European Parliament

Bloomberg: Țările care sunt împotriva acordării Ucrainei statutului de stat-candidat la aderarea la UE

Comisia Europeană va recomanda acordarea Ucrainei statutului de candidat la aderarea la UE, săptămâna viitoare, scrie Bloomberg cu referire la propriile surse. În același timp, potrivit portalului, deocamdată, mai multe țări se opun inițiativei.

Decizia Comisiei Europene are caracter de recomandare. După avizul acesteia, Ucraina va putea obține statutul de stat-candidat la aderarea la UE, dacă inițiativa va fi susținută în unanimitate de ceilalți membri ai Uniunii. În prezent, mai multe țări se împotrivesc propunerii, argumentând decizia prin faptul că Ucraina nu trebuie să aibă parte de o atitudine diferită față de ceilalți candidați.

Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euroatlantică Olga Stefanișin a declarat că împotriva acestui pas sunt trei membri ai UE. Oficialul nu a precizat care anume sunt aceste țări, însă a menționat că nu este vorba nici despre statele vestice, nici cele baltice.

Bloomberg scrie că una dintre țările care nu susțin acordarea acestui statut pentru Ucraina este Regatul Țărilor de Jos (Olanda). Danemarca este de părere că Ucraina nu corespunde în totalitate criteriilor necesare și invocă probleme la capitolele stabilitatea instituțiilor democratice, supremația legii, respectarea drepturilor omului și protejarea drepturilor minorităților. Germania, la rândul său, a propus acordarea unui statut „special” pentru Ucraina, în calitate de candidat.

Decizia în acest sens va fi discutată de către liderii europeni în cadrul summitului care va avea loc pe 23-24 iunie la Bruxelles.

***

În cazul în care o țară obține statutul de candidat la aderarea la UE, demarează procedura de integrare în Uniune. Procesul poate dura, însă, mai mult de 10 ani. Ultima țară acceptată în UE a fost Croația. Aceasta a fost timp de 10 ani stat-candidat la aderare.

Amintim că, pe 9 iunie, liderii de grupuri politice din Parlamentul European au adoptat o declaraţie comună, prin care cer şefilor de stat şi de guvern din ţările UE să le acorde statut de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova şi să facă demersuri pentru a adopta o decizie similară în cazul Georgiei.

În mai, Parlamentul European a votat o Rezoluție prin care solicită Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la Uniunea Europeană. Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, și-a exprimat speranța că raportul Comisiei Europene cu privire la o eventuală decizie în acest sens va fi gata înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie.

Pe 8 iunie, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a efectuat o vizită la Bruxelles, pentru a promova proiectul de țară al Republicii Moldova – obținerea statutului de țară candidat la Uniunea Europeană.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: