Banii cui sunt la Banca Națională și ce se va întâmpla dacă cineva îi ia? Analiză NM
Full Article 11 minutes read

Banii cui sunt la Banca Națională și ce se va întâmpla dacă cineva îi ia? Analiză NM

În ultimul timp, presiunea politică pe Banca Națională a ajuns la apogeu. Aproape zilnic, posturile TV și portalurile afiliate socialiștilor promovează ideea de a lua bani din rezervele valutare ale BNM și de a-i cheltui pentru susținerea cetățenilor și a businessului, criticând în același timp banca pentru rezistența pe care o opune. La rândul său, în apărarea Băncii Naționale au răsit șefii organizațiilor internaționale, ambasadelor și comunitatea experților. Explicăm pentru ce Moldova are nevoie de Banca Națională și ce va fi dacă guvernul se împrumută de la ea, cum s-a schimbat sistemul bancar datorită reformelor BNM și ce a primit din aceasta fiecare cetățean al Moldovei.

x

După ce fostul președinte al țării și liderul PSRM, Igor Dodon, a abordat din nou subiectul folosirii rezervelor valutare ale Băncii Naționale pentru susținerea cetățenilor și a businessului și această idee a fost tirajată de presa afiliată socialiștilor, Banca Națională a organizat o conferință cu participarea reprezentanților Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, șefului Delegației Uniunii Europene, șefului Băncii Naționale a României, angajaților BNM și a experților.

Participanții au discutat rolul băncilor centrale în procesul de modernizare a societății, din punct de vedere al provocărilor pentru economii emergente. Toți au sărit în apărarea independenței Băncii Naționale a Moldovei și au vorbit despre rolul său important pentru existența ca stat a Moldovei și a bunăstării cetățenilor săi. În special, directorul executiv al centrului Expert-grup, Adrian Lupușor, a menționat că independența și rolul băncii centrale sunt atât de evidente și firesc, încât, dacă despre acest lucru încep discuții, este evident că cineva atentează la independența băncii.

Am selectat principalele argumente ale vorbitorilor pentru ca să răspundem, cu ajutorul lor, la cele mai actuale întrebări.

Ce înseamnă stabilitatea macroeconomică și pentru ce avem nevoie de ea?

Creșterea salariilor și pensiilor, apariția noilor locuri de muncă, îmbunătățirea infrstructurii pot avea loc numai în condițiile stabilității macroeconomice – prețuri stabile, monedei stabile, ratelor bancare mici.

Fluctuațiile de pe piața monetară ne afectează pe fiecare. De exemplu, dacă seceta afectează fermierii, iar problemele legate de importul materiilor prime – producătorii, atunci creșterea prețurilor sau reducerea capacității de cumpărare ne afectează pe toți.

”Banii stau la baza întregii economii”, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

Rolul fundamental al băncii centrale este asigurarea stablității macrofinanciare. Orice șocuri externe: creșterea sau scăderea prețurilor petrolului, pandemia, sistarea legăturilor de transport dintre țări – toate acestea duc la criză. Unul dintre primele răspunsuri la criză sunt deciziile Băncii Naționale în domeniul politicii monetare.

Aceste decizii – privind mărimea ratei de bază, rezervele obligatorii ale băncilor – se resimt peste o lună și jumătate-două. Asta în timp ce intervenția guvernului prin intermediul politicii fiscale este posibilă numai la sfârșit de an bugetar. În plus, asupra deciziilor de politici fiscale au influență politicienii și cetățenii Moldovei au văzut, de nenumărate ori, acest lucru, a mai adăugat șeful BNM.

Banca Națională acționează, însă, indiferent de situația politică. Pentru a susține stabilitatea macroeconomică în condițiile pandemiei, BNM a diminuat rata de bază și normele de rezervă pentru bănci și a obținut un nivel acceptabil de lichiditate. Băncile au acum în circulație mai mulți bani disponibili, cu ajutorul cărora putea credita populația, companiile, chiar și statul, cumpărând valori mobiliare de stat.

Cum reformele din sectorul bancar ne-au influențat pe fiecare?

După ”furtul miliardului”, Banca Națională a promovat sistemic, din 2015, cu ajutorul partenerilor externi, reforme în sectorul bancar: a obligat băncile să scape de ”acționari toxici”, să devină mai transparente, să calculeze riscurile și să devină mai puternice.

Toate acestea, apropo, au permis băncilor să facă față coronacrizei, să nu reducă din creditare și să continue să atragă depozite. Avantaje din aceasta au obținut cetățenii, care pot contracta împrumuturi de consum la o rată destul de mică.

”Dar s-a dovedit insuficient doar de implementat reforme. Acum, trebuie să apărăm rezultatele acestor reforme, uneori și în judecată”, a menționat Armașu. Potrivit lui, din cauză că nici autoritățile, nici majoritatea cetățenilor nu înțeleg pe deplin cu ce se ocupă Banca Națională, aceasta se confruntă cu dificultăți în realizarea mandatului său – să acționeze în interesul întregii societăți.

Apropo, șeful Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a relatat că în multe țări, după criza din 2008, când una după alta falimentau anume băncile, anume atunci băncilor centrale le-a fost încredințat să supravegheze stabilitatea financiar-bancară. Atunci a fost decis că acest obiectiv – supravegherea asupra băncilor, nu trebuie să împiedice băncile centrale să controleze inflația.

”Dar toate acestea pot fi îndeplinite numai deținând independență politică, funcțională și financiară, precum și profesionalism înalt”, a menționat Isărescu.

Înseamnă independența BNM izolarea acesteia?

Este nevoie de echilibru dintre Banca Națională și guvern, dintre politica monetară și politica bugetar-fiscală, ca măsurile guvernului să nu intre în conflict cu măsurile BNM. Dacă vor predomina măsurile bugetare, de exemplu, vor crește cheltuielile pentru anumite sectoare, acest lucru va încinge prea mult economia și va duce la creșterea prețurilor. De asemenea, măsurile prea puternice de împrumutare internă a statului de la băncile comerciale vor duce la acces limitat al sectorului privat la finanțare.

Dar nu trebuie să percepem independența băncii centrale ca pe o izolare, trebuie de interacționat cu executivul, mai spune Isărescu.

El și-a mai exprimat îngrijorarea legat de statistica UE: potrivit unui studiu, în ultimii ani, independența băncilor centrale s-a redus în jumătate.

De ce în procesul de recuperare a economiei este nevoie de BNM?

Șeful FMI în Moldova, Rodgers Chawani, consideră că recuperarea economiei în Moldova va fi anevoioasă, inclusiv din cauza deficitului bugetar mare.

”Cea mai gravă este situația legată de corupție, este o problemă de sistem. Procesul legislativ și executarea legilor sunt slabe, activitatea de reglementare – de eficiență slabă, administrarea fiscală – insuficientă, trebuie de consolidat administrarea publică a investițiilor și achizițiilor, sectorul financiar este la fel subdezvoltat, există lacune în supraveghere. Combaterea spălării banilor s-a îmbunătățit, dar insuficient”, a detaliat Chawani situația din Moldova.

Atunci când sectoare cheie din economie sunt supuse atacurilor politice permanente, independența BNM este de importanță critică pentru Moldova.

În opinia șefului BM, Anna Akhalkatsi, acest lucru va permite păstrarea sănătății financiare a țării. Doar în acest caz în Moldova pot veni investitori.

Cine trebuie să întoarcă banii furați?

Din cauza investigării proaste a ”furtului miliardului” și a recuperării excesiv de lente a banilor furați, autoritățile vor să transpună responsabilitatea banilor pe Banca Națională.

”Dar banii trebuie să fie întorși de către cei care i-au furat. Acest lucru este un test pentru Moldova”, a subliniat șeful Delegației UE în Moldova, Peter Michalko.

Potrivit lui, prețul regresului reformelor pe care le-a realizat BNM după fraudă va fi enorm.

De ce politicienii exercită presiuni pe BNM?

În opinia experților, toate ideile populiste legate de banii BNM erau previzibile: acestea au un caracter electoral, deoarece în Moldova sunt probleme bugetare din lipsă a finanțării externe.

Din cauză că politicenii se orientează întotdeauna spre perioade scurte de timp, ei ”promovează” soluții monetare rapide.

Un alt motiv al presiunilor frecvente asupra băncilor centrale din partea politicienilor sunt succesele BNM în executarea mandatului său.

”Fiți de acord, inflația este menținută sub control, sectorul bancar este sigur și tuturor le pare că Banca Mondială poate supraveghea și șomajul sau creșterea economică. Banca a devenit ostatic al succesului său”, a subliniat expertul de Expert-grup Stas Madan.

De ce nu se poate de atins rezervele valutare?

Despre faptul că transformarea fie și a unei părți din rezervele valutare ale Băncii Naționale în bani bugetari, adică monerizarea lor, va crea probleme suplimentare și vor soluționa numai programele pe termen scurt au vorbit, practic toți participanții.

Șeful Băncii Naționale a României a spus că, în final, vor scădea încrederea față de bancă și guvern.

Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor ajută la depășirea crizelor profunde.

Prim-vicepreședintele Băncii Naționale, Vladimir Munteanu, a adăugat că istoria a demonstrat demult că prin monetizarea rezervelor nu pot fi soluționate problemele țării.

În opinia expertului BM Vakha Vardanean, finanțarea bugetului de către Banca Națională înrăutățește situația de pe piața bancară, schimbă structura balanței băncilor, cresc angajamentele și are de suferit capitalul băncilor.

”Pe termen lung, au de pierdut toți. Scade salariul mediu, iar autoritățile pot obliga oamenii de afaceri să predea valuta. Așa se practică în Transnistria”, a exemplificat expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.

Este ilegal de obținut acces la banii BNM pentru a plăti salariile sau indemnizațiile. În lume, potrivit experților, nu există experiență pozitivă de acest gen. Rezervele valutare nu pot fi investite în economie. În caz contrar, va fi la fel ca și în cazul ”furtului miliardului”. Retragerea banilor din Banca Națională va genera o inflație din două cifre, care a existat în Moldova în 2015, când s-a devalorizat leul.

Iar prețurile reprezintă principala preocupare a oamenilor din Moldova. O arată orice sondaj. De gestionarea inflației depinde calitatea vieții în țară și a mediului de afaceri.

De ce Banca Națională trebuie să sporească educația financiară a cetățenilor Moldovei?

Diferite mituri populiste vor fi exploatate activ întotdeauna. Și oamenii le vor percepe normal, din cauză că au o educație financiară slabă, au menționat experții.

Ei consideră că încă din școala primară trebuie să fie predat ce înseamnă banii și de unde se iau.

Banca Națională trebuie tot mai des și mai pe înțeles să explice cetățenilor ce anume face banca centrală.

Veaceslav Ioniță, de exemplu, a insistat că informația trebuie să fie prezentată din alt punct de vedere.

”Trebuie să vorbim nu despre Banca Națională, ci despre cetățeni și interesul public, despre cum de soluționat problemele cetățenilor și de avut grijă de ei cu ajutorul unei Bănci Naționale independende”, a subliniat Ioniță.

După 2014, BNM a trecut o cale lungă de modernizare a sistemului financiar-bancar. S-a îmbunătățit activitatea băncilor, ratele au scăzut sub 10% și înseamnă că se poate de investit. Banii au devenit mai ieftini și acest lucru este un rezultat al activității BNM. Banii mai ieftini sunt convenabili cetățenilor.

Ioniță consideră că mulți prezintă greșit și noțiunea de ”rezerve valutare ale Băncii Național”, care de fapt sunt active oficiale ale rezervelor valutare.

”Mulți cred că BNM are un sac cu bani, pe care stă un dragon și nu-i dă nimănui. Dar nu e așa. Rezerve valutare au unele țări, de exemplu Estonia, Rusia, care au creat așa numite fonduri de rezervă, din care într-adevăr pot lua bani în caz de criză. Iar în cazul nostru, acestea au un alt sens. Noi, ca țară care importă și exportă mărfuri, ca să cumpărăm mărfuri, avem nevoie de valută, iar din vânzarea acesteia obținem lei. Când avem nevoie de lei, mergem cu valuta la BNM și primim lei, iar valuta se păstrează la Banca Națională. Fiecare leu pe care îl primim are acoperire prin valuta pe care am oferit-o în schimb.

Când guvernul vrea să vină după bani la BNM, trebuie să spuncă că aceștia nu reprezintă valuta Băncii Naționale, este valuta cetățenilor care au lăsat-o în gaj, într-un fel, ca să primească lei. Aceasta este garanția leilor aflați în circulație în țară”, a explicat expertul.

Doar cifre

Fiecărui cetățean de pe malul drept al Nistrului din Moldova îi revin $1069 din rezerve valutare. Adică fiecare are 20 de mii de lei (depozite, sub formă de numerar, etc), care sunt garantate cu $1000 la BNM.

Iar fiecare locuitor al Transnistriei mai este dator cu $43.

Materialul a fost scris în parteneriat cu Clubul Presei Economice

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: