Facebook/Alexei Buzu

Bani pentru familiile afectate de incendiul de la Durlești. Buzu a anunțat până când pot ridica 10 000 lei

Ajutorul de 10 000 de lei, anunțat de Guvern pentru familiile afectate de incendiul de la Durlești, este disponibil. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Potrivit oficialului, banii pot fi ridicați de la poștă de către proprietarii apartamentelor până la data de 30 iunie.

„Prieteni, ajutorul inițial de 10 000 de lei, anunțat anterior de către Guvernul Republicii Moldova pentru familiile care au fost afectate de incendiul de la Durlești, este acum disponibil la oficiile poștale. Plata poate fi ridicată de către membrii familiei, care sunt identificați ca proprietari ai apartamentului, la prezentarea unui act de identitate la oficiile poștale de la Durlești și de pe tot teritoriul municipiului Chișinău. Plățile vor putea fi ridicate până pe data de 30 iunie”, a comunicat ministrul.

Potrivit lui Buzu, locatarii pot contacta Linia Verde: 0 800 108 90 pentru întrebări și clarificări.

„Fiecare familie va primi acest ajutor inițial pentru a acoperi cheltuielile urgente și nevoile primare. Multe dintre familii au rămas fără electricitate și gaz, ceea ce face imposibilă locuirea în apartamentele afectate. Pe lângă aceasta, au fost distribuite 250 de vouchere cu valoare între 500 și 2000 de lei pentru produse de primă necesitate”, a adăugat ministrul.

***

Incendiul s-a produs în după-amiaza zilei de 16 mai. A luat foc mansarda unui bloc de locuințe de pe strada Tudor Vladimirescu din Durlești. Focul a fost lichidat complet în dimineața zilei de 17 mai.

Pe 19 mai, reprezentanții PAS au anunțat că 180 de apartamente au fost afectate, dintre care 16, aflate la mansardă, au fost complet distruse. Formațiunea a mai precizat că, în perioada următoare, va fi ridicat un acoperiș provizoriu. Totodată, a menționat că cinci familii sunt cazate în cămine studențești.

Tot pe 19 mai, ministrul Muncii a anunțat un ajutor de 10.000 de lei pentru fiecare familie afectată. Iar Primăria Durlești a anunțat că, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului local, s-a decis alocarea a 1.000.000 lei pentru acordarea ajutorului material necesar persoanelor care au suferit pierderi în urma incendiului.

Între timp, pompierii au stabilit cauza probabilă a incendiului. Focul ar fi izbucnit din cauza nerespectării regulilor de apărare împotriva incendiilor în timpul unor lucrări cu foc deschis.

Pe 20 mai, Primăria Durlești a declarat că mansarda afectată de incendiu a fost construită fără autorizație. Pe 3 iunie, și Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), din cadrul Ministerului Infrastructurii, a confirmat că mansarda este neautorizată. Potrivit INST, blocul a fost edificat în perioada 2017–2020 și s-au constatat „un șir de neconformități majore în toate etapele de realizare a obiectivului”. Printre neconformități sunt: emiterea actelor permisive cu încălcarea normelor urbanistice; proiectare și verificare superficială a documentației tehnice; recepționarea obiectivului cu încălcări inclusiv a normelor antiincendiare; exploatare neconformă și execuția lucrărilor neautorizate, inclusiv a unei mansarde improvizate. Inspectoratul a transmis materialele acumulate organelor de drept.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: