Politică

Bitcoinul Nataliei Morari, macaraua lui Renato Usatîi și șomerul Tarlev. NM a tras cu ochiul în „buzunarele” candidaților pentru funcția de președinte

CEC a publicat declarațiile de avere ale candidaților la președinție. Cum a ajuns bașcana să câștige mai mult decât șefa statului, cine deține ceasuri de lux și cine are o casă care în declarație costă 0 lei, vă povestim în articolul ce urmează. NM vă oferă mai multe detalii interesante despre averile și veniturile candidaților.

Stoianoglo: salariul fostului procuror general suspendat și datoria cu 0% dobândă

Candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, este fost procuror general. Deși a fost suspendat din funcție în 2021, el a fost concediat abia în 2023. În declarația sa de avere pentru anul 2023, figurează un salariu de la Procuratură de 49 375 lei. De asemenea, Stoianoglo a declarat venitul soției, obținut din chirie (nu este specificat dacă este vorba despre un spațiu sau altceva) – 68 000 de lei.

Stoianoglo deține jumătate dintr-un teren urban, pe care l-a moștenit în 2015. Acesta valorează 29 888 lei. În același an, a moștenit jumătate dintr-o casă de locuit, cu o valoare de 62 515 lei, precum și alte bunuri imobile. La fel, jumătate, evaluate la 12 783 lei.

Stoianoglo mai deține 2/5 dintr-un apartament, devenind proprietar în 2003. Costul apartamentului este de 942 047 lei. În 2016, a devenit proprietar a unei jumătăți dintr-un alt imobil, evaluat la 844 000 lei.

El deține două mașini: un Mitsubishi Outlander din 2005, cumpărat în 2007 cu 80 000 lei, și un Hyundai Tucson din 2021, achiziționat în același an contra sumei de 575 000 lei.

Candidatul socialiștilor mai are o datorie de 200 000 lei către o persoană fizică, sumă împrumutată în 2023, cu termen de restituire în 2026, fără dobândă (0%).

Maia Sandu – concis și clar

Declarația de venit a actualului președinte, Maia Sandu, este destul de scurtă. Salariul președintei pentru anul 2023 a fost de 263 407 lei, la care se adaugă 95 289 lei din diurne pentru deplasări.

Din imobile, Sandu a declarat un apartament cumpărat în 2003, cu o suprafață de 75,5 metri pătrați, evaluat la 440 114 lei.

Și aici se încheie declarația de avere a președintelui.

Renato Usatîi: macara și 2 milioane de euro în dar

Renato Usatîi a obținut în 2023 un venit de 593 181 lei, salariul provenind de la „Partidul Nostru”, al cărui lider este. De asemenea, a declarat dobânzi din depozite bancare de 689,9 lei și a vândut bunuri Asociației Vânătorilor și Pescarilor în sumă de 2 500 lei. În plus, Usatîi a primit și un un cadou – 2 milioane de euro.

Candidatul din partea formațiunii „Partidul Nostru” deține 10 terenuri situate în zone urbane, toate achiziționate fie în 2011, fie în 2017. Valoarea acestor terenuri este specificată în ruble și variază de la câteva sute de mii până la 8 milioane de ruble. Locația exactă nu este dezvăluită în declarația de avere, dar având în vedere prețurile anunțate în ruble, aceste proprietăți ar putea fi situate în Rusia, unde Usatîi a locuit și a activat o perioadă îndelungată.

În plus, Usatîi are în folosință patru terenuri agricole, pe care le-a obținut în 2017. Valoarea acestor terenuri agricole este estimată între 1.000 și 10.000 de ruble.

De asemenea, el deține un teren situat în mediul rural, cumpărat în 2016, cu o valoare declarată de 3.797 lei, precum și un alt teren de categorie diferită, primit în arendă în 2017, în valoare de 10.540 ruble.

Pe lângă terenuri, Usatîi deține șase case de locuit, achiziționate în 2011 și 2017, cu o valoare care variază între 1 milion și 3 milioane de ruble și un apartament, primit în folosință în 2016, cu o valoare declarată de 586.726 lei și o suprafață de 186,3 metri pătrați.

În plus, candidatul are în proprietate un garaj, evaluat la 670.000 ruble, și alte șapte unități imobiliare de altă categorie.

Acestea sunt toate bunurile imobile declarate. În ceea ce privește bunurile mobile, Usatîi deține un Land Rover Defender fabricat în 2022, pe care l-a achiziționat în același an cu 1.886.342 lei, și un Mercedes din 2020, cumpărat cu 1.186.200 lei. De asemenea, are în posesie un scuter de apă și o mini-macara AVANT, pe care a oferit-o în folosință Primăriei din Bălți.

Usatîi a mai declarat trei ceasuri elvețiene „Breguet”. Primul ceas a fost cumpărat în 2012 cu 30.000 de euro, al doilea în același an și a costat 70.000 de euro, iar cel de-al treilea i-a fost oferit în dar în 2019, și este estimat la 150.000 de euro.

Usatîi are 16 conturi bancare în Rusia și Moldova. Cu toate acestea, pe unele dintre ele sumele sunt mai mici de 10 ruble.

Tarlev, viitorul Moldovei și șomajului

Fostul prim-ministru și actualul candidat din partea partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, este șomer, cel puțin conform declarațiilor sale de avere, deoarece nu a declarat niciun salariu pentru anul 2023. Acestea a declarat, însă veniturile soției sale, care a primit un salariu de 2.363 lei românești de la compania Tarago Transport. Soția sa a încasat și venituri din închirierea unui teren agricol — suma declarată fiind de 7.000 lei — și 360.000 euro din vânzarea unui imobil.

În 2006, Tarlev a moștenit o casă în valoare de 61.747 lei, iar în 2012 a moștenit un teren agricol evaluat la 22.050 lei. În 2015, el a moștenit un apartament a cărui valoare este de 1.078.834 lei, iar în 2023 a primit în dar încă un apartament, evaluat la 298.464 lei.

Fostul premier deține șase conturi bancare: trei dintre acestea sunt în bănci din Moldova, iar celelalte trei în bănci din România. Cel mai mare cont al său are un sold de peste 20.000 de euro.

Vlah și salariul bașcanului mai mare decât al președintelui

Candidata independentă la președinție și fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a declarat un salariu de bașcan pentru anul 2023 în valoare de 517.718,72 lei, ceea ce este semnificativ mai mult decât salariul președintelui. Vlah a mai declarat venituri din dobânzi bancare în valoare de 939,86 lei.

Irina Vlah deține un apartament de 113 mp, evaluat la 657.875 lei, și un garaj de 21,5 mp, evaluat la 121.025 lei. Ambele proprietăți au fost primite în dar în 2020.

Chicu, o casă de trei mii și un împrumut fără dobândă

Un alt fost prim-ministru, în campania electorală – este candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu. El a declarat un salariu de la partid în valoare de 36.026,50 lei și un alt salariu de la fabrica de pâine Cahulpan în valoare de 42.085 lei. Chicu a mai declarat veniturile membrilor familiei: 83.000 de lei și 71.000 de lei. În plus, fostul premier a vândut o mașină Nissan Qashqai cu 415.800 lei, a primit cadouri în valoare de 30.000 și 100.000 de lei și a obținut dobânzi din depozite în valoare de 128 lei.

Familia lui Chicu deține trei terenuri în zone urbane. Unul dintre ele aparține chiar candidatului la președinție, fiind moștenit în 1994. Valoarea acestui teren este de 3.872 lei. În același an, Chicu a moștenit și o casă de locuit, cu aceeași valoare declarată. În 2020, Chicu a cumpărat un apartament de 59,9 metri pătrați, în valoare de 798.815 lei. În 2015, în urma unui partaj, a primit o vilă evaluată la 634.488 lei.

Fostul premier a mai declarat și achiziția unei mașini Audi, fabricată în 2020, cumpărată în 2023 cu 430.000 lei.

Chicu are un credit la Moldinconbank în valoare de 690.000 lei, contractat în 2020 cu o dobândă de 5%, pe care trebuie să-l ramburseze până în 2040.

De asemenea, în 2022, o persoană i-a împrumutat 150.000 lei fără dobândă, suma urmând a fi restituită până în 2026.

Năstase, firme necunoscute și împrumut fără dobândă

Candidatul independent la președinție, Andrei Năstase, a declarat salariul său și al soției sale, ambele în valoare de 53.922 euro, obținute de la o companie germană. Năstase nu precizează despre ce companie este vorba. De asemenea, Năstase a declarat 1.000 lei românești primiți de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și o indemnizație de la Primăria Chișinău în valoare de 295.279 lei.

Năstase deține șase terenuri rurale. Cinci dintre ele au fost achiziționate în 2010, iar unul în 2017. Valoarea acestor terenuri variază între 286 lei și 35.000 lei. Cinci dintre terenuri sunt deținute integral de către Năstase, iar unul pe jumătate.

Candidatul la președinție deține două case, ambele primite cadou. Una dintre ele are o valoare de peste 2 milioane lei, iar cealaltă este evaluată la aproximativ 35.000 lei. Năstase a mai declarat două apartamente: unul cumpărat în 2009, în valoare de 169.000 lei, și cel de-al doilea achiziționat în 2023, cu o valoare de 670.000 euro. Ambele apartamente sunt deținute în comun. În 2023, Năstase a cumpărat și două garaje, fiecare cu o valoare de 20.000 euro, deținute, de asemenea, în comun. În plus, în 2010, el a primit cadou patru proprietăți imobiliare de altă categorie, toate evaluate la puțin peste 3.000 lei.

Năstase a mai declarat un automobil fabricat în 2018, pe care l-a cumpărat în 2019 cu 41.750 euro.

În 2012, a contractat un credit de 566.000 euro de la Commerzbank, cu o dobândă de 2,93%, scadent în 2032. De asemenea, în 2022, a împrumutat de la o persoană 350.000 euro fără dobândă, pe care trebuie să îi returneze până în 2027.

Țîcu, salariul de la universitate și contul cu 8 euro

Candidatul blocului „Împreună”, Octavian Țîcu, a declarat un salariu de 36.830 lei de la Universitatea de Stat, iar soția sa a câștigat 75.000 lei de la ULIM. De asemenea, Țîcu a declarat venituri de 37.757 lei din activități cu CICDE, Liga Bibliotecarilor și Universitatea din București.

În 2015, Țîcu a achiziționat un apartament de 128,3 mp, evaluat la 739.530 lei, iar în 2018 a cumpărat un Ford Focus din 2017, în valoare de 206.000 lei.

Țîcu are două conturi bancare, unul în Moldova, cu 51.000 lei, și unul în România, cu doar 8 euro.

Furtună și numeroase cadouri

Fostul procuror și candidat independent la președinție, Victoria Furtună, a avut venituri de 374.448 lei din activitatea sa în cadrul Procuraturii și a câștigat 240.000 lei de la firma de construcții PROMILTON. De asemenea, Furtună a primit de două ori în dar câte 5.000 euro. I-au fost oferite drept cadou și alte sume: 70.000 lei, 8.000 lei și de două ori câte 5.000 lei. Printre cadourile primite cu ocazia zilelor de naștere, ea a declarat sume de 20.000 lei, 12.900 lei, 15.000 lei și 16.000 lei. Furtună a mai declarat un ajutor pentru copil de 6.000 lei românești, oferit de România.

Furtună deține un teren într-un sat, moștenit în 2019, în valoare de 16.348 lei, și o casă primită în folosință în 2017, cu valoarea declarată de 0 lei.

Totodată, ea a achiziționat un automobil Skoda Superb în 2021 cu 19.980 euro.

Furtună și-a declarat și datoriile. În 2022, a împrumutat 2.000 euro fără dobândă, de la o persoană, scadent în 2024, și 7.000 lei în 2023, scadenți în 2027. Tot în 2023, a luat două împrumuturi a câte 5.000 euro, ambele fără dobândă, cu termen de returnare până în 2026. De asemenea, ea a împrumutat 34.000 lei de la MicroInvest în 2023, fără dobândă, pe un an, și a contractat un credit de 23.720 euro de la Capital Leasing în 2021, cu o dobândă de 7%, scadent în 2026.

Tudor Ulianovschi și dolarii canadieni

Fostul ministru de Externe și candidat independent Tudor Ulianovschi a declarat venituri de 220.000 dolari canadieni de la Grasshopper Energy și 42.000 dolari canadieni de la Mission 2050. El a primit și un ajutor pentru copii în valoare de 5.400 euro din România și 100.000 lei din Moldova.

În 2019, Ulianovschi a achiziționat un apartament de 151 mp, evaluat la peste un milion de lei. El deține nouă conturi bancare: două în bănci canadiene, unul în România și restul în bănci moldovenești.

Natalia Morari, cadoul pentru fiu și bitcoinul

Jurnalista și candidata independentă Natalia Morari a obținut venituri de 84.625 lei din închirierea echipamentului și 21.285 lei din alte închirieri. Mai mult, fiul său a primit un cadou în valoare de 36.000 euro.

În 2021, Morari a obținut în folosință un apartament de 176,8 mp, valoarea căruia nu este specificată în declarație. De asemenea, în 2024, ea a primit un Mercedes Benz GLC 300D 4matic din 2003. Mașina i-a fost oferită în 2024 fără a se menționa valoarea acesteia.

Morari a declarat și câteva bunuri de lux: o geantă Chanel, primită cadou în 2021, evaluată la 10.200 dolari, un ceas Chanel, primit în dar în 2013, în valoare de 8.000 dolari, și un ceas Rolex, dăruit în 2010, care este evaluat la 7.000 dolari.

Morari are cinci conturi în bănci moldovenești, cu sume care variază între 27 lei și 12.000 euro.

De asemenea, ea deține două fracțiuni de bitcoin, una evaluată la 11.238 dolari și alta la 5.000 dolari.

Candidata are și un credit contractat în 2014 de la Moldindconbank, în valoare de 455.598 lei, cu o dobândă de 12,8%, scadent în 2034. În 2020, ea a mai contractat un împrumut de 5.200 euro cu o dobândă de 25,52%, care trebuie returnat până în 2025.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Card european pentru tineri în Moldova: reduceri la cumpărături, teatru, muzeu sau în transport

Politică

VIDEO Premierul Munteanu, la aeroport: „Ne bucurăm că prima noastră vizită oficială e la București”

Externe

Scandalul energetic din Ucraina: cine este Timur Mindici și cum funcționa rețeaua de comisioane ilegale

Mihaela Conovali
| 13 noiembrie, 2025
10:01

Câțiva foști și actuali membri ai guvernului Ucrainei, precum și omul de afaceri Timur Mindici, considerat un apropiat al președintelui Vladimir Zelenski, sunt implicați într-o amplă schemă de „comisioane ilegale” în sectorul energetic ucrainean, potrivit BBC, care citează autoritățile anticorupție. Autoritățile ucrainene au anunțat săptămâna aceasta descoperirea unei „organizații criminale de nivel înalt” care acționa în sectorul energetic, iar beneficiile ilegale obținute de infractori se ridică la zeci de milioane de dolari. Între timp, Zelenski a cerut demisia ministrului Justiției și a ministrei Energiei.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei susține că, în cadrul acțiunilor de anchetă, „în diferite situații” au fost „înregistrate” patru persoane din guvernul Ucrainei. Potrivit sursei citate, cel mai interesant este că Biroul îl desemnează drept lider al organizației criminale descoperite pe omul de afaceri Timur Mindici, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Zelenski.

Mai mult, în timpul examinării măsurii preventive pentru unul dintre participanții de nivel inferior ai schemei criminale, procurorul a declarat că o altă sferă în care Timur Mindici ar fi desfășurat activități ilegale este industria de apărare a Ucrainei.

Schema

Schema, a cărei descoperire a fost anunțată pe 10 noiembrie de Biroul Național Anticorupție, vizează activitatea companiei „Energoatom”, operatorul tuturor centralelor nucleare din Ucraina, ale cărei acțiuni sunt deținute în proporție de 100% de stat.

Potrivit sursei citate, importanța acestei companii pentru Ucraina este greu de supraestimat: energia nucleară asigură în prezent mai mult de jumătate (iar în sezonul rece — până la 70%) din necesarul de energie electrică al țării. Venitul anual al „Energoatom” depășește 200 de miliarde de grivne (4,76 miliarde de dolari).

În cursul ședinței Curții Supreme Anticorupție, în seara zilei de 11 noiembrie, procurorul a declarat că, la începutul acestui an, Timur Mindici, „profitând de situația creată în Ucraina pe perioada stării de război, de relațiile sale de prietenie cu președintele Ucrainei, precum și de legăturile cu actuali și foști oficiali ai autorităților de stat și ai organelor de aplicare a legii… în scopul satisfacerii intereselor proprii, a decis să se îmbogățească ilegal”.

Conform procuraturii, în acest scop, el și cunoscutul său Alexandr Țukerman au creat un sistem care permitea infractorilor să obțină „comisioane ilegale” din majoritatea achizițiilor efectuate de „Energoatom”.

Cum funcționa

Potrivit BBC, contractantul „Energoatom” efectua anumite lucrări la centralele nucleare ucrainene sau furniza bunuri necesare acestora. Ulterior, el trebuia să primească de la „Energoatom” plata pentru aceste bunuri sau servicii. În realitate, însă, banii erau virați doar după ce infractorii primeau de la acest contractant un „comision ilegal” în valoare de 10–15% din suma contractului. Uneori, a explicat Biroul Național Anticorupție, plata trebuia efectuată către conturile companiei controlate de membrii acestei organizații criminale, alteori — către conturile altor firme care așteptau banii pentru lucrările efectuate pentru „Energoatom”.

Refuzul de a plăti „comisionul ilegal” aproape că nu era posibil — în acest caz, contractanții nu ar fi primit banii pentru lucrările efectuate sau serviciile prestate către „Energoatom”. Potrivit sursei citate, până de curând, „Energoatom” era inclus în lista întreprinderilor de la care era interzisă perceperea datoriei pe perioada stării de război.

„Poți să mergi în instanță, instanța va spune: există un moratoriu. Ai făcut ceva sau nu — nu poți să recuperezi fonduri de la „Energoatom”. Ei [infractorii] au folosit această situație pentru a pune presiune pe furnizorii de bunuri. Din această cauză, unii [furnizori] au ieșit de pe piață și au încetat să mai activeze”, a explicat șeful unității de detectivi ai Biroului Național Anticorupție, Alexandr Abakumov.

Întreaga schemă a primit denumirea de „Șlagbaum”. „Practic, conducerea întreprinderii strategice… nu era exercitată de oficiali cu funcții în mod legal, ci de persoane externe, care nu aveau niciun fel de atribuții formale, dar și-au asumat rolul de „supraveghetori””, se arată într-un comunicat de presă al Biroului Național Anticorupție.

Legalizarea banilor

Legalizarea sumelor obținute în acest mod — prin înregistrarea și spălarea lor printr-o rețea de companii nerezidente — era realizată de un birou separat al organizației criminale, situat în centrul Kievului, susțin autoritățile de aplicare a legii. Potrivit BBC, acest spațiu aparține familiei lui Andrei Derkaci, fiul fostului șef al SBU, Leonid Derkaci, fost deputat în parlamentul Ucrainei, a cărui sferă de interese includea în mod tradițional energia nucleară din Ucraina. După invazia la scară largă, el a fugit pe teritoriul Rusiei. În 2023, Derkaci a fost acuzat de trădare de stat, iar Zelenski, prin decret, l-a privat de cetățenia ucraineană. Anul trecut, Derkaci a devenit senator în Rusia, reprezentant al regiunii Astrahan.

Biroul Național Anticorupție susține că fondurile erau transformate în numerar în afara Ucrainei, inclusiv pe teritoriul Rusiei. „Pentru prestarea serviciilor către persoane care nu făceau parte din organizația criminală, biroul primea plata sub formă de comisioane din sumele procesate. În total, prin așa-numita „spălătorie” au trecut aproximativ 100 de milioane de dolari SUA”, afirmă instituția.

Înregistrări ale convorbirilor și percheziții

Biroul afirmă că ancheta privind activitatea grupării criminale a durat 15 luni, iar în urma acesteia detectivii au obținut mii de ore de înregistrări ale convorbirilor persoanelor implicate în acest caz. Fragmente din aceste înregistrări au început să fie făcute publice de Birou pe 10 noiembrie. În aceeași zi a devenit cunoscută efectuarea a aproximativ 70 de percheziții, inclusiv la biroul „Energoatom” și la domiciliul fostului ministru al Energiei, actual ministru al Justiției, Gherman Galușenko.

În una dintre înregistrări, un anumit „Roket” (potrivit Biroului — fost consilier al ministrului Energiei, Igor Mironiuk) și „Tenor” (potrivit Biroului — directorul de securitate al „Energoatom”, Dmitri Basov), responsabili de colectarea fondurilor de la contractanți în cadrul schemei „Șlagbaum”, discutau metode de presiune asupra contractorilor necooperanți. Se sugera că, dacă o companie nu va plăti „comisionul ilegal”, ar trebui să fie exclusă din statutul de contractant al „Energoatom” — iar atunci toți angajații săi „vor fi luați în armată”.

În altă înregistrare, aceiași oameni discutau despre creșterea valorii „comisionului ilegal” din cauza posibilei schimbări a conducerii Ministerului Energiei și a „Energoatom”.

Într-o a treia înregistrare, fostul viceprim-ministru al Ucrainei, Aleksei Cernîșov, discută cu Țukerman despre modul în care ar putea să ridice în numerar sumele care i se cuveneau din biroul „umbrelă” al organizației.

În al patrulea fragment, contabilul biroului „umbrelă” se plânge că să duci pe stradă o cutie cu 1,6 milioane de dolari în numerar este „destul de neplăcut”.

Detectivul Biroului Anticorupție, Alexandr Abakumov, a declarat că „în diverse situații, pe parcursul anchetei acestui dosar penal, am înregistrat patru miniștri”.

În seara zilei de 11 noiembrie, Biroul a anunțat că fostului viceprim-ministru Cernîșov i s-a adus acuzația de îmbogățire ilegală: detectivii au documentat transferul către el și către persoana sa de încredere (conform înregistrărilor interceptărilor — soția sa) a 1,2 milioane de dolari și aproape 100.000 de euro. Cernîșov este deja vizat și în alt dosar deschis de Birou, care vizează corupția în domeniul construcțiilor. Presa îl numește pe Cernîșov prieten apropiat al lui Zelenski.

Identitatea liderului organizației criminale

Potrivit sursei citate, detaliul cel mai mediatizat al anchetei în cadrul operațiunii este identitatea liderului organizației criminale, „un om de afaceri cunoscut”: în înregistrările interceptărilor el apare sub numele de cod „Carlson”.

„El era cel care controla activitatea așa-numitei „spălătorii”, unde erau spălate fondurile obținute ilegal. Dintr-un apartament situat la etajele superioare ale unei clădiri de pe strada Hrușevski din Kiev, „Carlson” decidea cui și cât să se dea sau să se vireze în numerar, precum și coordona influența asupra funcționarilor din autoritățile centrale pentru rezolvarea problemelor în interes propriu — în special în domeniile energetic și de apărare”, a declarat Biroul 11 noiembrie.

În seara zilei de 11 noiembrie, procurorii Procuraturii Specializate Anticorupție au confirmat ceea ce presa ucraineană scria încă de la începutul acestui scandal: în spatele pseudonimului „Carlson” se află Timur Mindici, în vârstă de 46 de ani, considerat partener de afaceri și apropiat al lui Zelenski.

Cine este Timur Mindici

Timur Mindici, până nu demult un om de afaceri puțin cunoscut din Dnipro, a devenit, practic în ultimul an sau doi, unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina.

Potrivit sursei citate, într-o anumită perioadă a guvernului fostului premier ucrainean Denis Șmîgal, unii numeau acest cabinet „Cabmindici” — atât de puternică era, se spunea, influența acestui personaj din umbră asupra componenței guvernului.

Mindici este ginerele regretatei antreprenoare ruse în domeniul modei, fostă directoare de modă a magazinului central din Moscova, ȚUM, Alla Verber. Anterior, Mindici a avut o relație cu fiica oligarhului Igor Kolomoiski. În perioada de declin a lui Kolomoiski, spre sfârșitul mandatului președintelui Petro Poroșenko, Mindici, după cum au aflat jurnaliștii, l-a vizitat de mai multe ori în Israel și în Elveția.

Mindici este coproprietar al studioului „Kvartal 95” și a fost directorul său comercial cu mult înainte ca Zelenski să devină președinte.

Ca dovezi ale apropierii lui Mindici de Zelenski, jurnaliștii atrag adesea atenția asupra unor detalii. De exemplu, în timpul campaniei prezidențiale din 2019, când actualul președinte, ca răspuns la acuzațiile de consum de droguri, a mers la o clinică pentru analize de substanțe interzise, el a ajuns la ușa clinicii cu un Mercedes înmatriculat pe numele lui Mindici. Iar în ianuarie 2021, Zelenski și-a sărbătorit ziua de naștere în apartamentul lui Mindici: înainte de invazia la scară largă, locuiau în aceeași clădire de pe strada Hrușevski din Kiev.

Ce urmează

Prim-ministrul Iulia Sviridenko a declarat că guvernul așteaptă rezultatele acțiunilor procedurale și este gata să sprijine autoritățile anticorupție. În dimineața zilei de 12 noiembrie, prim-ministrul a anunțat că s-a luat decizia de a-l suspenda pe Galușenko din exercitarea atribuțiilor de ministru al Justiției.

Totodată, guvernul condus de Iulia Sviridenko a decis încetarea anticipată a mandatului consiliului de supraveghere al „Energoatom” și efectuarea unui audit urgent al companiei, a cărui rezultate urmează să fie transmise autorităților de aplicare a legii și instituțiilor anticorupție.

Pe 12 noiembrie, Zelenski a cerut demisia ministrului Justiției, Gherman Galușenko, și a ministrei Energiei, Svetlana Grinciuk. Zelenski a subliniat că situația energetică din țară este dificilă, motiv pentru care existența oricăror „scheme” în acest domeniu este „complet anormală”.

De asemenea, el a anunțat că va semna un decret pentru impunerea de sancțiuni împotriva a două persoane implicate în dosarul „Energoatom”.