ALDE

Averile fruntașilor ALDE care aspiră la fotoliul de deputat: bani de la partid, bunuri – primite donație (DOC)

Partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) a intrat în campanie cu promisiunea unui „drum curat” spre o Moldovă europeană, construită pe reforme și stat de drept. Formațiunea a ajuns în atenția publică în 2023, după ce oligarhul fugar Ilan Șor a încercat să o cumpere cu peste 450.000 de dolari pentru a o transforma într-un instrument politic. Atunci, lidera partidului, Arina Spătaru, a colaborat sub acoperire cu Procuratura Anticorupție și a deconspirat schema, fapt care a dus la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. Astăzi, ALDE respinge orice acuzații de legături cu Șor și participă la parlamentarele din 28 septembrie cu o listă de 54 de candidați, între ei – profesori, medici, antreprenori, muncitori și tineri activiști. NM a analizat ce avere și ce venituri declară primii cinci candidați ai formațiunii care aspiră la un loc în viitorul Legislativ.

Spătaru: salariu din politică, casă și teren – primite donație

screenshot

Lista Partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Arina Spătaru – antreprenoare, președinta formațiunii, fostă deputată și candidată la funcția de primar al municipiului Bălți.

Conform declarației de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024, Spătaru raportează venituri de aproape 29 de mii de lei din salariul de la partid și 7 500 de lei de la compania pe care a fondat-o în 2011 – „Arina-S” SRL.

La capitolul bunuri, ea declară patru terenuri – două intravilane, unul extravilan și unul aflat în circuit civil. Trei au fost achiziționate între 2003 și 2015, iar unul a fost primit prin donație în 2021.

Totodată, candidata ALDE indică patru imobile: un apartament, două case și un garaj. Ea figurează drept beneficiar efectiv la două dintre acestea – o casă de 208 m² primită donație în 2021, evaluată la circa 346 de mii de lei, și un apartament de 64,7 m² cumpărat în 2023, în valoare de 40 de mii de euro.

În 2023, Arina Spătaru și-a cumpărat și un automobil – un Kia Sportage fabricat în 2019, evaluat la aproximativ 290 de mii de lei.

Spătaru Arina by EcaterinaNaconecinîi

Leahu: salariu modest, casă – primită donație

ALDE

Pe locul doi pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Tatiana Leahu, vicepreședinta formațiunii politice, profesoară la Gimnaziul Durlești, licențiată în economie și pedagogie.

Pentru anul 2024, aceasta declară un singur venit oficial – 144 de mii de lei din activitatea didactică, echivalentul a 12 mii de lei lunar.

La capitolul proprietăți, Leahu indică două terenuri: unul extravilan de 10 ari, intrat în posesia sa în 2019 și evaluat la 14 mii de lei, și un alt teren de peste 5 ari, aflat în circuit civil, achiziționat în 2022, cu o valoare de 115 mii de lei.

Candidata ALDE declară o casă de locuit, primită prin donație în 2002, cu o suprafață de 146 m², evaluată la 850 de mii de lei.

Din 2015, Tatiana Leahu conduce un Nissan Micra, fabricat în 2007, cu o valoare declarată de 1 500 de euro.

Leahu Tatiana by EcaterinaNaconecinîi

Stănilă: venituri de aproape 300 de mii de lei, casa – estimată la doar 34 de mii de lei

Natalia Stănilă/Facebook

Pe poziția a treia în lista ALDE la alegerile parlamentare se află Natalia Stănilă, asistent social în localitatea Izbiște, raionul Criuleni.

Pentru anul 2024, aceasta declară venituri totale de puțin peste 200 de mii de lei din salariul de la Primăria Izbiște și din activitatea în cadrul Grupului de Acțiune Locală „Vatra Morilor”. La acestea se adaugă peste 85 de mii de lei obținuți din servicii prestate pentru AO „Șansa”, precum și mai bine de 12 mii de lei din indemnizații.

La capitolul bunuri, Stănilă indică două terenuri agricole cumpărate în 2019, fiecare evaluat la aproape 15 mii de lei. Totodată, ea declară o casă de locuit de 123 m², intrată în posesia sa în 2015 și evaluată la circa 34 de mii de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, candidata ALDE deține un Opel Agila, fabricat în 2005 și achiziționat în 2021, cu o valoare estimată la 30 de mii de lei.

Stanila Natalia by EcaterinaNaconecinîi

Ionașco: venituri modeste din educație, casă – primită donație

ALDE

Pe locul patru pe lista partidului condus de Arina Spătaru se află Efimia Ionașco, vicepreședinta formațiunii, profesoară și director adjunct al Complexului Educațional Trușeni.

Pentru anul trecut, aceasta a declarat un singur venit oficial – salariul de la instituția din Trușeni, în valoare de peste 116 mii de lei, ceea ce înseamnă mai puțin de 10 mii de lei lunar.

În 2024, candidata ALDE a intrat în posesia unei case de locuit de 149 m², primită prin donație, fără a indica valoarea acesteia în declarația de avere.

De asemenea, din 2022, Efimia Ionașco deține un Opel Astra, fabricat în 2006, evaluat la aproximativ 2 mii de euro.

Ionașco Efimia by EcaterinaNaconecinîi

Baranciuc: venituri modeste și jumătate de casă

ALDE

Pe locul cinci pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Petru Baranciuc, muzician de profesie, implicat activ în domeniul drepturilor omului și al relațiilor interetnice.

Pentru anul 2024, Baranciuc declară un singur venit – o indemnizație socială în valoare de 18 mii de lei.

Candidatul ALDE declară și o singură proprietate. Din anul 2000 deține o cotă de 50% dintr-o casă de locuit de 120 m², evaluată la 200 de mii de lei.

Baranciuc Petru by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: