noi.md

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. NewsMaker explică ce impact va avea această decizie asupra creditelor și prețurilor, dar și de ce hotărârea regulatorului a fost criticată.

Ce se întâmplă cu rata de bază?

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. Totodată, cu 1,5 puncte procentuale au crescut și ratele la creditele overnight – până la 8,5%, precum și la depozite – până la 4,5%. În același timp, norma rezervelor obligatorii în lei și valută a rămas neschimbată – 18% și, respectiv, 26%.

Regulatorul și-a justificat decizia prin necesitatea de a reduce presiunea inflaționistă provocată de consecințele conflictului din Orientul Mijlociu: creșterea prețurilor mondiale la resurse energetice, produse alimentare și materii prime, precum și impactul asupra prognozelor privind activitatea economică regională și politicile monetare și fiscale ale principalelor economii ale lumii.

În plus, Banca Națională și-a revizuit prognoza inflației pentru acest an, majorând-o de la 5% la 7%, iar pentru anul viitor – de la 4,5% la 5,8%.

Menționăm că Banca Națională stabilește un coridor inflaționist de 5% ±1,5%. În martie anul acesta, inflația anuală a constituit 5,81%, ceea ce este cu 0,75% mai mult decât în februarie. În primul trimestru, inflația anuală a fost de 5,24%.

Principalele riscuri inflaționiste, potrivit Băncii Naționale, sunt conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor mondiale la produsele alimentare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, scumpirea îngrășămintelor, precum și posibile ajustări ale tarifelor la serviciile comunale.

Vor crește ratele la credite?

Deocamdată, Banca Națională constată o scădere a ratelor dobânzilor la noile credite. Rata medie la credite este de 9,06%, iar rata medie ponderată la depozite a crescut până la 5,11%.

În cazul creditului ipotecar preferențial Prima Casă, rata dobânzii este calculată în funcție de rata medie a noilor depozite atrase pe un termn de la șase până la 12 luni. În prezent, acest indicator este de 5,57%. Totuși, în ianuarie și februarie acesta era de 5,79%, iar în martie – de 5,61%.

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că, după majorarea ratei de bază, cel mai mult se vor scumpi împrumuturile guvernamentale.

„Când crește rata de bază, băncile comerciale își majorează imediat ratele. Aici legătura este aproximativ următoarea: dacă rata a crescut cu 1,5%, atunci pentru împrumuturile guvernamentale aceasta înseamnă aproximativ plus 1%”, a explicat expertul.

De asemenea, potrivit lui, vor avea de „suferit” și creditele de consum. „Ratele la acestea nu vor crește atât de mult. Nu este ceva grav și acesta este, de fapt, scopul Băncii Naționale – ca numărul creditelor să scadă, iar numărul depozitelor să crească”, spune Ioniță.

În același timp, în opinia sa, ratele dobânzilor pentru creditarea businessului nu se vor schimba semnificativ.

Directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, consideră că este de așteptat o creștere a ratelor la valorile mobiliare de stat.

Ce se întâmplă cu inflația?

Veaceslav Ioniță prognozează pentru acest an o inflație la nivel de 7–9%. „Asupra inflației influențează mai puternic creșterea cursului valutar decât scumpirea banilor. După inflația din 2022, [când ajungea la 34,6%], și de la începutul anului 2025 [după criza energetică], acum există riscuri de creștere a prețurilor la produsele alimentare și la energie. O inflație la nivel de 7–9% este resimțită, însă pentru economia moldovenească aceasta se încadrează în limitele normalității”, a declarat Ioniță.

Referindu-se la produsele alimentare, expertul a explicat că îngrășămintele sunt produse pe bază de gaz, motiv pentru care acestea s-au scumpit semnificativ.

La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco a remarcat că problema este că „veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile”. „Astfel, decizia BNM este o măsură de protecție, nu de confort. Banca încearcă să protejeze stabilitatea prețurilor, însă în viața de zi cu zi oamenii simt imediat reversul medaliei: bani «scumpi», creditare mai prudentă și costuri ridicate ale vieții”, a explicat expertul.

De ce a fost criticată decizia Băncii Naționale?

Potrivit lui Adrian Lupușor, nu este clar de ce măsurile de combatere a inflației se limitează doar la majorarea ratei de bază și nu sunt însoțite de o comunicare mai activă din partea BNM. „O comunicare eficientă ar fi permis chiar și o majorare mai modestă [de doar 0,5%], dacă o asemenea decizie ar fi fost însoțită de un apel clar al BNM către business și populație să nu ia decizii financiare pripite, să aștepte încheierea șocului inflaționist, care este temporar, și să nu alimenteze spirala așteptărilor. Adesea, astfel de explicații și o poziție publică activă pot fi mult mai eficiente decât majorarea mecanică a ratei”, a declarat Lupușor.

De asemenea, potrivit expertului, nu este clar de ce decizia a fost luată la două luni după începutul crizei energetice din Orientul Mijlociu. „Pentru că era evident că este vorba despre un șoc inflaționist extern, care inevitabil va provoca efecte de «runda a doua» și va amplifica așteptările inflaționiste”, a explicat Lupușor.

Acesta a îndemnat, de asemenea, Banca Națională să se ocupe mai activ de cercetări fundamentale, „pentru a înțelege mai bine legătura dintre șocurile de ofertă și așteptările inflaționiste”. „Se pare că BNM adesea exagerează cu înăsprirea politicii din teama efectelor de «runda a doua», însă pentru încrederea în politică sunt necesare dovezi empirice”, a remarcat Lupușor.

Expertul a îndemnat Banca Națională, pentru mai multă transparență, să publice procesele-verbale ale ședințelor Comitetului executiv al Băncii, astfel încât să fie clar cine a participat la luarea deciziilor și ce argumente au fost aduse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: