facebook.com / Oficiul avocatului poporului

„Îmi asigura paza la ședințe”. Avocatul Poporului ia în calcul demisia după scandalul cu asistentul său

Avocata Poporului Natalia Moloșag va examina posibilitatea de a demisiona din această funcție, doar după ce o comisie va finaliza inventarierea generală la nivel instituțional, iar rapoartele vor fi transmise organelor de drept. Moloșag susține că au fost constate mai multe nereguli, iar pentru a fi „trecute cu vederea” a fost pornită o campanie de denigrare a imaginii sale, iar o bună parte din angajații oficiului au fost refuzat să îi ofere ajutor, de la preluarea mandatului. Cât ține despre relația sa cu Dumitru Godorog, avocata poporului spune că acesta a fost implicat strict ca „personal tehnic”. 

„Demisia mea nu va ține de ceea ce a apărut în spațiul public sau că aș fi admis încălcări, ci exclusiv, această decizie va fi luată pentru a nu afecta credibilitatea instituției, pe plan intern și extern”, a spus Moloșag.

Natalia Moloșag a recunoscut că a fost avocata lui Godorog și a menționat că în Republica Moldova există problema reintegrării în societate a persoanelor care au fost condamnate. Din acest considerent, din 2019, i-a oferit un loc de muncă lui Godorog pentru că s-a manifestat ca o persoană „responsabilă”, în calitate de asistent în Cabinetul „Natalia Moloșag”.

„Mi-am asumat acest lucru și consider că i-am dat o șansă la resocializare. Am venit în această funcție ca om integru și transparent în tot ce fac. Eu admit că probabil din lipsă din experiență ca manager al unei instituții publice, am omis o lacună în activitate, dar niciodată nu este vreo încălcare de lege. Mereu am fost în vizor, mereu am fost criticată. Nu mi-am putut permite să încep mandatul încredințat cu admiterea ilegalităților”, declarat Moloșag.

Odată cu numirea în funcția de ombudsman, Natalia Moloșag a continuat această colaborare, printr-un „contract de prestări servicii gratuite”.

„Această persoană nu a avut competențe decizionale, a fost implicat strict ca personal tehnic. Mi-a fost asigurată integritatea, pentru că am fost amenințată”, a mai spus Moloșag.

În cadrul procesului de inventariere, spune Moloșag, au fost semnalate mai multe carențe administrative, abateri grave de la evidența contabilă a bunurilor instituției, inclusiv lipsa unor bunuri donate cu titlu de donație de la organizații internaționale.

„Mediu deplorabil, lipsa condițiilor de muncă la Oficiu. În aceste condiții activează oameni care sunt angajați ai Oficiului, iar eu ca conducător am obligația să le asigur inclusiv condiții de muncă. Rezultatul controlului vor fi transmise imediat organelor competente, Iar factorii care se fac culpabili, vor fi atrași la răspundere pentru ce a fost depistat aici. O dată cu finalizarea controlului și predarea organelor de drept, inclusiv serviciul de securitate, pentru a nu afecta imaginea instituției voi precăuta de a prezenta cerere de demisie”, a declarat Moloșag.

Menționăm că ombudsmanului a fost atrasă într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: