facebook.com / Oficiul avocatului poporului

„Îmi asigura paza la ședințe”. Avocatul Poporului ia în calcul demisia după scandalul cu asistentul său

Avocata Poporului Natalia Moloșag va examina posibilitatea de a demisiona din această funcție, doar după ce o comisie va finaliza inventarierea generală la nivel instituțional, iar rapoartele vor fi transmise organelor de drept. Moloșag susține că au fost constate mai multe nereguli, iar pentru a fi „trecute cu vederea” a fost pornită o campanie de denigrare a imaginii sale, iar o bună parte din angajații oficiului au fost refuzat să îi ofere ajutor, de la preluarea mandatului. Cât ține despre relația sa cu Dumitru Godorog, avocata poporului spune că acesta a fost implicat strict ca „personal tehnic”. 

„Demisia mea nu va ține de ceea ce a apărut în spațiul public sau că aș fi admis încălcări, ci exclusiv, această decizie va fi luată pentru a nu afecta credibilitatea instituției, pe plan intern și extern”, a spus Moloșag.

Natalia Moloșag a recunoscut că a fost avocata lui Godorog și a menționat că în Republica Moldova există problema reintegrării în societate a persoanelor care au fost condamnate. Din acest considerent, din 2019, i-a oferit un loc de muncă lui Godorog pentru că s-a manifestat ca o persoană „responsabilă”, în calitate de asistent în Cabinetul „Natalia Moloșag”.

„Mi-am asumat acest lucru și consider că i-am dat o șansă la resocializare. Am venit în această funcție ca om integru și transparent în tot ce fac. Eu admit că probabil din lipsă din experiență ca manager al unei instituții publice, am omis o lacună în activitate, dar niciodată nu este vreo încălcare de lege. Mereu am fost în vizor, mereu am fost criticată. Nu mi-am putut permite să încep mandatul încredințat cu admiterea ilegalităților”, declarat Moloșag.

Odată cu numirea în funcția de ombudsman, Natalia Moloșag a continuat această colaborare, printr-un „contract de prestări servicii gratuite”.

„Această persoană nu a avut competențe decizionale, a fost implicat strict ca personal tehnic. Mi-a fost asigurată integritatea, pentru că am fost amenințată”, a mai spus Moloșag.

În cadrul procesului de inventariere, spune Moloșag, au fost semnalate mai multe carențe administrative, abateri grave de la evidența contabilă a bunurilor instituției, inclusiv lipsa unor bunuri donate cu titlu de donație de la organizații internaționale.

„Mediu deplorabil, lipsa condițiilor de muncă la Oficiu. În aceste condiții activează oameni care sunt angajați ai Oficiului, iar eu ca conducător am obligația să le asigur inclusiv condiții de muncă. Rezultatul controlului vor fi transmise imediat organelor competente, Iar factorii care se fac culpabili, vor fi atrași la răspundere pentru ce a fost depistat aici. O dată cu finalizarea controlului și predarea organelor de drept, inclusiv serviciul de securitate, pentru a nu afecta imaginea instituției voi precăuta de a prezenta cerere de demisie”, a declarat Moloșag.

Menționăm că ombudsmanului a fost atrasă într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: