mediazona. La Departamentul Trezoreriei SUA, A7 este descrisă drept o „rețea bancară clandestină”, care are legături cu Rusia și este utilizată de Iran pentru a eluda sancțiunile, precum și drept „o organizație criminală transnațională majoră”.

De asemenea, Agenția pentru Combaterea Criminalității Financiare a interzis instituțiilor financiare din SUA să proceseze tranzacții care implică subagenții A7 și le-a cerut să raporteze activitățile suspecte asociate acestei rețele.

Potrivit autorităților americane, în perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, prin rețeaua A7 au trecut peste 17 miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei SUA susține că aceasta a fost utilizată inclusiv de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și de infractori cibernetici.

În aprilie, „Proiect” a publicat o investigație în care se arăta că A7 are peste 20 de companii-paravan, însă doar trei dintre acestea se află sub sancțiuni, motiv pentru care băncile continuă să proceseze plățile rețelei. Potrivit jurnaliștilor, printre clienții A7 se numără cel puțin 25 de companii rusești aflate pe listele de sancțiuni ale UE și SUA. Cinci dintre acestea sunt implicate în producția sau furnizarea de drone de luptă pe care armata rusă le folosește în războiul din Ucraina.

Recent, o investigație a publicației Financial Times a arătat că rețeaua a transferat peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul bancar internațional, eludând sancțiunile. Schema funcționa printr-un lanț de companii-fantomă: acestea deschideau conturi la bănci din străinătate conectate la SWIFT, pentru a achita facturi externe în interesul importatorilor ruși. Mai mult de jumătate din toate fluxurile financiare identificate ajungeau, în cele din urmă, în China. În mai 2025, Marea Britanie a inclus A7 pe lista sancțiunilor. Jurnaliștii subliniază că amploarea reală a operațiunilor A7 ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 6,9 miliarde de dolari, întrucât în jurnalele de date scurse au fost identificate alte aproximativ 17.500 de plăți, a căror valoare nu a putut fi stabilită.

O investigație realizată de The New York Times a arătat că, doar în primele patru luni ale anului 2025, rețeaua a efectuat tranzacții în valoare de 500 de milioane de dolari, dintre care aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Rețeaua a fost folosită pentru eludarea sancțiunilor occidentale și pentru achiziționarea de componente destinate dronelor utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: