„Avem un atu”. Moldova a cerut Statelor Unite o perioadă de grație pentru aplicarea tarifului vamal

Republica Moldova a solicitat Statelor Unite ale Americii (SUA) o perioadă de grație pentru aplicarea tarifului vamal de 25% pentru toate produsele moldovenești. Anunțul a fost făcut de secretara de stat de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Cristina Ceban. Ea a spus că această solicitare a fost efectuată pentru a avea posibilitatea de a discuta cu partea americană un posibil acord bilateral.

La emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, secretara de stat a fost întrebată când vor intra în vigoare noile tarife anunțate de SUA.

„Termenul anunțat este 1 august 2025, deci de mâine, dar vreau să menționez că noi am solicitat o perioadă de grație, o perioadă mai extinsă, pentru aplicarea tarifelor curente, pentru a avea posibilitatea de a discuta cu partea SUA un posibil acord bilateral, o înțelegere, că nu vorbim despre un acord de liber schimb pentru că este o cu totul altă procedură. Încă nu avem un răspuns. Urmează să primim un răspuns din partea Departamentului de Comerț, dar vreau să menționez că nu doar Departamentul de Comerț… deci este partea politică și partea economică, care colaborează și discută între ei în SUA și vin cu decizii finale”, a comunicat secretara de stat.

Ea a adăugat că există șanse ca tariful să fie redus. „Faptul că noi deja suntem în dialog cu Statele Unite ale Americii ne dă o șansă să ajungem la o reducere a acestor tarife. (…) Suntem în dialog deschis, avem șanse de a avea o înțelegere pe tarife, anume pe partea de comerț. Nu avem așa multe produse sau așa mulți producători și exportatori la moment implicați în tot acest proces de comerț cu SUA. Din SUA aducem foarte multe produse industriale… bine, partea cea mai mare a produselor industriale cade sub incidența taxei vamale 0. Deci, noi le aducem fără taxe. Aici avem un atu și putem discuta de pe altă dimensiune, pentru că noi le oferim un tratament mult mai preferențial vizavi de acea taxă de 25%, care urmează să ni se impună la importul tuturor produselor. (…) Avem șanse să avem o reducere”, a adăugat secretara.

Ea a mai spus că, în cazul Republicii Moldova, noile tarife vamale vizează toate mărfurile. „Dar în cazul unor acorduri sau înțelegeri bilaterale, această balanță poate să fie diferită. Pentru unele produse poate să fie o scădere mai mare, pentru altele ar putea rămâne aceeași taxă. Este o chestiune de negociere”, a conchis secretara de stat.

***

Pe 9 iulie 2025, Chișinăul a fost informat că Statele Unite ale Americii vor impune un tarif comercial de 25% pentru produsele moldovenești exportate pe piața americană. Pe lângă Republica Moldova, noile tarife anunțate de Washington au vizat și alte state. Guvernul Republicii Moldova a precizat că această cotă este mai redusă decât propunerea inițială a părții americane, de 31%. Ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a declarat că SUA s-au situat anul trecut pe locul 14 în topul partenerilor comerciali ai Moldovei. Cu toate acestea, exporturile moldovenești către piața americană au înregistrat o scădere de 40% în ultimele luni.

Pe 29 iulie, în timpul unui interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Economiei de la Chișinău și partea americană poartă discuții în contextul tarifelor vamale anunțate de SUA. „Vom vedea dacă reușim să le reducem. Vă amintiți că tarifele erau mai mari anterior. Dacă reușim, desigur, ar fi foarte bine să reducem aceste 25%”, comunica Maia Sandu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: